2,153 matches
-
pălărie; părinți; perspectivă; plăcere; povară; prag; provocare; a nu purta; rochii; ruptă; sacou; sat; scară; scăpare; scîrțîit; scurte; sfîntul Andrei; sigură; sortită; spațiu; stabilitate; straie; stricată; sunet; șapcă; școală; telefon; teniși; trend; uman; umblă; urca; ușă deschisă; uz; uza; văzduh; vestă; viitor; vorbe; to weas; zilnic; zîmbește(1); 774/224/73/152/0 pod: apă (126); trecere (115); înalt (30); punte (27); drum (23); rîu (21); casă (20); rău (13); trecătoare (13); înălțime (12); lemn (12); mare (12); de piatră (10
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
grijă (2); o haină (2); ie (2); inel (2); a se îmbrăca (2); încălțăminte (2); a lua (2); lucruri (2); mîine (2); ochelari (2); orice (2); papuci (2); plăcere (2); povară (2); sarcină (2); tricou (2); umbla (2); umblă (2); vestă (2); vesta (2); vestimentație (2); abstract; acoperi; acționa; aduce; aducea; aduna; ajutor; alege; am; apă; arată bine; arăta; are nevoie; are; armă; a te asorta; asortare; așezare; atenție; atitudine; aur; bani; bebe; blană; brățară; bucurie; carte; cădea; căuta; centură; cercel
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
o haină (2); ie (2); inel (2); a se îmbrăca (2); încălțăminte (2); a lua (2); lucruri (2); mîine (2); ochelari (2); orice (2); papuci (2); plăcere (2); povară (2); sarcină (2); tricou (2); umbla (2); umblă (2); vestă (2); vesta (2); vestimentație (2); abstract; acoperi; acționa; aduce; aducea; aduna; ajutor; alege; am; apă; arată bine; arăta; are nevoie; are; armă; a te asorta; asortare; așezare; atenție; atitudine; aur; bani; bebe; blană; brățară; bucurie; carte; cădea; căuta; centură; cercel; chiloți; cinste
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
smiley face; spectacol; spirit; spontan; stare pozitivă; stau de bine; stele; fără stres; succes; tata; teatru; tînăr; tot timpul; totdeauna; tristețe; trup; uneori; urît; vals; vas; ca varul; văduvă; veveriță; visător; voinic; tweed; zburdalnic (1); 785/176/66/110/0 veste: bună (149); noutate (128); știre (118); bucurie (37); informație (25); zvon (20); scrisoare (16); rea (15); anunț (13); fericire (10); proastă (10); vorbă (9); curiozitate (8); minunată (8); noutăți (7); mare (5); salvare (5); surpriză (5); tristă (5); ziar (5
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
plăcută; poștaș; protecție; răspîndire; răspuns; rău; răutate; care rea?; rea/durere; reacții; reactiv; rușine; salvamar; am scăpat de ore; siguranță; soartă; sol; spune; stea; surprinde; șoc; teamă; televizor; trece de la o stare la alta; veche; vecină; a veni; verde; veșnic; vestă; vorbărie; we (1); 796/170/52/118/1 viață: moarte (81); lungă (43); frumoasă (31); fericire (27); trai (25); bucurie (22); totul (17); scurtă (16); suflet (14); trăire (14); dar (12); om (11); copil (10); existență (10); speranță (10); aer
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
în "casa sacrificatului" sau pe teren acoperit cu iarbă, pe care se făceau trei focuri. Agnihotra, "ofranda pentru foc", avea loc în zori și în amurg și consta într-o ofrandă de lapte, dată lui Agni.276 La romani, zeița Vesta nu era reprezentată prin imagini, singura figurare era focul. "Vesta" derivă de la rădăcina indo-europeană care semnifică "a arde": "flacăra perpetuă a lui ignis Vestae constituie căminul Romei" 277. Există, la romani, o adevărată "doctrină a fulgerelor"; într-un catalog era
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
care se făceau trei focuri. Agnihotra, "ofranda pentru foc", avea loc în zori și în amurg și consta într-o ofrandă de lapte, dată lui Agni.276 La romani, zeița Vesta nu era reprezentată prin imagini, singura figurare era focul. "Vesta" derivă de la rădăcina indo-europeană care semnifică "a arde": "flacăra perpetuă a lui ignis Vestae constituie căminul Romei" 277. Există, la romani, o adevărată "doctrină a fulgerelor"; într-un catalog era reprezentată semnificația tunetelor pentru fiecare zi a anului, iar semnificația
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
chiar și după revoluție și, dacă nu era bolnav și mai trăia, probabil era urmărit și acum. In acel moment l-am văzut pe ziaristul Radu Moraru care are emisiunea “Nașul”. Era îmbrăcat cu blugi, cu cămașă albă și o vestă bleu (eu visez în culori) și avea în mână o cameră foto cu blitz din cele pe care le mai văzusem la reporteri. Când l-am zărit pe Nașul, am început să strig la el cam așa: - “Măi prăpăditule, care
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
