3,798 matches
-
cu freza ei, modelată cu tot felul de cordeluțe (pe care taică-meu le ura...el ne voia cu părul lung, pe spate). Ne aducea, de obicei, pâine proaspătă, salam și roșii. Nimic pe lume nu era mai minunat decât veselia acestei gustări, când EA revenea acasă. De Florii, mergeam la biserică, cu haine noi. Era ca o „parada modei” (inclusiv după ce m-am măritat). Taică-meu avea scaun cumpărat și le explica „vecinilor”: „ăla mic, e ăla mare...ăla mare
FLORIILE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349667_a_350996]
-
Bethleemul are mai bine de o sută de mii de locuitori; cam cât urbea mea natală... Casele lui albe, dealurile golașe, puținătatea vegetației, oamenii tăcuți sub căldura toridă, contrastează puternic cu iernile noastre viforoase, cu larma pruncilor pe uliți, cu veselia colindătorilor. Stelele lui sunt în cinci colțuri ca și pe stindardul comuniștilor, ca pe flamurile islamiștilor. De altfel am aflat că în tradiția creștină abia prin secolul al VI-lea a fost adoptată Steaua lui David, simbol profanat peste un
CU GÂNDUL LA BETHLEEM de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349662_a_350991]
-
avea bunici. Ei stăteau și la focuri, se aprindeau aproape de casa lor, pe malul Ierugii. Dimineața, corul bisericii cânta „O, ce veste minunată!“ În schimb, Mihaela a fost în pițărăi cu Dode. Atunci iarna avea clopoței și ningea plină de veselie din părul alb al bunicului. „Vino, mami, să-ți arăt, uite nuci, mere, pițărăi... s-a umplut traista” Iar bunicului îi strălucea aur în castanele din ochi. Spre seară veneau colindători, foarte mulți copii, așteptau la poarta verde, cum ieșea
BUNĂ DIMINEAŢA LA MOŞ AJUN ! de DACINA DAN în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350281_a_351610]
-
eternă, pe sub cer, pe sub stele, prin umbrele pădurilor, prin câmpii și printre coloși muntoși, sfârtecați de lucrările mileniilor și apei, se însoțesc în cântecele Elenei Plătică, în armonioasă legătură cu omul și stările lui sufletești de dragoste, de dor, de veselie, de întristare, de durere, de bine, de rău, de grijă, de noroc, ori blestem. În cântecul dobrogean răsună dintotdeauna ecourile acestea care s-au răsucit în funia istoriei cu setea de libertate, cu lupta pentru moșie, cu înrobirea și eliberarea
ELENA PLĂTICĂ. DĂRUIE CÂNTECULUI MULT DIN FRUMUSEŢEA EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350312_a_351641]
-
era imposibil să nu fii cunoscut sau știut de ceilalți care frecventau discoteca în fiecare seară. Arabul avea întodeauna grijă de acest lucru. Când apărea vreun necunoscut, imediat se apropia și se împrietenea cu el. Îi vorbea frumos și cu veselia sa dezinvoltă, într-o oră-două afla și cum o cheamă pe mama lui, dacă voia. De aceea se știa cine cu cine este prieten și se cunoștea absolut tot ce se întâmplă în discotecă. Alina nu-și dezlipea privirea de la
PARTEA A TREIA de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350378_a_351707]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > SUSPICIUNE Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 864 din 13 mai 2013 Toate Articolele Autorului Suspiciunea e prezentă De onoare-n prietenie! Ea nu poate fi absentă Oriunde-i veselie! Ea dărâmă tot ce-atinge, Înfierbântă minți lucide, Nervii toți îi poate-mpinge Într-atât încât ucide! Nu-i o simplă bănuială, Nici încredere știrbită. Ea nu naște îndoială, Ci din asta e clădită... Ea dă naștere la vorbe Ce
SUSPICIUNE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350424_a_351753]
-
Articolele Autorului APA MĂRII Ochișori din soare curși Clipoceau pe luciul mării, Și-n a lor privire caldă Picura albastrul zării. Jucăuși se hârjoneau Gândilând marea cu pleoapa, Și cu râsul de cristal Lumina-n profunduri apa. Și în dulcea veselie Marea-n vals își purta valul, Cerul oglindit și el, Se lăsa atins cu malul. Atuci doru-mi călător S-a oprit pentru o clipă, Să atingă apa mării, Focul dragostei să-și stingă. Și cu un firav fior Și-a
APA MARII de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350459_a_351788]
-
în sufragerie ocupa jumătate din cameră. A trebuit să rearanjeze tot apartamentul, înghesuind o parte mobilier în celelalte camere. Când au terminat s-au pus amândoi să cânte la pian, deși nu știau o iotă cum se cântă. Zdrăngăneau cu veselie clapele până au venit vecinii să le spună să facă liniște. Toată vara tataia a stat cu noi în București, căutând profesor să ne învețe să cântăm. S-a oprit la un tânăr de 27 de ani, care a acceptat
ATHOSUL NEAMULUI MEU (1) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350409_a_351738]
-
