1,466 matches
-
coastei C7, care rămâne ca și coastă cervicală [1]. Originea embriologică a mușchilor scaleni este într-o masă musculară comună, care este străbătută și separată ulterior de elementele neurovasculare [1]. Mușchiul scalen anterior are originea la nivelul tuberculilor anteriori ai vertebrelor C3-C6 și inserția pe tuberculul scalenic de pe fața superioară a coastei I, înaintea șanțului arterei subclavii. Scalenul mediu are originea pe tuberculii anteriori C2-C7 și se inseră pe fața superioară a coastei I, înapoia șanțului arterei subclavii. Scalenul posterior, are
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
-
scalenic cu xilină poate duce la dispariția simptomatologiei dureroase; testul pozitiv este diagnostic pentru sindromul de apertură toracică superioară [1]. Radiografia toracică față este urmată de radiografia coloanei cervicale și afirmă diagnosticul de coastă cervicală sau apofize transverse mărite ale vertebrei C7; de asemenea descrie eventualele anomalii vertebrale, osteofite etc. Ecografia supraclaviculară Doppler poate evidenția compresia vasculară și, eventual, anevrismul subclaviei. Examenul computer tomograf descrie detaliat eventualele anomalii osoase. Angiografia CT efectuată împreună cu manevrele posturale evaluează compresiile dinamice [2]. Rezonanța magnetică
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
-
regiunea anatomică de comunicare cervico-toracică. Spre deosebire de apertura toracică inferioară, ale cărei dimensiuni variază permanent cu respirația, apertura toracică superioară are dimensiuni fixe. Limitele anatomice sunt reprezentate de: coasta I, cartilajul coastei I și manubriul sternal (anterior), capul coastei I și vertebra T1 (posterior), domul pleural. La nivelul aperturii toracice superioare vasele subclavii și plexul brahial se îndreaptă dinspre zona cervicală spre braț prin canalul cervico-axilar; acesta este împărțit de marginea externă a coastei I în triunghiul scalenic și spațiul costroclavicular - proximal
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
-
coastei C7, care rămâne ca și coastă cervicală [1]. Originea embriologică a mușchilor scaleni este într-o masă musculară comună, care este străbătută și separată ulterior de elementele neurovasculare [1]. Mușchiul scalen anterior are originea la nivelul tuberculilor anteriori ai vertebrelor C3-C6 și inserția pe tuberculul scalenic de pe fața superioară a coastei I, înaintea șanțului arterei subclavii. Scalenul mediu are originea pe tuberculii anteriori C2-C7 și se inseră pe fața superioară a coastei I, înapoia șanțului arterei subclavii. Scalenul posterior, are
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
-
scalenic cu xilină poate duce la dispariția simptomatologiei dureroase; testul pozitiv este diagnostic pentru sindromul de apertură toracică superioară [1]. Radiografia toracică față este urmată de radiografia coloanei cervicale și afirmă diagnosticul de coastă cervicală sau apofize transverse mărite ale vertebrei C7; de asemenea descrie eventualele anomalii vertebrale, osteofite etc. Ecografia supraclaviculară Doppler poate evidenția compresia vasculară și, eventual, anevrismul subclaviei. Examenul computer tomograf descrie detaliat eventualele anomalii osoase. Angiografia CT efectuată împreună cu manevrele posturale evaluează compresiile dinamice [2]. Rezonanța magnetică
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
-
stângă. Aorta este flancată de lanțul limfoganglionar paraaortic. La nivel paramedian drept raporturile sunt cu ligamentul lui Treitz, unde chirurgical se poate efectua decolarea retro-duodeno-pancreatică. Raportul vascular este cu vena cavă inferioară la nivelul abușării celor două vene renale, corespunzător vertebrei L3, unde vena cavă este încrucișată de artera spermatică, respectiv uteroovariană dreaptă. La nivel paramedian stâng raportul este cu fascia de coalescență Toldt, zonă unde decolarea chirurgicală este facilă, rămânând coada pancreatică în ligamentul pancreatico-splenic. VASCULARIZAȚIA PANCREASULUI ARTERELE Sistemul arterial
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Alina-Simona Muntean, Gabriel Kacsó () [Corola-publishinghouse/Science/92182_a_92677]
-
stomac (a), ficat (b), căi biliare, colon drept (c), intestin subțire (d), colon stâng (e) și splină (f). De la această stație de convergență limfatică drenajul limfatic se continuă spre colectorul central, cisterna lui Pecquet (cP), situată înapoia aortei la nivelul vertebrei D12. INERVAȚIA PANCREASULUI Este asigurată de ramuri nervoase provenind din plexul solar cu ramuri vasomotorii și glandulare care însoțesc ramurile arteriale fiind situate în adventiția arterelor (fig. 232).
