1,765 matches
-
plin meridian. Alt semn de evoluție, chiar de premoniție, cum Îmi mângâie orgoliul Cristi. Și știu eu de ce. Puține animale se pot lăuda cu asta. Din câte am aflat, merită laude doar veverița și vulpea. Ah! Era să uit pe verișoara panteră... Ca orice animal, găzduim, În piele și În produsele acesteia, fanerele - numiți-le solzi, pene, păr -, doi pigmenți. Unul negru, eumelanina, altul roșu, feomelanina. Și, Împreună cu lipsa lor, adică albul, putem face orice combinație - din care sigur vor lipsi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
să-ți aduci nenorocirea În casă, mai precis În laborator. - De ce nenorocirea? Ambii sunt, prin geometrica lor coroană, cu multele etaje, chiar etaje, de ramuri Înserate grațios pe acel trunchi zvelt și drept, perfecțiunea Întruchipată. - Uite Cristi ce știu de la verișoara mea sălbăticuță, Felis silvestris, și ea ca și mine, posesoarea unui biocâmp excedentar, motiv pentru care caută numai locuri deficitare. Unul e bradul, altul e molidul, ca plante cam vechi. Și În ei pândește ea vreo veveriță care tot prin
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Ivan Ivanovici Caraghiozov - susținea că simte în pieptul său „iubire pentru întreaga omenire“. Mama lui Petruș îi zicea mereu: „Dacă mă iubești, fugi și adu o găleată cu apă de la canal“. Sau: „Dacă mă iubești, ia note mai mari“. O verișoară cam spurcată la gură îl făcea să se rușineze, când pomenea de vreo colegă zicând: „Ți-o fi venit și ție, mă, puțoiule!“. Toate astea, plus faptul că în anul doi de facultate prietena sa, Roxana, cu care credea c-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
burta. Mai bine să telefoneze mâine.“ „E chiar Bush?“, întreabă buimac ofițerul. „De ce n-ar fi? - răspunde într-o doară Vasile B. „Ce, președinții nu beau palincă?“ Din discuție, reiese că-i însuși Bush. Vasile B. are un fel de verișoară de-a doua la Washington. Aceasta e vecină de bloc cu șoferul amantei consilierului de stat. Lucrurile se leagă. Palinca de la șofer, pe care verișoara i-o dă în fiecare an de Ziua Independenței fiindcă i-a aranjat viza, ajunge
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
beau palincă?“ Din discuție, reiese că-i însuși Bush. Vasile B. are un fel de verișoară de-a doua la Washington. Aceasta e vecină de bloc cu șoferul amantei consilierului de stat. Lucrurile se leagă. Palinca de la șofer, pe care verișoara i-o dă în fiecare an de Ziua Independenței fiindcă i-a aranjat viza, ajunge la consilierul de stat. Și, de aici, prin intermediul unei firme de serviciu cam bețive, la președinte. „Oameni suntem - spune Vasile B. -, i s-o fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
își rătăcea ochelarii sau cheile, a întors unul din serviciul de cristal primit cadou în urmă cu patruzeci de ani, la nuntă. A naibii treabă! N-a găsit cheile, în schimb a dat peste niște scrisori de dragoste ale unei verișoare de-a doua pentru Mișu al ei. De uimire, doamna Ghiborțea n-a mai știut ce face. Cu o mână umbla prin scrisori, iar cu cealaltă întorcea paharele de cristal din serviciu. Și tot felul de lucruri despre care uitase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
din Pitești, unde fusese trimisă pe linie de serviciu împreună cu un băiat drăguț de la regionala CFR, actele unei case vândute numai cu martori, banii strânși bine pentru o haină de blană și ieșiți de multă vreme din uz... Cu toate că scrisorile verișoarei de-a doua erau pline de apropouri care îl dovedeau pe Mișu un porc libidinos, doamna Ghiborțea era mai preocupată de aspectul științific al întâmplării decât de dovezile de adulter. Doamna Ghiborțea și-a pus întrebarea dacă, de-a lungul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
întoarceri anulau puterea ritualică a altora, fiindcă în clipa în care doamna Ghiborțea a întors și cada cea nouă, pentru care Mișu nu găsea un om priceput s-o monteze, deși se aștepta la o descoperire mai mare decât scrisorile verișoarei de-a doua, nu a aflat sub ea decât niște gândaci. Așa a și găsit-o domnul Mișu, cu apartamentul răvășit și cu o privire confuză. Domnul Mișu s-a apucat să pună paharele, oalele și ghivecele goale la locul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
pună paharele, oalele și ghivecele goale la locul lor, în felul său calm și tăcut. În timp ce se îndrepta spre ultimul pahar, acela cu care soția declanșase teribilul experiment magic, doamna Ghiborțea l-a întrebat: „Ce a fost între tine și verișoară-ta?“. „Fuse și se duse - a răspuns cu un oftat discret domnul Mișu, dar uite ce pahare frumoase de cristal ne-a trimis fata la nuntă! Ar trebui să umbli mai atent cu ele, ca să le rămână copiilor.“ Un parizer
