1,234 matches
-
bilețele și semne tainice. Prindeam câteodată și câte un astfel de bilet pe care scria de exemplu: "Veverițo, spune-i calului să se ducă la castel" și ne chinuiam ore întregi să ne dăm seama cine e calul, cine e veverița și unde e castelul. Apoi am început să găsim prin buzunarele și sub pernele noastre bilete pe care scria, cu litere mari RĂZBUNARE. Le văd și acum, acele litere ciudate, rombice, dedesubtul cărora era desenată o săgeată roșie. Câte unul
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
mai vrei încă o porție și amenințîndu-te că "se supără". Genul care nu te lasă să pleci din casa ei decât în urma unor târguieli penibile, după reîntoarceri repetate din hol. În acest timp, cu ochi vioi și curioși ca de veveriță, te răsucea de pe-o față pe alta și nu se lăsa până nu afla de la tine și ce n-ai fi visat să-i spui vreodată. Femeia cea nesfârșită croncănea și ea câte ceva din când în când, pe un
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Aveau oricum un radio vechi, dar bun. În noaptea a treia am visat că merg mai departe prin pădure. Lăsasem bușteanul mult în urmă și înaintea mea cărarea șerpuia prietenoasă. Razele soarelui cădeau printre crengi pe corpurile unsuroase ale scolopendrelor. Veverițele săreau de pe-o ramură pe alta. Curând, cum alergam umplîndu-mi plămânii de aerul verde, am ajuns la un pârâu care-și susura apa meandrică, de sticlă cenușiu-albăstrie, între maluri de iarbă. Drumul meu se întrerupea pe un mal și
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
a cuvântului piroșcă îcolțunaș) provenit din rusă îpiroșki) și din ucraineană pyrișky) tăvălite în pesmet, scorțișoară, zahăr și unt, ori deliciosul cremșnit, specialitatea casei. Tare mult mai ținea bona la plimbările regulate pe aleile parcului vecin din stațiune, în compania veverițelor blânde și jucăușe, a ciocănitorilor preocupate de igiena copacilor, a măiestrelor păsări cântătoare, a turiștilor veniți la odihnă sau tratament. Păcat că la trei ani a trebuit să mă despart de Gertrude și de parcul primelor zghihuieli nevinovate, cu multe
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
tot sufletul.” Nuvela Desirée prezintă o egală a naratorului care o anunță pe Ioana cea inteligentă de mai târziu. Fata, colegă de bancă în școala primară și apoi camaradă în timpul studenției trăiește prin portret:”era subțite, sprintenă, armonioasă ca o veveriță, cu ochi subțiri, șireți, cu nasul în vânt, cu gura poate cam mare dar transfigurată de atîtea râsete, cu un păr imens, castaniu, cu nuanțe roșiatice, ușor creț, încovoind capul.” De Desirée îl leagă o prietenie ciudată:” ne întâlneam din
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
reverendului doctor Lionel J. D. Jones, D.C.D., D.T. Doar la prima întâlnire, întâlnirea de pe banca din parc, am fost văzuți împreună. Și cei ce ne văzuseră era foarte puțin probabil că ne fixaseră în memorie mai mult decât o făcuseră veverițele și păsările. A doua oară când l-am întâlnit a fost la Wiesbaden, în Germania, în sala de mese a ceea ce fusese cândva Școala de ofițeri a Corpului de ingineri al Wehrmacht-ului. Pe peretele sălii de mese era o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
față de vizitatori, încât ai impresia că simți și respirația animalelor. Pentru lei, tigri, hipopotami, elefanți sau rinoceri chiar așa și este. Conservarea speciilor este cheia succesului acestui parc unic în lume. Unele animale sunt total libere, precum tapirul malaiezian, cerbul, veverițele, vidrele asiatice sau liliecii. Ca o surpriză, trenulețul a oprit la un moment dat preț de câteva minute, lăsând să treacă niște bivoli de pe o parte pe cealaltă a căii de rulare. Este uluitor să vezi pe viu viața nocturnă
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
volumul pe care tocmai l-ai început a citi și hai în poiană. Tu îi citi tolănit în iarbă, iar eu oi mai face una-alta prin grădină... Nu am încotro decât să-l urmez... Străbatem poiana în liniște, până ce veverițele încep să alerge prin iarba înaltă, din care li se văd doar cozile ca niște flamuri. Bătrânul îmi întinde câteva alune. Bagă de seamă că veverița care ți-a luat cândva nuca din palmă va veni din nou. Să-i
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