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Alina-Simona Muntean, Gabriel Kacsó () [Corola-publishinghouse/Science/92182_a_92677]
-
vena cu marginea orificiului [4]. Zona musculară a diafragmului este formată din trei părți, a căror denumire este dată de originea fibrelor musculare: lombară (pars lumbalis), costală (pars costalis) și sternală (pars sternalis) [9]. Partea lombară își are originea pe vertebrele lombare (prin stâlpii diafragmatici drept și stâng), pe ligamentele arcuate mediale și laterale, și se inseră pe marginea posterioară a centrului tendinos. Stâlpul diafragmatic drept (crus dextrum), mai lat și mai gros decât cel stâng, are originea pe fețele anterioară
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
pe ligamentele arcuate mediale și laterale, și se inseră pe marginea posterioară a centrului tendinos. Stâlpul diafragmatic drept (crus dextrum), mai lat și mai gros decât cel stâng, are originea pe fețele anterioară și laterală și pe discurile intervertebrale ale vertebrelor L1-L4 și se inseră pe marginea posterioară a foliolei anterioare la nivelul incizurii vertebrale (fig. 8.4 a,b). Stâlpul diafragmatic stâng (crus sinistrum) își are originea pe fețele anterioară și laterală, cât și de pe discurile intervertebrale L1 - L3 și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
stâlpi diafragmatici, dă naștere la tracturi fibroase, care radiind înspre foliolele centrului tendinos, formează aspectul caracteristic al bolții diafragmatice. Ligamentul arcuat medial, o altă bandă fibrotendinoasă, trece peste fața endoabdominală a mușchiului psoas și se inseră medial pe corpul primei vertebre lombare și pe discul intervertebral L1-L2, iar lateral pe vârful procesului costiform al vertebrei L1, uneori și L2. Ligamentul arcuat lateral, cu originea pe vârful procesului costiform al vertebrei L1 și mai rar al lui L2, trece peste fața endoabdominală
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
aspectul caracteristic al bolții diafragmatice. Ligamentul arcuat medial, o altă bandă fibrotendinoasă, trece peste fața endoabdominală a mușchiului psoas și se inseră medial pe corpul primei vertebre lombare și pe discul intervertebral L1-L2, iar lateral pe vârful procesului costiform al vertebrei L1, uneori și L2. Ligamentul arcuat lateral, cu originea pe vârful procesului costiform al vertebrei L1 și mai rar al lui L2, trece peste fața endoabdominală a mușchiului pătrat lombar și se inseră lateral pe marginea inferioară și pe extremitatea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
endoabdominală a mușchiului psoas și se inseră medial pe corpul primei vertebre lombare și pe discul intervertebral L1-L2, iar lateral pe vârful procesului costiform al vertebrei L1, uneori și L2. Ligamentul arcuat lateral, cu originea pe vârful procesului costiform al vertebrei L1 și mai rar al lui L2, trece peste fața endoabdominală a mușchiului pătrat lombar și se inseră lateral pe marginea inferioară și pe extremitatea anterioară a celei de a XII-a coaste. Partea costală își are originea prin șase
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
DIAFRAGMULUI Orificiile diafragmului sunt în număr de trei: aortic, esofagian și al venei cave inferioare. Orificiul aortic are o formă eliptică, se află situat median, în zona cea mai posterioară a diafragmului și prezintă următoarele delimitări: posterior și inferior - corpul vertebrei L1; lateral - segmentele tendinoase ale pilierilor diafragmatici; anterior și superior se găsesc fibrele musculare ale pilierilor, care se încrucișează, precum și ligamentul arcuat. Orificiul este fibros, inextensibil și traversat de aortă și canalul toracic [2, 10]. Orificiul esofagian se află situat
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
