KorAP: Find »[drukola/base=ventricul & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...36 37 38 ...84 >

2,080 matches

Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

acestora cresc contractilitatea și prin aceasta consumul de oxigen la nivelul miocardului. Hipertensiunea arterială (postsarcina) crește tensiunea parietală sistolică a ventriculului stâng și cererea miocardică de oxigen. Presiunea crescută din atriul stâng (presarcina) se asociază cu creșterea volumului telediastolic al ventriculului stâng și ceea ce duce la creșterea tensiunii parietale și a consumului de oxigen conform legii lui La Place. Aportul de oxigen la nivelul miocardului depinde de conținutul în oxigen al sângelui arterial (determinat de concentrația hemoglobinei și de presiunea arterială

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
adesea un răspuns impresionant la stimulii chirurgicali: incizia pielii, sternotomia, pericardotomia, disecția aortei ascendente. Dacă hipertensiunea și tahicardia persistă în ciuda suplimentării drogurilor anestezice, este indicată administrarea de droguri vasodilatatoare și/sau β-blocante. Pe de altă parte, bolnavii cu disfuncție de ventricul stâng adesea nu tolerează dozele de anestezice considerate normale, fiind incapabili să producă un răspuns hemodinamic adecvat la stimularea simpatică. De multe ori ei necesită suport farmacologic pentru menținerea presiunii arteriale chiar și în timpul unei stimulări intense. Folosirea unor agenți

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
ischemia miocardică poate fi asociată modificărilor hemodinamice fără ca aceasta să se traducă prin variația segmentului ST. Uneori, singura manifestare a ischemiei miocardice poate fi o creștere a presiunii în atriul stâng ca urmare a disfuncției diastolice de natură ischemică a ventriculului stâng. Există însă și situații în care această determinare globală, presiunea din atriul stâng, nu poate reflecta existența unei ischemii segmentale. Aceasta din urmă poate fi depistată cu ajutorul ecocardiografiei transesofagiene ce va preciza localizarea anomaliilor de motilitate regională a ventriculului

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
ventriculului stâng. Există însă și situații în care această determinare globală, presiunea din atriul stâng, nu poate reflecta existența unei ischemii segmentale. Aceasta din urmă poate fi depistată cu ajutorul ecocardiografiei transesofagiene ce va preciza localizarea anomaliilor de motilitate regională a ventriculului stâng. Din cele de mai sus este evident că luarea deciziei de instituire a unui tratament pentru ischemia miocardică se va baza pe analiza în timp util a unui ansamblu de variabile. Înainte de a se interveni medicamentos pentru tratamentul ischemiei

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
pentru ischemia miocardică se va baza pe analiza în timp util a unui ansamblu de variabile. Înainte de a se interveni medicamentos pentru tratamentul ischemiei miocardice apărute intraoperator trebuie asigurat un nivel normal al gazelor sanguine și o presarcină adecvată pentru ventriculul stâng. Nu întotdeauna ischemia miocardică apărută în perioada dinaintea instituirii by-pass-ului cardiopulmonar rămâne fără urmări. Există dovezi că incidența infarctului de miocard este de trei ori mai mare la bolnavii cu ischemie miocardică în etapa premergătoare by-pass-ului cardiopulmonar comparativ cu

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
anginei după BAC Reapariția anginei după by-pass-ul aortocoronarian semnifică reinstalarea condițiilor care fac ca echilibrul balanței necesar/aport de oxigen la nivelul miocardului să fie din nou perturbat. Pe lângă factorii dependenți de pacient (distribuția leziunilor coronariene, agresivitatea procesului aterosclerotic, disfuncția ventriculului stâng, hipertensiunea arterială, dislipidemia etc.), o serie de factori procedurali se pare că măresc riscul de reapariție a anginei după by-pass-ul aortocoronarian. Nefolosirea arterei mamare interne În absența unor deficiențe de ordin tehnic, patența pe termen lung a grefoanelor depinde

