1,300 matches
-
tunica de piele”, pedeapsă ce urmează neascultării, însă prin necuprinsele lucrări dumnezeiești, devine și mijloc al unei a doua binecuvântări a omului. Omul aventurii terestre, dacă face uz corect de a doua sa natură, poate să întoarcă spre binele său viețuirea în trupul îngroșat, întru unirea cu Unul Întrupat, Hristos. Asumarea de trup, în felul acestei a doua naturi, de către Hristos, este șansa prin care omul poate să redobândească starea sa cea dintâi. Dar este vorba mai mult decât atât, căci
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
acestei lumi sunt „transportați” în situații cu totul potrivnice, care îi duc la alienare sau moarte. C. pare fascinat tocmai de această imposibilitate a individului de a se sustrage unei condamnări la o viață lipsită de sens și de frumusețe. Viețuirea în neștire duce cu ușurință la jaf sau la furii ucigașe, la moarte stupidă, la o permanentă degringoladă și plutire în derivă, într-o visare buimacă. Autorul percepe aceste existențe lipsite de orice inițiativă, voință sau libertate de alegere, ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286078_a_287407]
-
și par tot mai mărunte în decorul strivitor al unui Manhattan suprarealist, ridicat, nebunește, spre cer. Butaforia înlocu iește trăirea și, de aceea, adesea, personajele lui John Cheever lasă impresia de epuizare nervoasă, de exsangui nare, de prăbușire într-o viețuire mecanică, de zombi. Ima ginea a fost prelucrată de scriitor și în romanele reprezen tative (precum cele citate, din ciclul familiei Wapshot, unde Leander, Honora, Moses și Coverly ultimul, considerat un alter ego al lui Cheever însuși caută, obstinat, o
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
al doilea rînd, judecat ca "piesă dintr-un "întreg" epic, Primăvara ... capătă un sens major acela de experiență "mediană" (a "naturalizării" franceze, să o numim!) între excesul descoperirii noului și alterității din Tropicul Cancerului și blazarea (anterioară venirii în Franța) viețuirii într-un orizont închis. Rămîne, în egală măsură, adevărat faptul că "ideea" unei trilogii ar putea fi contrazisă de două elemente structurale. Tropicul Capricornului (deși publicat ultimul) plasează acțiunea înainte de interludiul parizian al lui Miller, cînd scriitorul trăiește, alături de Mona/June
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
secolului trecut. În sistemul de valori al Annei, "carnetul auriu" prile juiește, prin efectul său omogenizator asupra diverselor falii ale existenței personajului, o imersiune în "spațiul interior", în reduta ultimă a feminității, acolo unde iden titatea genuină scapă de compromisurile viețuirii false, "de afară". Anna Wulf rămîne, într-adevăr, eroina cea mai complexă construită de Doris Lessing, dar mesajul ei psihologic se pierde cumva în semnificația socio-culturală. "Proiectul social" al protagonistei contează în primul rînd, iar el nu diferă de cel
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
să se potrivească felului său de a fi. Neobținerea lor provoacă "horetită", maladie ce exprimă "tortura și exasperarea de-a nu putea făptui în acord cu gândul propriu"194. Ideologia comunistă cenzurează ființa liberă și îi dă un cod de viețuire. Atât exilul, cât și comunismul limitează în moduri specifice spiritul. Omul alege exilul în speranța că va acționa în conformitate cu propriile dorințe, dar aici se lovește de noi reguli. Încălcarea lor presupune respingerea generalului, adică "acatholia": "El nu mai vrea să
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
neoficială a unui local din Piața Rosetti, loc de adunare pentru libații, imortalizat în literatură de Tudor George, de pildă) - poeți și artiști importanți, alături de marginali nerealizați, dar cu o bună formație intelectuală, și care împărtășeau o chemare structurală către viețuirea în imediat, către frondă și refuz al înregimentării în limitele convențiilor filistine. Dintre cei de care a fost legat ori pe care i-a frecventat pot fi amintiți, Tudor George („Ahoe”), Leonid Dimov, Virgil Mazilescu, Stan Palanca, George Mărgărit, Dumitru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288599_a_289928]
