1,930 matches
-
treaz. Ești înnădit într-un farmec puternic. Ai grijă! Ai grijă! Maică-ta e o mare farmazoană, iar chipul ăsta urât cu găuri și țepi care se rânjește la tine vrea să-ți înșface napolitana. Păzea! Un vis plin de viclenii, ține minte! Cu bine! Cu bine! Micuțul se pune pe urlat ca din gură de șarpe și ca să fie sigur că nimeni nu va pune laba pe napolitană, poftim, o face mii fărâme, pe care le aruncă dând din mânuțe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
psihologică a suspecților, ci În simplul fapt că ființele umane au tendința să presupună că nivelul lor de inteligență e norma, standardul, și să acționeze conform acestei presupuneri. Din cauza asta, cei stupizi erau prinși cu ușurință, căci ideea lor de viclenie era atât de lamentabil de săracă, Încât făcea din ei prăzi evidente. Exact aceeași regulă, din păcate, Îi făcea meseria cu atât mai grea când avea de-a face cu criminali animați de inteligență sau curaj. În cursul orei următoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
1953, a pus pe jar autoritățile române (comuniste), a căror propagandă mincinoasă, diabolică a fost demascată În Întregime. „Tineri români care participați la Festival, Cu ocazia trâmbițatului Festival, aveți o datorie sfântă către Țară și anume: Dezvăluiți delegaților țărilor participante viclenia mârșavă a comuniștilor care au transformat frumoasa noastră țară Într-o Închisoare. Spuneți-le și arătați-le cum aplică comuniștii doctrina lor pentru a robi și a asupri masele muncitorești. Dezvăluiți-le așa zisa lor cultură și superioritate tehnică. Explicați
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
pe care o făcusem. FĂră acea curtoazie și bunăvoință dincolo de limitele obișnuitului pe care le manifesta bibliotecarul - pe care le mai Întâlnești astăzi doar la anumiți domni mai În vârstă și foarte distinși din Ardeal -, dublate de un strop de viclenie mefistofelică, nu aș fi fost poate niciodată atrasă În povestea care urma și care avea să-mi schimbe foarte subtil traiectoria inimii. Când să ies, privirea mi-a căzut pe un portret al unui bărbat care, deși nu era bătrân
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
pe care o făcusem. Fără acea curtoazie și bunăvoință dincolo de limitele obișnuitului pe care le manifesta bibliotecarul - pe care le mai întâlnești astăzi doar la anumiți domni mai în vârstă și foarte distinși din Ardeal -, dublate de un strop de viclenie mefistofelică, nu aș fi fost poate niciodată atrasă în povestea care urma și care avea să-mi schimbe foarte subtil traiectoria inimii. Când să ies, privirea mi-a căzut pe un portret al unui bărbat care, deși nu era bătrân
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
și, pentru a dovedi, ne invită să răsucim o parte a acestor tubulețe, de felul unor țigarete în pachet, și restrângând și strângând bine, vom vedea evidentul. O, orbire a rațiunii umane ale cărei extreme conduc pe nefericiții muritori! O, viclenie a Dușmanului rău! Să ne amintim că, atunci când Dumnezeu a pus primii noștri părinți în paradisul terestru, a lăsat toată acea divină grădină în uzufruct, și le-a interzis să atingă fructele pomului cunoașterii binelui și răului, dar a venit
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
cu acel pom al științei binelui și răului, al primilor noștri părinți, a făcut toate lucrurile în așa fel că să inducă rațiunii credința în evoluție și transformarea formelor organice, pentru care a pus în aceste și acele specii, cu viclenie, organe atrofiate, forme ancestrale, cazuri de atavism și tot ceea ce știința ne relatează, pentru a ne spune în Ziua de Apoi povești: "E adevărat, totul a fost dispus ca rațiunea să fie condusă în mod natural la doctrina transformismului și
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
cu adevărat, lucrurile! Și cu Adam! Cu Eva! Cu nenorocitul de șarpe! Cu mărul! Dacă ar fi fost o portocală, ar fi avut vreme - nemîncata! -, pînă ar fi decojit-o, să-și dea seama, poate că la mijloc e o viclenie și fața lumii ar fi fost azi alta! Nu se putea pune nimeni cu Antonia, dar Cerul era surd, nu o auzea. Sau o auzea, dar nu o asculta, nu se luau ei, Domnul și sfinții, după o babă tot
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