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
întreruperea intimei arterei coronare crește riscul formării trombului, disecției peretelui arterial și al ocluziei graftului. Pentru realizarea anastomozelor distale în condiții optime este necesară o bună vizualizare a câmpului operator (câmp operator uscat). Aceasta este posibilă prin ventarea adecvată a ventriculului stâng: vent transatrial sau vent aortic. Lipsa unei vizualizări adecvate duce la apariția deficitelor de tehnică chirurgicală ce au drept urmare apariția infarctului miocardic acut perioperator. În cazul în care se graftează un vas de calibru foarte mic (circa 1 mm

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
stimulatorul. Dacă nici acum nu se poate realiza stimularea electrică a inimii și bolnavul se află într-o stare hemodinamică critică, se va trece la stimularea endocavitară. Sângerarea poate apărea în momentul inserției sau al îndepărtării firelor de pacemaker. Pe ventricul este preferabil ca firele să fie fixate într-un plan superficial și paralel cu axa longitudinală a ventriculului. Este bine ca fixarea să se facă înainte de administrarea protaminei. Sângerarea poate apărea și prin lezarea unui vas din peretele abdominal superior

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
stare hemodinamică critică, se va trece la stimularea endocavitară. Sângerarea poate apărea în momentul inserției sau al îndepărtării firelor de pacemaker. Pe ventricul este preferabil ca firele să fie fixate într-un plan superficial și paralel cu axa longitudinală a ventriculului. Este bine ca fixarea să se facă înainte de administrarea protaminei. Sângerarea poate apărea și prin lezarea unui vas din peretele abdominal superior în timpul exteriorizării firului la piele. Îndepărtarea firelor de pacemaker poate determina rupturi ale atriului sau ale ventriculului, lezarea

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
a ventriculului. Este bine ca fixarea să se facă înainte de administrarea protaminei. Sângerarea poate apărea și prin lezarea unui vas din peretele abdominal superior în timpul exteriorizării firului la piele. Îndepărtarea firelor de pacemaker poate determina rupturi ale atriului sau ale ventriculului, lezarea unui graft venos aflat în vecinătate sau chiar strangularea cordului printr-o ansă formată de fir (47). Lezarea trunchiului venos brahiocefalic stâng Trunchiul venos brahiocefalic stâng poate fi lezat în timpul sternotomiei mediane în special în cazul reintervențiilor. Accidentul se

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
tamponadei cardiace postoperatorii sunt date de creșterea și egalizarea presiunilor de umplere. Presiunea în atriul drept, presiunea blocată în capilarul pulmonar, presiunea în atriul stâng și presiunea diastolică ventriculară se egalizează și reflectă creșterea presiunii intrapericardice. Lipsa de umplere a ventriculului stâng duce la scăderea debitului cardiac. Tahicardia reflexă care apărea adesea scade durata diastolei și prin aceasta fluxul coronarian. Scăderea fluxului coronarian asociată cu creșterea presiunii diastolice a ventriculului stâng și creșterea presiunii transmurale cresc șansele apariției ischemiei miocardice. Semnele

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
se egalizează și reflectă creșterea presiunii intrapericardice. Lipsa de umplere a ventriculului stâng duce la scăderea debitului cardiac. Tahicardia reflexă care apărea adesea scade durata diastolei și prin aceasta fluxul coronarian. Scăderea fluxului coronarian asociată cu creșterea presiunii diastolice a ventriculului stâng și creșterea presiunii transmurale cresc șansele apariției ischemiei miocardice. Semnele tamponadei cardiace: 1. Hipotensiune; 2. Creșterea și egalizarea presiunilor de umplere din cavitățile dreaptă și stângă; 3. Răspuns exagerat al presiunii sanguine la presiune inspiratorie pozitivă; 4. Întreruperea bruscă

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
umplere din cavitățile dreaptă și stângă; 3. Răspuns exagerat al presiunii sanguine la presiune inspiratorie pozitivă; 4. Întreruperea bruscă a drenajului pericardic; 5. Lărgirea umbrei mediastinale pe radiografie; 6. Microvoltaj pe ECG. Diagnosticul diferențial trebuie făcut cu IMP, infarctul de ventricul drept, disfuncția severă de ventricul stâng de alte cauze. Ori de câte ori este posibilă, este indicată efectuarea unei ecocardiografii transtoracice sau transesofagiene care va preciza cu ușurință prezența lichidului intrapericardic. Tratamentul tamponadei cardiace acute are drept scop reducerea presiunii intrapericardice. În perioada