efort de aducere aminte a tot ceea ce-a fost și nu se mai poate întoarce. Regizorul Alexa Visarion a optat pentru un Lopahin foarte tânăr, tocmai pentru a-l face de neoprit în demersul său. Este omul modern: "cu vestă albă și pantofi galbeni" , conectat la prezent și vizionar. De asemenea s-a simțit o reorientare a conținutului său afectiv spre Ranevskaia, Varia fiind de la început percepută ca un înlocuitor ieftin, dispensabil. Textul cehovian a fost exploatat astfel cu mare
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
vremea. De vor cînta cocoșii după scăpătatul soarelui, se va schimba vremea în ziua următoare. Cînd cîntă cocoșii înainte de miezul nopții, are să fie moloșag. Cînd cocoșul cîntă în prag, au să-ți vie musafiri. Cînd cîntă cocoșul în prag, ai veste ori de bine, ori de rău. Cînd cocoșul cîntă pe pragul casei e semn rău, că unul din stăpînii casei va muri în curînd. De-ți va cînta cocoșul pe pragul ușii nu e semn bun; de aceea trebuie să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
decît pentru frînturi de melodie în derivă. Au așteptat mult așa. În sfîrșit autocarul s-a pus în mișcare. Lent, foarte lent. Asta după ce pe sens opus trecuse un șir de mașini pe lîngă ei. Locul accidentului era plin de vestele verzi și reflectorizante ale polițiștilor, dintre care unul dirija trecerea, de triunghiuri rutiere, de lumini albastre care se învîrteau. S-au îmbulzit toți copiii la geamuri, cu nasurile turtite de sticlă, să nu scape nimic. Degeaba profii încercau să păstreze
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
putut menține funcția socială. În felul acesta și-a cumpărat vila Primavera la Cap d΄Ail. Nicolae Titulescu obișnuia să cheltuiască foarte mult. Avea 50-60 de perechi de ghete; 50-60 de costume de haine, 10 pardesiuri, 5 paltoane, pălării nenumărate, veste de lână, fulare, pijamale și halate groase fiindcă era sensibil la frig. După ce s-a mutat în vila de pe șoseaua Kisseleff, a avut o perioadă mania covoarelor, mai târziu a geamantanelor din piele, apoi a lăzilor cu vinuri străine și
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
în piscină, moment în care i-ar fi venit și această ideea, de a alerga în apă, fără să atingă solul (anterior accidentului, Glenn McWaters fusese un bun alergător)25. Astfel, istoria joggingului acvatic îl evidențiază pe McWaters inventând o vestă din neopren, care să îi permită să stea vertical în apă și să-și mențină capul deasupra acesteia, pentru a și facilita în acest fel efectuarea mișcărilor brațelor și picioarelor. Sinteza surselor din literatura, care a abordat acest concept, ne-
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
nr.131) care pot oferi mai multă flotabilitate (pot ușura dificultatea ședințelor de alergare prin apă adâncă, dar pot, în același timp, crește efortul pentru învingerea rezistenței apei). Fig. nr. 129 Fig. nr. 130 Fig. nr. 131 Centură jogging acvatic Vestă flotabilitate Costum pentru jogging acvatic Conform datelor evidențiate de producători, costumul pentru flotabilitate (fig.nr.131), oferă condiții diferite de flotabilitate în funcție de segmentele corporale, facilitând echilibrul în apă și creșterea performanței biomecanice. De asemenea, aceste costume ar menține o temperatură
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
face loc dealurilor înverzite ale Molodovei, ținut care îi amintește lui Primo Levi de obârșia comună a celor două popoare: Se vedeau țărani ca ai noștri, cu fața arsă de soare și fruntea palidă, îmbrăcați în negru, cu haină și vestă, cu lanțul de la ceas petrecut peste pântece; fete mergând pe jos sau pe bicicletă, îmbrăcate aproape ca la noi, care ar fi putut fi luate drept venețiene sau din Abruzzi. Capre, oi, vaci, porci, găini". După ce are surpriza să vadă
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
neppure. Qualche verso resterŕ pure, di ognuno di noi, a testimoniare, se non altro, una moralità di ordine superiore, iar în încheiere versurile lui Fazio degli Uberti: e io son sol colui che la mia mente / porto vestită d'una veste nera / în segno di dolore e di martire, Salvatore Quasimodo, 1999, op. cît., p. 9. 249 Dopo Leopardi, infatti, la poesia italiană ha dovuto tutto rifare e ancoră oggi è în cammino. Un richiamo alla tradizione (...) è qualcosa di più
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Purtată în intervalul 5 noiembrie 7 decembrie 1916, campania de colectare de bunuri s-a încheiat cu următoarele rezultate: „100 cămăși, 87 șervete, 75 ciorapi, 17 flanele, 27 pantaloni, 13 paltoane, 5 mantale, 18 căciuli, 3 tunici, 38 batiste, 15 veste, 4 perechi de bocanci, 7 perechi de mănuși, 1 cojocel și 2 fulare”. Solicitări similare au venit și din partea Primăriei. Astfel, în septembrie 1916, „consiliul comunal anunța pe toți doritorii că a deschis liste de subscripție și primește ofrande de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