sufletul, maica ploii lui. - Cuvioase, se rugă iar părintele, priveghează la celece spui. - Lasă, taică, să învăț pe aceste fiice cum se izgoneșterăul de la casă; și zic așa: "Blestemu-te pre tine, începătorul răutăților și al hulei, începătorul împotrivirii, și izvoditorul vicleniei; blestemu-te pre tine, cel lepădat din puterea luminii cei de sus și surpat jos întru întunericul adâncului pentru înălțare; blestemu-te pre tine și pre toată puterea cea căzută următoare voii tale; blestemu-te pre tine, duh necurat cu Dumnezeu Savaot, și
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
și fruntea și mă săruta plângând și mut de bucurie. O zi ș-o noapte i-am tot povestit, dar el nu se sătura de auzit... Când îl întrebai cum se purtase el în răzmiriță, el îmi arătă surâzând cu viclenie o lance atârnată în cui. - Apoi am făcut și eu cât am putut, bătrânul de mine! Nu mai e măduvă-n oase! zise el voios. I! de-aș fi fost și eu acu ca tine... numa-s bătrân, n-am
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
încît părea o amantă ce se supără pe amantul ei și se fasolește într-un colț al casei. Dar și le dete ea singură-ntr-o parte și din pletele date-ntr-o parte apăru o față surâzând c-o viclenie blândă și niște ochi așa de mari, așa de copilăroși și totuși așa de cuminți. - Cînți?... Da? îi zisei eu surâzând, ducînd-o de braț la piano și aranjîndu-i scaunul și notele. Degetele ei albe fugeau peste clape, dar fugeau așa
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
casă *, cu sufletul coprins de noapte îmi apropiai un scaun de cămin și priveam neconștiut în flacăra lor albăstruie. Sofia se sui pe un scaun să reaprindă prin întuneric candela de la icoana îmbrăcată cu argint a mamei Domnului. Dar, cu viclenie, ea luase albumul în care scrisesem și se uita la palida și subțirea lumină a candelei, ea-și plecă pleoapele asupra șirelor albumului deschis. Astfel cum stătea, naltă, suspendată în aer, părea umbra arhangelului de pază ce lumina visurile unui
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
s-au înverșunat să-și pună-n mișcare toate resorturile pentru a o combate. Dar cel mai adesea partizanii lor se mulțumesc să vorbească despre mase în mod abstract și idealizat, să le glorifice. Astfel fac dovada ignoranței lor. Cu viclenie, dar și cu sinceritate, asumîndu-și riscul de a șoca, psihologia maselor neagă acestora orice pretenție și orice capacitate de a schimba lumea, de a guverna Statul. Le lipsește prin definiție facultatea de a raționa, capacitatea de a se disciplina spre
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ieși cu bine dintr-o dificultate doar la calcul. Violența sentimentelor colective îi descumpănește, dereglarea conduitei indivizilor adunați laolaltă îi surprinde, înverșunarea cuvîntului și a faptei le repugnă, ca un soi de lipsă de bun-gust. Spiritul lor nu acceptă decît viclenia sau compromisul dintre oameni bine educați. Caracterul? Îl neglijează sau îl elimină din calcul. Din cauza lipsei de curaj, mulți oameni de stat sînt șovăielnici și confuzi, indeciși sau limbuți, neizbutind să-și facă datoria. Ei raționează fără convingere și fără
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
termeni, gata oricînd să își sacrifice interesele personale și chiar viața pentru triumful idealului care i-a cucerit"194. Conducătorul are așadar nevoie, și aceasta e prima lui calitate, de caracterul unui om de credință, chiar și în excesele și vicleniile sale. Majoritatea indivizilor sînt nesiguri de credințe, se îndoiesc de ideile lor. Avînd grijă să nu se angajeze prea profund, ei păstrează o distanță față de ele. Dar în persoana conducătorului orice incertitudine dispare, orice distanță este suprimată. Bălăceala în ape
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
un altul. Cu totul altfel ne apare conducătorul hipnotizat de o idee, de o credință. El înfruntă mulțimile în aer liber, într-o luptă corp la corp. Nu ignoră combinațiile de culise, compromisurile necesare, viclșugurile puterii. Dar cea mai mare viclenie a sa este aceea de a face ceea ce spune, de a nu avea drept gînduri ascunse decît gîndurile scoase în arenă, de a-și urma calea pînă la capăt exact atunci cînd nimeni nu se așteaptă, toți considerîndu-l mai puțin
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
astfel, așa cum nici hipnotizatori nu sînt. Numai că pradă unei idei fixe fiind, sînt gata să îi împrumute și să adopte ei înșiși toate aparențele în măsură să îi asigure triumful. De unde și aerul lor straniu de sinceritate dublată de viclenie, care îl făcea pe Talleyrand, vorbind despre Napoleon, să spună: "Acest diavol cu chip de om își bate joc de noi toți; mimează pasiunile, și le și are." La fel ca un actor, un conducător trebuie să fie spontan. El