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
stângă; 3. Răspuns exagerat al presiunii sanguine la presiune inspiratorie pozitivă; 4. Întreruperea bruscă a drenajului pericardic; 5. Lărgirea umbrei mediastinale pe radiografie; 6. Microvoltaj pe ECG. Diagnosticul diferențial trebuie făcut cu IMP, infarctul de ventricul drept, disfuncția severă de ventricul stâng de alte cauze. Ori de câte ori este posibilă, este indicată efectuarea unei ecocardiografii transtoracice sau transesofagiene care va preciza cu ușurință prezența lichidului intrapericardic. Tratamentul tamponadei cardiace acute are drept scop reducerea presiunii intrapericardice. În perioada postoperatorie imediată aceasta înseamnă redeschiderea

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
anastomozele distale sau proximale; locurile de canulare; inserția firelor de pacemaker; patul arterei mamare; timusul; locul de trecere al firelor de sârmă folosite la sternorafie; ventriculografia în cazul în care revascularizarea miocardică a fost asociată cu rezecția unui anevrism de ventricul stâng. Circa o treime din sângerările postoperatorii recunosc drept cauză o tulburare de coagulare legată de administrarea heparinei, numărul și funcția trombocitelor, fibrinoliza, diluția proteinelor implicate în cascada coagulării. Excesul de heparină (demonstrat prin creșterea timpului de tromboplastină parțială) va

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
pulmonare se pot exterioriza ca hemoptizie sau sângerare în sonda de intubație. În timpul by-pass-ului cardiopulmonar manevrarea cordului poate forța vârful cateterului Swan-Ganz distal ducând la lezarea unei mici ramuri a arterei pulmonare. Aceasta poate fi evitată prin retragerea cateterului în ventriculul drept sau în atriul drept pe durata circulației extracorporeale sau menținând vârful cateterului în artera pulmonară și monitorizând presiunea în artera pulmonară. Această a doua metodă are avantajul de a detecta creșterea presiunii venoase pulmonare în cazul ventării inadecvate a

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
drept sau în atriul drept pe durata circulației extracorporeale sau menținând vârful cateterului în artera pulmonară și monitorizând presiunea în artera pulmonară. Această a doua metodă are avantajul de a detecta creșterea presiunii venoase pulmonare în cazul ventării inadecvate a ventriculului stâng. Riscul emboliei gazoase este prezent cu oricare cale de acces în circulația venoasă centrală. Cei mai mulți teci folosiți astăzi la introducerea cateterelor sunt prevăzuți cu valve care diminuează pierderea de sânge la inserția cateterului și previn intrarea aerului în circulație

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
facă de rutină pentru tratamentul precoce și eficace al bradiaritmiilor și prevenirea tulburărilor hemodinamice induse de acestea. Tahiaritmiile Incidența lor variază de la 40% în cazul revascularizării miocardice până la 60% la pacienții cu leziuni valvulare asociate. În cazul disfuncției severe de ventricul stâng ele au un efect dezastruos asupra debitului cardiac și consumului miocardic de oxigen. Tahiaritmiile supraventriculare se întâlnesc la circa 40%-48% din bolnavii la care s-a practicat revascularizarea chirurgicală a miocardului. Cea mai frecventă este fibrilația atrială care

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
pentru evitarea accidentelor embolice. Controlul frecvenței cardiace este necesar în condițiile în care fibrilația atrială cu răspuns ventricular rapid este însoțită de angină, dispnee, amețeli. Aceste manifestări sunt consecințele agravării disfuncției diastolice ca urmare a scurtării perioadei de umplere a ventriculului stâng în diastolă, pierderea sincronismului de contracție atrio-ventricular, scurtarea timpului de perfuzie coronariană, reducerea debitului cardiac și creșterea presiunii la nivelul capilarului pulmonar. Reducerea frecvenței cardiace atrage după sine îmbunătățirea parametrilor hemodinamici în cazurile în care instalarea fibrilației atriale nu