prin grădină... Nu am încotro decât să-l urmez... Străbatem poiana în liniște, până ce veverițele încep să alerge prin iarba înaltă, din care li se văd doar cozile ca niște flamuri. Bătrânul îmi întinde câteva alune. Bagă de seamă că veverița care ți-a luat cândva nuca din palmă va veni din nou. Să-i vorbești cu blândețe și ai să vezi cum te va întâmpina de fiecare dată când vei mai trece pe aici. Am făcut întocmai cum mi-a
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
luat cândva nuca din palmă va veni din nou. Să-i vorbești cu blândețe și ai să vezi cum te va întâmpina de fiecare dată când vei mai trece pe aici. Am făcut întocmai cum mi-a vorbit bătrânul.. O veveriță - poate cea de anul tecut, poate că alta - mi-a luat aluna din palmă și nu a fugit ca altădată, ci acolo - pe palmă - s-a pus pe ronțăit. Priveam la ea ca la o minune... Și era o minune
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
pentru un prânz boieresc. Nu uita să pui în desagă cărțile din sipet, pentru că... Bătrânul a lăsat vorba să plutească în aer ca o frunză tomnatecă desprinsă de pe ram. Pășim pe poteca pădurii fără să scoatem o vorbă. Doar când veverițele jucăușe - simțindune pașii - ne-au ieși în cale, bătrânul le-a întrebat cu glas cântat: Ce faceți voi, neastâmpăratelor? Așa că vi-i foame? Ia veniți voi aici și luați alune! Să nu vă certați, că nu-i frumos. Și apoi
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cale, bătrânul le-a întrebat cu glas cântat: Ce faceți voi, neastâmpăratelor? Așa că vi-i foame? Ia veniți voi aici și luați alune! Să nu vă certați, că nu-i frumos. Și apoi alunele ajung pentru toate. Poftă bună, zvăpăiatelor! Veverițele - ca și cum ar fi înțeles vorbele călugărului - au luat fiecare câte o alună și au început să ronțăie în felul lor, privind la noi cu interes sau poate cu recunoștință... Ajunși pe malul apei, călugărul s-a îndreptat spre locul special
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
nu-i lucru potrivit să te joci... Călugărul purta o oală în care să punem zmeura culeasă. Înainte de a ajunge în poiană, am cotigit-o la stânga, cam pe unde l-am văzut eu cândva pe moș Martin umblând prin zmeuriș... Veverițele ne-au simțit prezența și ne-au ieșit în cale înainte de a intra noi în lăstăriș. Bună dimineața, năzdrăvanelor! - le-a întâmpinat călugărul, scoțând din oală alune pe care le-a aruncat la îndemâna lor... Mare agitație până fiecare s-a
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ar spune. Bătrânul însă s-a prefăcut că nu băgă de seamă starea mea. Ce ai zice dacă am merge să culegem ceva alune, ca să le punem la păstrare pentru iarnă? Să vezi atunci ce bucurie pe capul zvăpăiatelor de veverițe dacă primesc câteva alune când omătul din jur îi până la brâu... O treabă mai plăcută nici că s-ar afla, sfințite. Ieșim din grădină și o luăm pe marginea poienii năpădită de aluniș. Fiecare purtăm câte o trăistuță în care
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
te întorci”. Pe când soarele se ascundea în spatele unei gene roșii de deasupra dealului dinspre soare apune, trăistuțele nostre erau deja pline cu alune. Am să le pun la uscat sub streașina chiliei și la iarnă vor fi mană cerească pentru veverițe. De altfel ele își strâng câte ceva pentru iarnă, dar una-i să primească o alună din mâna ta și alta-i să scormonească în omăt pentru a da de locul unde și-au ascuns comoara... Acum însă ar cam trebui
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
călători pe malul iazului, unde - în tihnă - om pune țara la cale... Am urmat în tăcere sfatul bătrânului și când soarele se ițea deasupra crestei dealurilor eram gata de drum. Fără alte vorbe, am pornit pe cărarea bine știută. Jucăușele veverițe, cu cozile arcuite, ne-au ieșit în cale... S-au oprit la marginea cărării și cum le este felul, stând în două lăbuțe, ne-au dat onorul, fără să se arate supărate că nu le-am omenit cu alune... Bună
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
bătrân pe când el deschidea deja portița grădinii și mă aștepta să ies pentru a o închide la loc. Drumul până la chilii l-am făcut fără vorbe, ca de obicei. Singurele cuvinte pe care le-am auzit au fost cele adresate veverițelor: „V-ați dus la culcușurile voastre, neastâmpăratelor? Apoi după atâta zbânțuială vă va fi deajuns. Noapte bună, năzdrăvanelor!” Cuvintele acestea semănau - după ton - mai mult cu cele ale unui părinte către copiii lui. De fapt și vorbele pe care mi