parcă cel mai grăitor rămâne cel al Apostolului nostru Andrei, care vede bucuria și tămăduirea în suferință înainte de răstignirea sa: „Bucură-te Cruce Sfințită cu trupul lui Hristos... Eu cu îndrăzneală și cu bucurie vin către tine. Deci, Tu cu veselie primește-mă pe mine, că sunt ucenic al Aceluia, Care a fost răstignit pe tine. Primește-mă, că totdeauna te-am dorit și am poftit a te îmbrățișa. O, prea bună Cruce, care ți-ai câștigat frumusețea și bunacuvință din
IMN MUCENICILOR NEAMULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349064_a_350393]
-
să-mi explic dorința de a face un salt interior ca să trec în lumea de frumuseți de odinioară pentru a o reînvia acum în prag de primăvară? Mi s-a aprins dorul de Bucureștiul în care clocotea pulsul vieții și veselia și uneori hulit, Bucureștiul cu oameni care aveau pofta de viață și știau să trăiască frumos. Parcă mă împinge cineva din spate să caut urmele acelei perioade când România s-a arătat în haină strălucitoare de atâtea ori evocata în
POFTA DE VIAŢĂ DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349135_a_350464]
-
între cer și pământ, amintesc parcă de judecata de apoi, ne fac să râdem sau să fim triști, lasă să adie boarea efemerului, pe fondul unei intuiții care nu ne mai dă pace. Descumpănit, privitorul oscilează ades între lacrimi și veselie, pentru a depune armele în final, abandonându-se frecvent unui râs nervos, care pare să pună stăpânire pe el, obsedant, irezistibil. Nu ajunge o săptămână pentru a le vizita pe toate, ca să le înțelegi îndeajuns tâlcul ascuns. Gândul că rodul
LAS FALLAS DE VALENCIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349155_a_350484]
-
o demonstrație a virtuozității ei”. Virtuțile acestea nu sunt separabile de omul Nelly Miricioiu. El nu a disprețuit niciodată durerea nimănui, și-a întărit întotdeauna răbdarea cu semenii, fiind moldoveancă de la Adjud, plecată dintre rude și prieteni cărora le revin veselia după fiecare nor, căci așa sunt moldovenii! Nu dragostea de bani, ci dragostea de cânt a purtat-o din patrie în Marea Britanie unde a așteptat-o o fascinantă poveste londoneză începută în 1981 și care se scrie și azi. În
NELLY MIRICIOIU. OPERA, UN PARADIS AL BUCURIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349189_a_350518]
-
lângă cearșaf, Monki în sus, Monchi în jos, mai hai, fă, Hilduțo, să-ți mai spui una bună dă la noi, dă la birou, tablele zornăiau de mama focului, Veronel făcuse cărare de acum la bere, că numai el pierdea, veselie mare, pupături, da’ nemții ai dreacu’ nu se simțeau cu nimic, ba mai mult când Veronel propusese, așa la șmecherie, să facă schimb de țigări, neamțul începu să strige nain, nain, de parcă vroia cineva să-l împuște în ureche! - Bă
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
să fie-un veac; Și tot se luptă printre spini În drumu-i spre cerdac. Gătește-te din nou Tu, obcină frumoasă, În mândru-ți strămoșesc trusou Și vină iar acasă. Ți-om face nuntă cu alai, Cu mare fast și veselie, Că vine vremea iar să stai În vatră, la chindie. În dreapta mamei tu vei sta Și straja fi-vor nașii, Iar sufletu-ți va fremăta Când chiui-vor toți nuntașii. Amaru-ți chin se va topi În sârbe, hore și-nvârtite. Cu
TRECUT-AM APA de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348568_a_349897]
-
În ton de durere. Auzindu-l ploaia, Ar vrea să mi-l spele! Răpită sunt în taină De calmul ce se-așează În gamă,incep a citi Viața dintr-o partitură. Aleg ca final de seară Un ton nou,al veseliei, Din a lui Beethoven simfonie, -Ce ziceți de:"Oda bucuriei"! Referință Bibliografică: Tonul face muzica ... / Gabriela Docuță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1909, Anul VI, 23 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Docuță : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
TONUL FACE MUZICA ... de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348611_a_349940]
-
Mâna stângă se învinețise strânsă de brățară, nelăsând pericolul să străpungă țesutul. Așa deci..., înțelese pe dată că jertfa nu îi era ursită ei, ci bărbaților din viața ei. Începu să se teamă și întredeschise ochii. Pe dată, zumzetul de veselie căpătă culoare și primi răspunsul: va supraviețui totuși, datorita brățarii. „Da”, auzi în cele din urmă Domnița ca prin vis,„dar numai ea.” Adevarul este că am purtat brățara prin toate colțurile lumii, pe acolo pe unde am călătorit împreună cu
BRATARA DACILOR de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348597_a_349926]
-
Poate era adevărat că fata s-a dus în cameră fiindu-i mamă-sa bolnavă. Sosi și ultima seară, seara de adio sau прощальный bечером cum îi spuneau turiștii ruși sosiți în unitate, ultimei seri pe care o petreceau cu veselie, dans și mai ales cu multă băutură. Ca și prima dată când s-au reîntâlnit pe litoral, cele două femei și-au ales ținutele cele mai elegante avute în bagajul lor de vacanță. De data aceasta Ștefan l-a invitat
