1,008 matches
-
Betula verrucosa (mesteacăn). Pe lângă arbuști larg răspândiți ca Prunus spinosa (porumbar), Rosa canina (măceș), Ruscus aculeatus (ghimpe), Crataegus monogyna (păducel), Corilis avellana (alun), în locul pădurilor termofile defrișate se instalează specii submediteraneene precum Cotinus coggygria (scumpie), Syringa vulgaris (liliac), Padus mahaleb (vișin turcesc). În lunca Nerei sunt frecvente salcetele (Salix alba, S. fragilis, S. triandra, S. purpurea), Populus alba, P. nigra (plop alb și negru) și zăvoaie de arini (Alnus glutinosa). Ca specii declarate monumente ale naturii, în pădurile în amestec pe
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]
-
la Zimbru, Dragalina, Plevna), Pr Radu Dumitru ( paroh la Valea Rusului și Făurei), Pr Tănăsoiu Adrian (paroh Sf Pantelimon, Ilfov), Pr Olteanu Alin Cristian (paroh Răzvani și Fiumicino, Italia), Pr Toma Gabriel (paroh Plevna), Pr Țiței Emil (paroh Independența și Vișini), Pr Florescu Laurențiu (paroh Ștefănești), Pr Radu Cristian (paroh Mihai Viteazul și slujitor Sf Anastasia, Călărași), Pr Țițeică Florin (paroh Frăsinet), Cântăreți bisericești cu „școală” Radu Gheorghe (cântăreț în Plevna), Radu Ion (cântăreț în Nucetu), Oprea Ionuț (cântăreț în Lupșanu
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
din anii 1936 ca stațiune balneoclimaterică. Pășunile și fânețele din hotarele comunei ocupă jumătate din suprafața agricolă a comunei și favorizează creșterea vitelor. Cealaltă jumătate este plantată cu pomi fructiferi: pruni, meri, peri, în cea mai mare parte și cireși, vișini și piersici. Fiind aproape de munte, deseori primăvara florile pomilor sunt distruse de câte o zăpadă târzie sau de îngheț, care, deseori, vine și în luna mai. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pietroșița se ridică la de locuitori, în
Comuna Pietroșița, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301184_a_302513]
-
luncă. Fratele mai mic al ciobanului era trimis cu mâncare la Badea, de unde a rămas și numele de Bădeni”. Urme ale viețuirii oamenilor pe aceste meleaguri sunt mai vechi. Astfel , la nord -est de sat, pe Movila Grădiștei și Dealul Vișinului s-au descoperit silexuri din paleoliticul superior, ceramică neolitică, din începutul migrațiilor(sec. IV) și feudalismul dezvoltat( sec. XVII-XVIII). Chiar și denumirea Grădiște ilustrează existența unei așezări(cetăți) întărite, unde locuitorii se puteau retrage în vremuri de restriște. De asemenea
Bădeni, Iași () [Corola-website/Science/301258_a_302587]
-
subzistență, fiind astfel un sat cu funcție mixtă. Sătenii cultiva vită de vie în moșia din vatra și câteva dintre fructele și legumele necesare în gospodărie zilnic (roșii, mazăre, câteva rânduri de cartofi, morcovi, ceapă, bame, mărar, pătrunjel), pomi fructiferi (vișini, cireși albi în general și amari, caiși, gutui). Pe moșia propriu-zisă se cultivă porumb, cartofi, bostani, bostanei și eventual nutreț pentru animale, precum lucerna, pentru refacerea terenului. La intrarea în sat a fost, până în 2000, si o livadă de meri
Horpaz, Iași () [Corola-website/Science/301285_a_302614]
-
comunei, dar fiind și afectat însă de alunecari de teren. Satul este amplasat în bazinul pomicol Iași-Răducăneni, principala specie pomicolă fiind GUTUIUL, în special cu specia autohtonă gutui de Moșna. Pe lângă gutui se mai cultivă pruni(38,4%), cireși și vișini(22,5%),nuci, etc. .