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
asigurat fidelitatea mulțimilor, sprijinul lor pentru acțiunea sa politică. Acea etică a permis făurirea și păstrarea unei structuri destul de rezistente pentru a înfrunta biruitor furtunile istoriei. El respinge tot ceea ce ține de cruzime, de disprețul față de oameni, de forță și viclenie. Cîteva reguli gravate în mintea unui popor au avut urmări mai adînci. Prin comparație cu destinele meteorice ale unui Hitler, Mussolini sau Stalin, la care, indiscutabil, Freud se gîndea fără a-i pomeni 478, prezența unui Moise este o dovadă
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Rezistența la anchetă" Cum s-a rezistat la anchete în așa fel încât victimele să nu cedeze complet? În urma maltratărilor dure, mulți arestați au trecut prin infernul deznădejdii. Mare parte dintre ei au rezistat însă, prin solidaritate, prin credință, prin viclenie (s-au prefăcut că au cedat în fața anchetatorilor) sau chiar prin revoltă și insolență în fața celor care îi agresau fizic și psihic. Nu puțini au fost cei care mai întâi au încercat să-și păcălească anchetatorii și să-i manipuleze
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
1989, ea dorindu-se a fi mai degrabă un studiu de caz realizat cu fișe amestecate. Addendatc "Addenda" Procesul și execuția lui Ceaușescutc "Procesul și execuția lui Ceaușescu" Nicolae Ceaușescu a fost un dictator lipsit de scrupule, înzestrat cu o viclenie țărănească și o ambiție de putere nemăsurată. Și-a înlăturat cu abilitate rivalii și s-a înconjurat strategic de propria-i familie, repartizată în posturi-cheie. Comunismul pe care l-a promovat a fost unul de tip tribal. La fel ca
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
la spinare.” Proverb african Expresia „a da din coate”1 poate fi interpretată În mai multe feluri. Pe latura pozitivă, ea Înseamnă să muncești din greu pentru a-i sufla premiul altuia chiar de sub nas. Pe latura negativă, implică oarecum viclenia Ă Încercarea de a le-o lua celorlalți Înainte prin manipulare sau Înșelăciune. În Cincinnati, expresia va fi Întotdeauna asociată cu Pete Rose, așa-zisul jucător de baseball din Hall of Fame, care a reușit cumva să Înglobeze ambele interpretări
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
rundă, a Înscris datorită unui joc făcut cu greu la cea de-a doua bază. Cei de la The Reds au câștigat la diferență de numai un run3, scor care a fost posibil nu datorită priceperii sau puterii, ci datorită unei viclenii clare. Sunt convins că abordarea de tip Pete Rose este un șablon perfect al succesului În orice afacere. Să ajungi repede și primul acolo unde trebuie este o strategie de marketing cât se poate de legitimă. O știu prea bine
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
ani, lucru nemaiîntâlnit În tenisul profesionist. Noi, cei care am Îmbătrânit odată cu Connors, am savurat alături de el fiecare minut al jocului său incredibil. Ce anume Îl ajutase pe Connors să ajungă până În acel punct? Să fi fost talent, strategie sau viclenie? Să fi fost o condiție fizică ieșită din comun? În vreme ce toate au avut rolul lor, nimic n-a reprezentat un factor mai important decât dorința arzătoare a lui Connors (și efortul aferent) de a câștiga. Cu toții am fost martori Într-
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
rod În lume Așa de rău ca banul: el pustiește-orașe Pe oameni Îi gonește din casă: el Învață Pe cei curați la suflet să-și Îndrepteze mintea Spre fapte rușinoase. Tot banul e acela Ce-a arătat la oameni puterea vicleniei, Și pentru orice faptă - nimica sfânt să n-aibă.” (Sofocle - Antigona, În traducere de Fotino, G., 2002, Editura Garamond, Bucureștiă În baza acestei celebre scrieri din literatura antichității, plină de Învățăminte privind conduita umană, se poate trage concluzia că e
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
tăcute, Fără de tine Îmi sînt plăcute Și iar cu tine pot a nu-mi fi.” O pace, totuși provizorie, o contestație care ascunde deja promisiunea unei alte aventuri. Orgoliul viril al poetului („fălirea”) Îl Împinge spre o nouă cursă a vicleniei feminine: „După atîta cochetărie Și necredință și viclenie, În sfîrșit, Nino, simț că trăiesc. Inima-mi astăzi e izbăvită D-acea robie nesuferită; Mai mult asupra-mi nu m-amăgesc.” Poezia (Nina) din care am citat este o imitație, Însă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]