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348592_a_349921]
-
încumete să o dărâme”. O poezie decantată, sublimată în esențele sale, devine summum-ul experiențelor filozofice de-o viață. Cititorul e uimit de adâncimea gândirii creatorului nepereche. El se adresează materiei indiferente, curge împreună cu ea spre infinit în amestec de veselie și tristețe, caută adevărul și se caută pe sine, clocotește dorind să aibă mereu ceva de spus, încearcă faustic să oprească timpul în loc. Viața pentru Solo Har are trei repere: ea începe cu „durerea nașterii”, se termină „cu tainele mormintelor
ZBOR ÎN CĂDERE – CARTE FRUMOASĂ, CINSTE CUI TE-A SCRIS ! de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349325_a_350654]
-
mulțumesc mult pentru dragostea de a-mi acorda acest interviu, și apoi să vă întreb pentru început: ce le recomandați în primul rând creștinilor care doresc să sporească în viața duhovnicească? Părintele Arhimandrit Arsenie Papacioc: - Eu recomand o stare de veselie interioară, lăuntrică, din inimă, o stare ce înseamnă rugăciune neîncetată. O stare de veselie adevărată, degajată de problemele vieții, de problemele cărărilor vieții, ale unuia și ale altuia. O stare de veselie, cu orice chip. Dacă-i întristare, se clocesc
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/349251_a_350580]
-
întreb pentru început: ce le recomandați în primul rând creștinilor care doresc să sporească în viața duhovnicească? Părintele Arhimandrit Arsenie Papacioc: - Eu recomand o stare de veselie interioară, lăuntrică, din inimă, o stare ce înseamnă rugăciune neîncetată. O stare de veselie adevărată, degajată de problemele vieții, de problemele cărărilor vieții, ale unuia și ale altuia. O stare de veselie, cu orice chip. Dacă-i întristare, se clocesc ouăle diavolului. Este o stare de absență, de întunecare. Dacă un om nu moare
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/349251_a_350580]
-
Arhimandrit Arsenie Papacioc: - Eu recomand o stare de veselie interioară, lăuntrică, din inimă, o stare ce înseamnă rugăciune neîncetată. O stare de veselie adevărată, degajată de problemele vieții, de problemele cărărilor vieții, ale unuia și ale altuia. O stare de veselie, cu orice chip. Dacă-i întristare, se clocesc ouăle diavolului. Este o stare de absență, de întunecare. Dacă un om nu moare de pe poziția de trăire, de înălțare, de steag, toată creația suferă. Noi trăim într-o mare unitate, toată
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/349251_a_350580]
-
tot ce-i materie! În asemenea condiții, toți creștinii aceștia se rugau. Dar care era intensitatea rugăciunii, asta e greu de apreciat - ca să satisfacem noi acum lumea curioasă de astăzi. Vă mai spun încă o dată: eu recomand o stare de veselie care înseamnă rugăciune neîncetată. - În altă ordine de idei, Preacuvioase Părinte Duhovnic, de ce Sfânta Liturghie este considerată de către toți Părinții ca fiind cerul coborât pe pământ? - Sfânta Liturghie face abstracție de la orice fel de comparație. Sfânta Liturghie este Cer, este
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/349251_a_350580]
-
ziua? Asta mă interesează pe mine”. Ei, asta o să ne întrebe Dumnezeu, Care ne-a dat inimă puternică ca să pricepem cerurile, veșniciile, să contrazicem răul, să biruim dracii, care ne-a dat această putere de a fi dumnezei după har, veselia că slujim marelui Adevăr - căci aceasta este adevărata veselie și libertate -: De ce nu v-ați gândit la Mine deloc? Este, fără îndoială, în mod logic, că așa va fi suna această întrebare. Și mă tem că vom răspunde foarte greu
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/349251_a_350580]
-
ne întrebe Dumnezeu, Care ne-a dat inimă puternică ca să pricepem cerurile, veșniciile, să contrazicem răul, să biruim dracii, care ne-a dat această putere de a fi dumnezei după har, veselia că slujim marelui Adevăr - căci aceasta este adevărata veselie și libertate -: De ce nu v-ați gândit la Mine deloc? Este, fără îndoială, în mod logic, că așa va fi suna această întrebare. Și mă tem că vom răspunde foarte greu. Noi, ortodocșii, nu apăsăm pe pedala cunoașterii atât de
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/349251_a_350580]
-
scăfârlie Peste creștet și chelie... Scăpărând la gămălie Și aprins de o făclie, Cerul ca o butelie Iscă fulgere spre glie, Trăznete și vijelie. Paparude fără iie Și cu smoc de țăcălie La covata durdulie, Zburdă-n draci și-n veselie Ca la o parangherlie...... Dară, a mai nașparlie, Șolduroasă de balie, Stând pe vine se dezplie Și ca vaca-n răgălie, Varsă tot din... cochilie. Eu, ascuns de pălărie, Simțind udul la gulie, Mă deschei la betelie Și, la fel
SÂNTILIE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349455_a_350784]