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
sau că ar avea și momente de îndoială, înșira opt-zece titluri de romane de ale marelui scriitor. „Aha, Balzac - spunea dobitocul sinistru -, păi, ia să vedem: Père Goriot, Comedia umană, Gobseck, Pielea de sagri, Iluzii pierdute, Eugenie Grandet, Cezar Birotteau, Verișoara Bette...“ Balzac ca Balzac, mai auziseră și alții de el, însă Clăpocea părea să știe, ca Pico Della Mirandola, de parcă i s-ar fi pompat o tonă de deșteptăciune în cap, tot și încă ceva pe deasupra. Să spunem că unul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
să cântăm și să dansăm în jurul lui. Când ne întorceam cu fața, Moș Crăciun nu mai era. Dar nu ne părea rău, știam că Moș Crăciun e bunicul. După un timp apărea și el. Noi frații și surorile, verii și verișoarele mele îl întrebam: Unde ai fost, bunicule? Casa lor avea un iz aparte, încât și astăzi, cu ochii închiși, aș ști că mă aflu acolo. Odată, tata s-a certat cu bunicul. Și așa nu mai mergeam pe la el, deși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
feminină datorată Angliei a fost Maria, regina României.<endnote id="3"/> Pe la 1900, În tabloul genealogic al dinastiilor europene, Maria ocupa cea mai centrală dintre poziții. După cum regina Victoria fusese supranumită „bunica Europei“ s-ar putea spune că ea era „verișoara Europei“. Nepoată a reginei Victoria, prin cel de-al doilea fiu al său, Alfred, duce de Edinburgh și de Saxa-Coburg-Gotha (1844-1900), fratele regelui Eduard VII. Vară primară, așadar, cu regele George V. Vară primară și cu țarul Nicolae II; mama
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
în al doilea rând, să nu iau nicio măsură care ar putea fi interpretată drept o răzbunare împotriva acelor ce îmi pricinuiseră supărări oricât de serioase. Singura excepție în privința „demersurilor” am fă-[240]cut-o la Ministerul Sănătății, pentru soțul unei verișoare, medic refugiat din Transilvania și încadrat la un spital inferior acelui condus de el mai înainte. Intervenția mea n-a avut niciun succes, socotindu-se că doctorul B. n-avea dreptate, însă i-a pricinuit mai târziu multe neplăceri, deoarece
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
dacă tot timpul sau numai atunci. Normal, se vorbea românește, nu se vorbea în altă limbă, numai în instituții, pe la gară, erai obligat să răspunzi în limba rusă, și atunci nu prea știam. Am descoperit un șir săltăreț, nesfârșit de verișoare, eu care, aici, în Regat, cum s-ar spune, n-aveam decât un văr, sau doi. După aia, verișoarele, când a fost "podul de flori" de peste Prut, au venit în România, nu mai aveam nici unde să le culc, dormeau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
pe la gară, erai obligat să răspunzi în limba rusă, și atunci nu prea știam. Am descoperit un șir săltăreț, nesfârșit de verișoare, eu care, aici, în Regat, cum s-ar spune, n-aveam decât un văr, sau doi. După aia, verișoarele, când a fost "podul de flori" de peste Prut, au venit în România, nu mai aveam nici unde să le culc, dormeau și pe jos, verișoară lângă verișoară, Ludmile, Natașe, aveau nume de-astea, slave... Și atunci, la 18 ani, când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
în Regat, cum s-ar spune, n-aveam decât un văr, sau doi. După aia, verișoarele, când a fost "podul de flori" de peste Prut, au venit în România, nu mai aveam nici unde să le culc, dormeau și pe jos, verișoară lângă verișoară, Ludmile, Natașe, aveau nume de-astea, slave... Și atunci, la 18 ani, când am fost în satul acela, unde am stat vreo zece zile-două săptămâni, am început să scriu. Scriam mai dinainte, dar foarte prost, eram conștient de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
cum s-ar spune, n-aveam decât un văr, sau doi. După aia, verișoarele, când a fost "podul de flori" de peste Prut, au venit în România, nu mai aveam nici unde să le culc, dormeau și pe jos, verișoară lângă verișoară, Ludmile, Natașe, aveau nume de-astea, slave... Și atunci, la 18 ani, când am fost în satul acela, unde am stat vreo zece zile-două săptămâni, am început să scriu. Scriam mai dinainte, dar foarte prost, eram conștient de chestia asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