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și ar cam trebui să o luăm spre casă, că... și mâine e o zi. Ne-am adunat lucrușoarele și am pornit către chilii, purtând pe umeri răcoarea înserării... O liniște ca de catedrală se lăsase asupra poienii... Cred că veverițele s-au cuibărit deja în scorburile lor, obosite de atâta zbenguială... Moș Martin neastâmpăratul nu și-a mai arătat botul în vânt adulmecând om străin intrat în moșia lui... Bătrânul mergea înaintea mea, pipăind parcă pământul cărării cu papucii... Aproape de
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
să spună că are de gând să facă vreo treabă și să mai stea în loc. La dânsul spusa înseamnă faptă! Așa și acum. În timp ce spunea ultimele vorbe, pășea deja pe cărarea spre chilii... L-am urmat făra întârziere... În poiană, veverițele făceau probabil ultimele giumbușlucuri din acea zi. Parcă nu-și mai găseau locul; urcau și coborau din copaci cu o repeziciune și cu o măiestrie neînchipuite... Uite la ele. Sunt fericite că ne-au văzut și că pot să ne
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
pui de somn. Pe urmă ne-om întinde la... cislă. I-am urmat sfatul întocmai. Pe bătrân l-am lăsat robotind în grădină ca de obicei. Când m-am trezit l-am găsit, însă, întins pe o rogojină, iar o veveriță... dădea iama... prin barba lui... În cele din urmă m-a văzut și cu un zâmbet larg, mi-a arătat giubușlucurile veveriței... Uite ce este în stare o vietate ca asta! Parcă îți vine să mai trăiești...Cum văd, ai
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
grădină ca de obicei. Când m-am trezit l-am găsit, însă, întins pe o rogojină, iar o veveriță... dădea iama... prin barba lui... În cele din urmă m-a văzut și cu un zâmbet larg, mi-a arătat giubușlucurile veveriței... Uite ce este în stare o vietate ca asta! Parcă îți vine să mai trăiești...Cum văd, ai făcut ochi, așa că așază-te colea pe iarbă și așteaptă-mă... Am stat o vreme și m-am delectat cu acea priveliște
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
pornim către iaz, dragule. Nu uita să iei o mână de alune pentru frumoasele din poiană. I-am urmat întocmai sfatul și în scurtă vreme ne aflam în poiană... Unde mai pui că am avut cinstea ca una din neastâmpăratele veverițe să vină de-a dreptul la mine și să-mi ia o alună din palmă. Să nu pui la îndoială inteligența acestor mici vietăți... Le vezi? Au băgat de seamă că suntem mereu împreună și una a avut îndrăzneala să
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cu cărți și am pășit în urma lui. După ce a închis-o, a luat-o la pas, în felul lui: cu mâinile la spate, ușor aplecat înainte, târșâindu-și ritmic papucii... A tăcut tot drumul. A aruncat doar câteva vorbe către veverițele ieșite în întâmpinarea noastră. Abia când am ajuns în chilie s-a întors către mine și, privindumă lung, a catadixit a vorbi: Îmi cer iertare, dragule, dar... Uite-te la mine. Om bătrân și fără minte. Nici n-a venit
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
central-europeană, ca întreg spațiul subcarpatic. Fauna de vertebrate a pădurilor este formată mai ales din păsări (mierla neagră, pițigoiul mare, graurul, țicleanul, cucul, ciocănitoarea pestriță, turturica, coțofana, gaița și unele răpitoare ca uliul porumbar, uliul păsărilor, șoimul rândunelelor) și mamifere (veverița, iepurele, jderul de pădure, vulpea, mistrețul, căprioara, cerbul, ariciul, dihorul, nevăstuica, cârtița etc. ). Dintre nevertebrate, menționăm melcul de grădină și multe insecte ce-și desfășoară ciclul vital pe diverși copaci. Fauna pășunilor și fânețelor este formată mai ales din insecte
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
plin. Tocmai pune de mămăligă. “Întrebați-l pe nea Nicu Diaconescu, pentru că el știe câte-n lună și-n stele. Ultimu’ haiduc!...” Viitura Cu o pălărie lăsată spre rădăcina nasului, de sub care țâșnesc ochi iuți, oblici și smoliți, ca de veveriță, cu mustață pezevenghe, nea Nicu Diaconescu nu cunoaște astâmpărul. Despică aerul cu nasul, privește stânga-dreapta, ca la ieșirea din vizuină, și arată spre partea cealaltă a Corbenilor. “Uite, aici e satu’ nou, Antonești. Noi așa-i zicem. În 1942, se
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]