Moșna, Iași () [Corola-website/Science/301295_a_302624]
-
Localitatea dispune si de un camin cultural, care însă găzduiește foarte rar activități cultural-artistice. Datorită pământurilor roditoare, ocupația de bază a locuitorilor este agricultura. Cultivarea legumelor și a cerealelor, pomicultura (în special cireși și pruni, dar și meri, peri, caiși, vișini, nuci etc.), precum și creșterea animalelor sunt principalele îndeletniciri ale sătenilor, îndeletniciri care s-au transmis din generație în generație, în sat neexistând nici colectivizarea din timpul regimului comunist. Satul este recunoscut pentru țuica tradițională produsă din prune, care este apreciată
Bucovăț (Dumbrava), Timiș () [Corola-website/Science/301345_a_302674]
-
populația satului nomăra 121 de locuitori) se ocupă în principal cu creșterea animalelor (bovine și ovine), cultivau și mai cultivă cereale (grâu, secară, orz, ovăz, porumb) și cartofi. În sat sunt livezi cu pomi fructiferi (nuci, meri, peri, pruni, cireși, vișini), unii săteni rotunjindu-și veniturile din pomicultură. Erau câteva familii chiar înstărite cu livezi foarte frumoase: Vojei, Codrescu, Băceștii, Găndreștii, familia Nistea (desprinsă din Găndrești și Bârstănești), care obțineau venituri bune din comercializarea fructelor, în principal pe piața din orașul
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
și arbuști între care: fagul, salcâmul, cerul, garnița, gorunul, stejarul, carpentul, frasinul, platinul, arțarul, mesteacănul, cătina, alunul, castanul, sălcia, arinul, plopul, murul, liliacul, păducelul, rachița, șocul, coacăzul, zmeurul, porumbarul, măceșul. Dintre pomii livezilor trebuie menționați: corcodușul, mărul, părul, nucul, cireșul, vișinul, dudul, gutuiul, piersicul, caisul. Este impresionant să întâlnești într-o zonă restrânsă atâtea specii aparținând vegetației de munte, de deal și podiș dar și de câmpie și lunca, de baltă și apă. Fauna dezvoltată în condiții pedoclimaterice și într-o
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
Ca o curiozitate, în 1895, în Borza oamenii aveau 9 cai, 14 boi, 37 bivoli, 1 catâr, 11 asini, 122 vaci, 2 măgari, 57 capre, 68 porci, 113 oi, 444 păsări, 26 coșnițe de albine; 118 meri, 45 peri, 5 vișini, 48 piersici, 24 caiși, 652 pruni, 6 nuci. În 1900 hotarul satului cuprindea următoarele terenuri ce aveau denumirea: "Râtul Satului, Valea Albului, Valea Podului, Coastea Crucii, La Spoeală, La Sarhije, Pe Ciorgău, Pe Colnice, Valea Tesiului, Coastea Bisericii, Pe vii
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
2 boi și 6 cu 2 vaci; 118 vaci și viței, 36 juncani și boi, 2 bivoli, 12 capre, 86 de porci, 235 oi, 393 păsări de curte, 18 coșnițe de albine; 240 de meri, 84 peri, 3 cireși, 2 vișini, 13 piersici, 675 pruni, 9 nuci, 3 culturi de muri și căpșuni; În 1900 hotarul satului cuprindea următoarele terenuri: "Șes, Sub Margine, Chiriac, Groapa dosului, Sub Cetățea, La Gardul Țarinii, Poeni, Dosul lui Vereș, Pe Poduri, Valea Lupului, Pe Sor
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
134 iugăre de pășuni, 214 iugăre de păduri și 29 iugăre de pământ neproductiv. Sătenii dețineau un atelaj cu un cal, 2 atelaje cu 2 cai și 5 cu câte 2 boi. În grădini existau 106 meri, 74 peri, 2 vișini, 474 pruni, 6 meri și o cultură de căpșuni. De asemenea, în sat erau 63 de vaci și viței, 44 juncani și boi, 20 bivoli, 58 porci, 47 capre, 134 oi, 274 păsări și 13 coșnițe de albine. 1900: 58
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
La 1897, în Marin erau 40 de atelaje, dintre care 11 cu cai, opt cu boi, trei cu bivoli și 18 cu vaci. Conform aceluiași document, numărul pomilor fructiferi pe specii era următorul: 297 meri, 163 peri, 6 cireși, 20 vișini, 13 piersici, 7 caiși, 24.394 pruni, 100 nuci, 13 tufe de arbuști fructiferi. De remarcat prezența masivă a prunului. Din același recensământ aflăm că mărinanii dețineau 9 tăurași, 158 de juninci și 138 de boi. Cele 305 cornute mari