și superior se găsesc fibrele musculare ale pilierilor, care se încrucișează, precum și ligamentul arcuat. Orificiul este fibros, inextensibil și traversat de aortă și canalul toracic [2, 10]. Orificiul esofagian se află situat anterior și mai cranial față de cel aortic, în dreptul vertebrei T10, și are drept limite: lateral și anterior - stâlpii diafragmatici, în segmentul lor muscular. Are o formă eliptică și o direcție către stânga, datorită esofagului care se îndreaptă în această direcție pentru a se continua cu stomacul. În spațiul dintre
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
a căror număr crește până la 18 - 20 ani, când 50% din măduvă este roșie și 50% galbenă (celule grase și reticulare stromale). În timpul primelor două decade de viață, măduva activă scade spre trunchi. La adult ea este redusă în torace, vertebre, craniu, pelvis și extremitățile proximale ale humerusului și femurului. Cantitatea de măduvă osoasă (roșie si galbenă) este comparată cu cea a ficatului (aproximativ 30 - 50 ml\ Kilo corp). Țesutul grăsos din măduvă se pare că are o funcție mecanică, permițând
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
ajunge la o imagine ciuruită a osului. Toracele, uneori deformat, prezintă la nivelul coastelor zone tumefiate în formă de fus, cu decalcifieri și fracturi multiple. La nivelul coloanei vertebrale se întâlnesc imagini de decalcifiere difuze, cu modificări de formă ale vertebrelor (tasări, fracheri, prăbușiri). Se mai întâlnesc leziuni de osteoliză diseminate în oasele lungi, în regiunile juxtraarticulare. Paralel cu decalcifierea oaselor, la nivelul altor organe ca rinichi, perete vascular, se pot întâlni depuneri patologice de calciu. Cauza acestor dureri este proliferarea
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
determină apariția pe oase a unor tumori, cu sau fără deformații, fiind foarte fragile, încât se pot fractura ușor, chiar la traumatisme minime. Localizările cele mai frecvente ale determinărilor din mielomul multiplu sunt oasele cu măduvă roșie: coaste, claviculă, craniu, vertebre, centura pelviană și scapulară. Intensitatea leziunilor osoase este proporțională cu cantitatea celulelor tumorale prezente în organism. Determinările tumorale extraosoase sunt mai rare, descriinduse localizări ganglionare, splinice, hepatice, pulmonare, digestive sub formă de tumori solitare pasmocitare - ele prezentându-se sub formă
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
de chisturi cu aspect clasic de mielom. Evoluția acestei forme este benignă, dar după un anumit timp se transformă în plasmocitom difuz. ■ Manifestări neurologice - sunt simptome frecvent semnalate la bolnavii cu mielom multiplu; cele mai frecvente sunt produse de prăbușirea vertebrelor tasate, alteori de infiltrații „amiloidice” pe rădăcinile nervoase. Neuropatia periferică - cu evoluție cronică, însoțește adeseori mielomul multiplu. În funcție de localizarea procesului patologic și de traiectele nervoase interesate, bolnavii pot prezenta: sciatalgii, pareze sau paraplegii, nevralgii intercostale și radiculite, modificări de
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
este și ea scăzută. Trombocitele sunt de obicei normale sau moderat scăzute. ● Examenul măduvei osoase - este esențial pentru diagnostic. Puncția osoasă se efectuează de obicei în stern sau în creasta iliacă, dar se poate efectua și în alte oase interesate: vertebre, calcaneu, claviculă. Uneori pătrunderea în os este foarte ușoară, țesutul osos dând senzația unei friabilități deosebite. Caracteristică pentru mielom este creșterea numerică a seriei plasmocitare, ce poate constitui 90% din populația celulară a măduvei; în general la o proporție de