ajuns În Israel f)r) nici un ban și a Împrumutat pentru a putea Începe o afacere. Un om simplu, ducând o viat) modest), ca toți verii mei de la Riga. Apartamentul lui este mic și plin de mobil) de mod) veche. Verișoară noastr) Liza și soțul ei, Westreich, au o b)c)nie; nu este mai mare ca o c)măr), Ins) Îi ține În picioare zece ore pe zi. Verișoară Bella, care fusese nu știu ce cadru medical În Letonia, este aici casieriț
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
Apartamentul lui este mic și plin de mobil) de mod) veche. Verișoară noastr) Liza și soțul ei, Westreich, au o b)c)nie; nu este mai mare ca o c)măr), Ins) Îi ține În picioare zece ore pe zi. Verișoară Bella, care fusese nu știu ce cadru medical În Letonia, este aici casieriț) la un magazin universal. Fiul ei, inginer, lucreaz) În domeniul electronicii, la Sony. Bella Îmi povestește despre una dintre verișoarele noastre care locuiește, Împreun) cu soțul ei, la Geneva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
Ins) Îi ține În picioare zece ore pe zi. Verișoară Bella, care fusese nu știu ce cadru medical În Letonia, este aici casieriț) la un magazin universal. Fiul ei, inginer, lucreaz) În domeniul electronicii, la Sony. Bella Îmi povestește despre una dintre verișoarele noastre care locuiește, Împreun) cu soțul ei, la Geneva. În perioada În care Riga era sub ocupație german), aceast) verișoar) și sora ei lucrau ca niște sclave Într-o fabric) unde se produceau uniforme militare. Înainte că nemții s) se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
diferiți pentru unchi (lále - unchi; táta máre - unchiul cel mai în vârstă din partea tatălui) sau pentru mătușă (tétă - mătușă; máma máre - mătușa cea mai în vârstă, din partea tatălui), în timp ce un termen special, bagianac, desemnează rudenia stabilită între soții a două verișoare primare. Respectivele grade de rudenie există ca atare în limbile respective, deși pentru denumirea lor vorbitorii recurg în mod diferit la cuvinte și realizează decupaje diferite în continuumul realității. Cuvântul câine, în limba chineză, acoperă o realitate suplimentară pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
din Cărarea cenușie. În Dragostea doamnei Precup ingenuitatea reprezentărilor erosului, pe care le are naratorul-autor, mai întâi copil, apoi adolescent, cucerește, în pofida prezenței (auto)ironiei maturului. Paginile acestea se leagă însă nefiresc cu o povestire melodramatic-senzațională, axată pe sinuciderea unei verișoare obligate să se mărite cu amantul mamei sale. În Cine a fost Stroilă focalizarea narativă ezită între doamnele și domnișoarele din protipendada târgului de provincie devenite surori de caritate, naratorul-autor prezent la spitalul de campanie în calitate de cercetaș și, în fine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287468_a_288797]
-
a fost mereu legat de unchiul Felix și de mătușa Rebeca. El nu a putut uita niciodată prânzurile din casa acestora 13, formidabilele fripturi în sosul cu rețetă secretă, imensul nuc, în coroana căruia el, împreună cu cei treisprezece verișori și verișoare, și-au creat și și-au găsit universul; și nu l-a putut uita niciodată Julius nici pe Rex, "câinele său". Însă, după ce Marile Puteri, în deplină conformitate cu voința populară, au împărțit Regatul Vandana (de tristă amintire) în republicile
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
Zimberlan a fost mereu legat de unchiul Felix și de mătușa Rebeca. El nu a putut uita niciodată prânzurile din casa acestora, formidabilele fripturi în sosul cu rețetă secretă, imensul nuc, în coroana căruia el, împreună cu cei treisprezece verișori și verișoare, și-au făcut și și-au găsit universul; și nu l-a putut uita niciodată Julius nici pe Rex, "câinele său". Așa că, în pofida oricăror sfaturi de bun simț, a insistat pe la oficialități să poată să treacă în republica soră, să
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
privește prin gardul electrificat și îi alină zilele și nopțile amintirea prânzurilor din casa unchiului Felix și a mătușii Rebeca, a formidabilelor fripturi în sosul cu rețetă secretă, a imensului nuc, în coroana căruia el, împreună cu cei treisprezece verișori și verișoare, și-au făcut și și-au găsit universul; și nu l-a putut uita niciodată Julius nici pe Rex, "câinele său". Măcar de l-ar mai putea vedea o dată! (De obicei, câinii mor mai repede decât oamenii.) 32. Cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]