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
valorificare a produselor apicole. Suprafața disponibilă pentru amenajarea unor plantații de pomi fructiferi este de 400 ha, fiind folosite tehnologii performante de lucru și centre de colectare-prelucrare a fructelor. Soiurile care sunt productive în zonă sunt mărul, părul, caișii, cireșii, vișinii și nucii. Zona în care se află comuna este recunoscută pentru plantațiile de viță de vie care acoperă în prezent 650 ha, alte 800 ha fiind disponibile pentru amenajarea unor noi plantații de viță de vie. Sunt cultivate soiurile de
Comuna Bunești-Averești, Vaslui () [Corola-website/Science/301868_a_303197]
-
medie anuală este de 10,2°C, iar cantitatea de precipitații de 500 mm. Teritoriul satului Cheia se află într-o zonă de pășune și fâneață. Ca specii cultivate se întâlnesc pomi fructiferi ce au corelații bune în zonă (cireș, vișin, păr, măr), viță-de-vie pe versanții însoriți și, mai puțin, culturi de porumb, grâu, secară, orz sau cartofi. În zonă au loc exploatări de gips și alabastru.
Cheia, Cluj () [Corola-website/Science/300322_a_301651]
-
și secara. Aici se mai cultivă și floarea soarelui, legume, si pomi fructiferi (legume: roșii, castraveți, varză, fasole, salată, cartofi, gulii, ridichi, morcovi, dovleci, vinete, dovlecei etc.; fructe: zmeura, căpșuni, pepeni, struguri etc.; pomi fructiferi: caiși, piersici, meri, corcoduși, pruni, vișini, cireși etc., dar și plante cu alte întrebuințări: fan, trifoi, răpită). Sunt înființate culturi de pawlonia ,un arbore cu creștere rapidă, originar din Chină. Se cresc: vite, capre, căi (pentru tractarea căruțelor), găini și alte păsări domestice pentru ouă și
Tântava, Giurgiu () [Corola-website/Science/300446_a_301775]
-
pentru foc, cu un frunziș ce amintește palmierii.Sălciile, ca și stejarii, au cam dispărut. Au mai rămas ceva plopi, ulmi și arțari, crescuți prin curți drept lemn de foc sau pentru eventuale construcții. Pomii fructiferi obișnuiți, corcodușul, mărul, părul, vișinul, gutuiul, prunul, cireșul și caisul sau zarzărul, cât și dudul, se găsesc prin curți. Dudul a fost la mare cinste până prin anii 60, când se creșteau intensiv viermi de mătase. Flora spontană ierboasă cuprinde plantele tipice de stepă, care au
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
Bulandra din București, printre care se pot enumera câteva spectacole antologice: "Copiii soarelui" (1961), "Proștii sub clar de lună" (1962), "Cezar și Cleopatra" (1963), "Biedermann și incendiatorii" (1964), "Inima mea e pe înălțimi" (1964), "D'ale carnavalului" (1966), "Livada cu vișini" (1967), "Revizorul" (1974), spectacol interzis de cenzură după cea de-a treia reprezentație), precum și două filme de lung metraj: "Duminica la ora 6" și "Reconstituirea". Cel de-al doilea film al său, "Reconstituirea" narează povestea reconstituirii unui incident banal, o
Lucian Pintilie () [Corola-website/Science/299205_a_300534]
-
de Cazane ("Tulipa hungarica"); specie aflată pe lista roșie a IUCN, cornul bănățean ("Cerastium banaticum"), cosaci ("Astragalus rochelianus"), clopoțeii Cazanelor (Campanula crassipes). Elementele mediteraneene situate la altitudini relativ mari sunt: scumpia ("Cotinus coggygria"), laleaua de Banat ("Tulipa hungarica subsp. undulatifolia"), vișinul turcesc ("Padus mahaleb"), ghimpele ("Ruscus aculeatus"), cornișorul ("Ruscus hypoglossum"), vița sălbatică ("Vitis sylvestris"). În arealul Parcului Natural Porțile de Fier au fost identificate 34 de specii aparținând clasei Mammalia, care populează habitate diverse din parc. Liliecii, elemente de origine mediteraneană