dea cu subsemnatul după ce organele polițienești i-au descoperit acasă mai multe bunuri de proveniență dubioasă. Iată cum le-a justificat prezența în gospodăria sa: „...pe drum prin lunca Pungeștilor am găsit o legătură cu două perechi de pantaloni, 3 veste și o pereche de botini mici, pe care le’am dus acasă unde s’au și găsit când s’au făcut percheziții”. Pus să dea relații despre alt presupus instigator, Constantin N. Mâță, Lache nu a putut oferi procurorului nicio
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
un limbaj simplu, dragostea și prețuirea copilului pentru mamă, dar mai ales dăruirea și jertfa permanentă a mamei pentru copil. în cunoscuta baladă populară „Miorița”, impresionează durerea resimțită de măicuța baciului moldovean, îngrijorată că nu mai primește de la acesta nici o veste, iar afecțiunea ei pentru copil este evidențiată și de portretul elogios, idealizat, pe care i-l face, căci mama este capabilă să vadă în feciorul ei întrupate toate calitățile fizice și morale: „Cine-a cunoscut, Cine mi-a văzut Mândru
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
decor oferite de istorie sînt, în mod evident, sensibil modificate. Togilor drapate, ordinii stricte a templelor, coloanelor și peristilurilor le-au succedat grația decupată din miraculosul medieval, dantela donjoanelor, a turnurilor, a clopotnițelor. Spada cavalerului a înlocuit sabia; toca și vesta scurtă au acoperit goliciunea efebului, încîntă-toarele poduri germane și landele scoțiene i-au alungat pe Plutarh și pe eroii săi. Odată cu apariția primului romantism, o anumită emoție și tAndréțe, efuziunile și plînsul au venit, pe de altă parte, să învăluie
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
B. Predicatele funcționale în interiorul unei secvențe eterogene 1. Caz [4]: Secvența descriptivă dominantă și secvența injonctivă dominată (56) Imaginați-vă o haină trei-sferturi, stil canadiană, mai fină și mai mătăsoasă decît o cămașă, mai moale și mai confortabilă decît o vestă de casă și totuși mai călduroasă decît un palton gros de iarnă! Text publicitar din Lanvin, 1986 Această reclamă, construită pe baza modului injonctiv ("Imaginați-vă") face parte din ceea ce Ph. Hamon numește "descrieri-rețete". Aceste descrieri, împrumutînd mărci caracteristice rețetei
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
este pentru femei ce e jocul pentru bărbați, o pasiune neînfrânată; cu toate că modele pariziene sunt copiate servil, bogăția și parada se manifestă mai degrabă decât gustul în alegerea țesăturilor, bijuteriilor și coafurilor. Femeile poartă acasă și, uneori, la teatru o vestă garnisită cu aur (în stil zuav), haină orientală ce merge bine cu tipul lor de frumusețe. Când ai parte de ospitalitate lucru rar într-una dintre aceste locuințe somptuoase, te lași ușor sedus; și dacă stomacul e destul de îngăduitor pentru
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
strălucitul costum al majos spanioli, nu e cu mult anterioară sosirii maghiarilor în Europa și dacă nu cumva aceștia au împrumutat-o de la români când au cucerit teritoriul acestora. Nimic nu seamănă mai mult cu o șubă de husar decât vesta îmblănită (cojocel), din piele de oaie, cu brandenburguri brodate pe toate cusăturile, pe care o poartă încă țăranul român și pe care o purtau dacii, dacă ne luăm după basoreliefurile de pe Columna Traiană. Nu există locuri, oricât de frumoase, pe
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
mai important e o brigadă, târgul, un batalion, satul, o companie, cătunul, o secție. Prefectul e un general, subprefectul, un colonel, primarul, un căpitan, adjunctul său, un locotenent, dascălul, un sergent-major, pastorul, un preot militar; locuitorii sunt numere matricole; bluza, vesta de lucru, niște uniforme. Fiecare bărbat e soldat de la optsprezece la cincizeci de ani; fiecare soldat își face serviciul la frontieră timp de zece zile consecutiv; el petrece paisprezece zile acasă: dar exercițiile, trecerile în revistă, inspecția armelor, instrucția militară
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
supt frumoase câștiguri, au falsificat sămânța. Acest comerț se află în pragul ruinei astăzi. Să mai amintim o manufactură de lumânări stearice, de postavuri grosolane, tăbăcării și nu mai rămâne nimic de adăugat. Țăranii își fac ei înșiși încălțămintea, hamurile, vestele îmblănite, căciulile din piei neprelucrate; soțiile lor fac câteva pânze pentru gospodărie și pâslă pentru hainele masculine: oricât de imperfecte le sunt războaiele de țesut, se servesc de ele cu îndemânare. Țăranii au puține nevoi în ceea ce privește îmbrăcămintea, și războaiele acestea
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]