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
IMP) Mecanismele implicate în apariția ischemiei și a infarctului miocardic perioperator recunosc existența mai multor factori: tahicardia; hipertensiune/hipotensiune; spasmul coronarian; stenoză de left main; infarct miocardic în antecedente; ischemie miocardică severă preoperatorie; boală coronariană difuză severă; disfuncția severă de ventricul stâng; hipertrofia de ventricul stâng; hipercoagulabilitatea; întreruperea brutală a medicației β-blocante; distensia ventriculară; revascularizarea incompletă; endarteriectomia coronariană; durata mare a clampării aortei și a by-pass-ului cardiopulmonar; complicațiile tehnice; protecția miocardică inadecvată asociată sau nu leziunilor de reperfuzie. Infarctul miocardic perioperator

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
apariția ischemiei și a infarctului miocardic perioperator recunosc existența mai multor factori: tahicardia; hipertensiune/hipotensiune; spasmul coronarian; stenoză de left main; infarct miocardic în antecedente; ischemie miocardică severă preoperatorie; boală coronariană difuză severă; disfuncția severă de ventricul stâng; hipertrofia de ventricul stâng; hipercoagulabilitatea; întreruperea brutală a medicației β-blocante; distensia ventriculară; revascularizarea incompletă; endarteriectomia coronariană; durata mare a clampării aortei și a by-pass-ului cardiopulmonar; complicațiile tehnice; protecția miocardică inadecvată asociată sau nu leziunilor de reperfuzie. Infarctul miocardic perioperator poate apărea în diferite

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
și menținerea anesteziei sunt asociate cu creșterea saturației în oxigen a sângelui periferic și scăderea cererii miocardice de oxigen. O anestezie generală corespunzătoare implică controlul agresiv al frecvenței și ritmului cardiac pentru a limita tahicardia, prevenirea creșterii presiunii diastolice a ventriculului stâng (distensie ventriculară) și evitarea hipotensiunii sistemice diastolice. Este necesară folosirea narcoticelor și a β-blocantelor pentru controlul frecvenței cardiace și a vasodilatatoarelor pentru ajustarea presarcinii și a postsarcinii. Există dovezi că în ciuda eforturilor de a controla strict parametrii hemodinamici apărea

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
aortei, revascularizarea incompletă, spasmul arterelor coronare native distal de anastomoză sau al grefoanelor arteriale folosite, embolii ateromatoase sau aeriene, tromboza vaselor native sau a grefoanelor (111, 114, 115), leziuni coronariene distale, durata lungă a circulației extracorporeale, vârsta avansată și disfuncția ventriculului stâng (106, 107). Endarteriectomia și severitatea ischemiei miocardice în perioada preoperatorie au fost semnalate ca factori importanți de risc (108, 109). În ceea ce privește asigurarea unei bune protecții miocardice pe durata clampării aortei am introdus în 1995 în practică la noi în

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
leziunilor coronariene distale face de multe ori dificilă, dacă nu imposibilă, realizarea unei revascularizări miocardice complete și persistența în consecință a unor zone de miocard ischemic, fapt recunoscut ca factor etiologic în apariția sindromului de debit cardiac scăzut (122). Disfuncția ventriculului stâng și, în special, disfuncția diastolică pun deseori probleme serioase în perioada postoperatorie în condițiile în care în multe cazuri aceasta din urmă este agravată de oprirea cardioplegică (123). Tratamentul farmacologic constă în asigurarea volemiei (presarcina), scăderea postsarcinii și creșterea

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
farmacologic constă în asigurarea volemiei (presarcina), scăderea postsarcinii și creșterea contractilității. Suportul mecanic circulator crește semnificativ rata de supraviețuire a acestor bolnavi. Hipertensiunea arterială postoperatorie Hipertensiunea arterială se întâlnește în perioada postoperatorie de obicei la pacienții fără disfuncție preoperatorie a ventriculului stâng sau cu antecedente de HTA. Aceasta nu înseamnă că există bolnavi fără risc de apariție a HTA după revascularizarea chirurgicală a miocardului. Principala caracteristică a hipertensiunii arteriale postoperatorii o constituie vasoconstricția arteriolară, asociată cu diferite grade de hipovolemie intravasculară

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]