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
sunătoare), 300 de cireși, 300 de dârmoji, 100 de frasini, 200 de soci, 100 de fagi, 100 de iove (o varietate de salcie), 400 de mălini, 500 de trandafiri sălbatici, 500 de bucăți de tamariscă (cătină), alături de meri,peri și vișini sălbatici. Același raport indica faptul că aceste plante pot fi găsite în zone împădurite de pe malurile Putnei, ale Bistriții, cât și în apropierea moșiei Mărășeștilor. Din 1847 s-a început organizarea destul de frecventă în Grădina Copou a diverse reprezentații, jocuri
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
fenofaza de înflorire, legată de creșterea temperaturii solului, care permite semănatul porumbului. Genul Cerasus are flori mai mari și mai lung pedunculate, grupate în umbele sau corimbe sirnple. C. avium (cireș sâlbatic) are fructele drupe sferice, dulci-amărui. C. vulgaris Mill. (vișin) are fructe astringente. În medicina populară se folosește și scoarta, ca febrifug și antigutos. Din această subfamilie mai fac parte genurile: Armeniaca (cais), Amygdalus (migdal), Padus (mălin). Este format din plante lemnoase sau erbacee, cu rădăcini ce fac simbioză cu
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
de același regizor. A avut roluri memorabile în "Vassa Jeleznova" și "Mama" de Maxim Gorki, "Anna Karenina", de Lev Tolstoi, "Medeea" de Euripide, "Martin Eden" de Jack London, "Noaptea Iguanei" de Tennessee Williams, "Oameni sărmani" de Feodor Dostoievski, "Livada cu vișini" de Anton Pavlovici Cehov, " Doi pe un balansoar" de William Gibson și, în special, în piesele lui Dumitru Radu Popescu, " Ca frunza dudului în rai" și "O batistă în Dunăre" (alături de Mariana Mihuț și Ileana Stana Ionescu). A fost distribuită
Leopoldina Bălănuță () [Corola-website/Science/303976_a_305305]
-
Ecaterina Oproiu, dar, mai ales Elisabeta, din "Elisabeta din întâmplare o femeie", de Dario Fo, tot la Teatrul Mic. Cele două dimensiuni ale acestui extraordinar talent care a fost Bălănuță s-au asociat, desăvârșit, în Liubov Andreevna, din Livada cu vișini, în regia lui Andrei Șerban, tot pe scena Naționalului bucureștean. La fel de sclipitoare și profundă este și atunci când interpretează diferite personaje din dramaturgia românească, mai ales din cea a lui D.R. Popescu. Astfel, la Teatrul Mic joacă în piesa "Ca frunza
Leopoldina Bălănuță () [Corola-website/Science/303976_a_305305]
-
veverița, mistrețul, căprioara, vulpea, cerbul etc.; specii de păsări: grangurul, privighetoarea, mierla, pițigoiul, ciocănitoarea, cucul și plante: viorele, brebenei, leurda, toporași, ghiocei, lăcrămioarele. Pe coline se cultivă viță de vie, pe versanți — pomi fructiferi: meri, pruni, caiși, piersici, nuci, cireși, vișini. Pe văi se cultivă legume: roșii, castraveți, vinete, ceapă, ardei dulci, varză etc. Pe câmpuri se cultivă grâu, porumb, floarea-soarelui, orz, secară, ovăz. Dintre animale se cresc ovine, bovine, porcine, canine, iar dintre păsări: pui, rațe, gâște, curci. Orășelul cu
Strășeni () [Corola-website/Science/298032_a_299361]
-
fost expropiat și pe care s-a construit Cooperativa Agricolă de Producție (C.A.P.). [[Fișier:Schlehen.jpg|150px|left|thumb|Prun]] În mod curent se întâlnesc [[măr]]ul, [[Păr (pom fructifer)|părul]] și [[prun]]ul și doar sporadic [[cireș]]ul, [[vișin]]ul, [[nuc]]ul, [[frăgar]]ul și [[zarzăr]]ul. Dintre arbuștii fructiferi prin grădini se întâlnesc doar [[agriș]]ul și [[rozânchin]]ul. Localnicii fac semipreparate din fructe cum sunt "liurul"(mustul de mere) și chisălița(din [[prun]]e), la loc de
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]