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
egală pe sexe. Cu excepția unui singur bolnav, toți au prezentat dureri osoase cu diferite intensități, fie generalizate, fie localizate, cu precădere pe coloana vertebrală; • regiunile osoase au arătat de fiecare dată fie osteoporoză difuză, fie leziuni litice sau prăbușiri de vertebre. Cazul care nu a prezentat dureri osoase a avut inițial regimuri normale, dar ulterior s-a conturat osteoporoza difuză; • doi bolnavi au prezentat manifestări neurologice (parastezii, perapareză, iar hepato-splenomegalie în număr mic); • hipersecreția de proteine mielomotoase s-a semnalat la
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
la 2 cm distal de bifurcare, putând fi corelată cu traumatisme ale arterei. În cazul victimelor accidentelor rutiere, de exemplu, arterele carotide trebuie examinate de rutină atunci când se decelează fracturi ale primelor două coaste sau fracturi ale proceselor transverse ale vertebrelor cervicale (3). Displazia fibromusculară are o frecvență dublă la femei și se asociază cu anevrisme intracraniene, stenoze și disecție de aortă (3). Evaluarea imagistică a arterelor carotide este obligatorie în planning-ul terapeutic și evolutiv (tabelul 38.2 și figura
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
o poziție perpendiculară față de coloana vertebrală. Pe linia medio-dorsală a cutiei craniene, la locul de unire a parietalelor, se găsește o ridicătură - - creasta sagitală, iar pe marginile externe ale regiunii occipitale se găseștecreasta occipitală. Coloana vertebrală: Este formată din: 7 vertebre cervicale, 11 - 12 vertebre dorsale, 5 - 7 vertebre lombare, 3 - 4 vertebre sacrale și până la 15 vertebre codale. Unele vertebre cervicale la 15 vertebre codale. Unele vertebre cervicale și dorsale se pot suda a asigurând rigiditatea coloanei vertebrale, iar vertebrele
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
coloana vertebrală. Pe linia medio-dorsală a cutiei craniene, la locul de unire a parietalelor, se găsește o ridicătură - - creasta sagitală, iar pe marginile externe ale regiunii occipitale se găseștecreasta occipitală. Coloana vertebrală: Este formată din: 7 vertebre cervicale, 11 - 12 vertebre dorsale, 5 - 7 vertebre lombare, 3 - 4 vertebre sacrale și până la 15 vertebre codale. Unele vertebre cervicale la 15 vertebre codale. Unele vertebre cervicale și dorsale se pot suda a asigurând rigiditatea coloanei vertebrale, iar vertebrele lombare, sacrale și unele
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
medio-dorsală a cutiei craniene, la locul de unire a parietalelor, se găsește o ridicătură - - creasta sagitală, iar pe marginile externe ale regiunii occipitale se găseștecreasta occipitală. Coloana vertebrală: Este formată din: 7 vertebre cervicale, 11 - 12 vertebre dorsale, 5 - 7 vertebre lombare, 3 - 4 vertebre sacrale și până la 15 vertebre codale. Unele vertebre cervicale la 15 vertebre codale. Unele vertebre cervicale și dorsale se pot suda a asigurând rigiditatea coloanei vertebrale, iar vertebrele lombare, sacrale și unele codale se sudează formând
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
la locul de unire a parietalelor, se găsește o ridicătură - - creasta sagitală, iar pe marginile externe ale regiunii occipitale se găseștecreasta occipitală. Coloana vertebrală: Este formată din: 7 vertebre cervicale, 11 - 12 vertebre dorsale, 5 - 7 vertebre lombare, 3 - 4 vertebre sacrale și până la 15 vertebre codale. Unele vertebre cervicale la 15 vertebre codale. Unele vertebre cervicale și dorsale se pot suda a asigurând rigiditatea coloanei vertebrale, iar vertebrele lombare, sacrale și unele codale se sudează formând osul sacral. Cutia toracică
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]