-
domnește tirania, închisoarea este un loc de onoare". Iată o altă ipostază a închisorilor comuniste. După ipostaza "închisorilor academie" oferită de Steinhardt în Jurnalul fericirii, literatura "gulagului românesc" oferă o altă carte mărturie, însă o mărturie axată mai mult pe viețuirea în spirit creștin din celulele închisorilor. Capitolul XI Predici pentru trecut ziduri Așa cum am procedat și în cazul celorlalți doi autori pe care teza-i are în vedere, vom supune analizei și o lucrare cu caracter teologic a lui Wurmbrand
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
consemnat faptul că volumul Cu Dumnezeu în subterană prezintă o altă ipostază a închisorilor comuniste. După ipostaza "închisorilor academie" oferită de Steinhardt în Jurnalul fericirii, literatura "gulagului românesc" oferă o altă carte mărturie, însă o mărturie axată mai mult pe viețuirea în spirit creștin din închisorile comuniste. De altfel, Jurnalul fericirii e un jurnal al convertirii. Steinhardt insistă mai puțin asupra condițiilor din închisorile comuniste, asupra torturilor, asupra vieții din celulă. Jurnalul fericirii nu e în primul rând un jurnal al
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
tinerii monahi. A.S. Se integrase el cu adevărat în obștea Mănăstirii Rohia? S.M. Da, participa la toate slujbele. Trăia deci în comuniune cu ceilalți călugări. A.S. Steinhardt în Autobiografie: "Rohia m-a cucerit din prima zi și deplin...". S.M. Dincolo de viețuirea creștină a obștii, pe el Rohia l-a cucerit prin liniște, aerul curat și ascultarea cu biblioteca. A.S. Cum ați defini relația dumneavoastră cu părintele Nicolae? S.M. O relație între duhovnic și fiu duhovnicesc, în primul rând. De multe ori
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
iarbă". Copiii au putut să scoată În evidență varietatea formelor de relief și implicit a bogățiilor: munții cu pășunile se lemnul, dealurile cu livezile și viile, câmpiilelocuri prielnice pentru agricultură, balta cu pește, adică tot ce era necesar pentru o viețuire normală și Îndestulată. S-a ajuns la concluzia că românii nu-și puteau părăsi pământul atât de frumos și bogat. Alecu Russo În lectura Cântarea României , aduce un imn de slavă patriei și libertății. Scriitorul alege cu grijă cuvinte prin
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
s-a structurat în jurul tâlcurilor de adânc ale acestui sâmbure filosofic. Acum, la ceasul retrospecțiilor, al privirii în urmă către cele făptuite, Mihai Pricop a simțit nevoia să-și explice sieși în primul rând, dar și semenilor, socraticul dicton al viețuirii. A purces la acest proces de deslușire, de dezghiocare a înțelesurilor din miez, prin scrierea unui eseu, care este tot fructul unei lecturi aplicate și de straturi profunde și a unei gândiri și glosări pe marginea acesteia. E o coborâre
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
Lipsit de interogații existențiale, individul suprainformat îmbrățișează lentoarea plăcerii și, refuzând acțiunea, își anulează orice formă de participare la viață. Altfel spus, el nu ia atitudine în fața ororii transmise de informațiile media. Trăiește momentul artistic, pentru ca apoi să continue o viețuire kafkiană din care lipsesc dezbaterea interioară și visceralitatea adevărului. Un om-mașină, pus în scenă de o imensă fabrică mediatică. Ipostază ce amintește de Ora 25 a lui C.V. Gheorghiu. Sistemul lui Matei Vișniec din roman aduce cu militantismul sociologic propus
Noua soteriologie by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4733_a_6058]
-
Cosmin Ciotloș O viețuire cu Stan și Bran și Sonatine au apărut consecutiv, la șase ani distanță una de cealaltă, în 1981, respectiv în 1987. Fericită ideea de a le pune alături, respectând în felul acesta și adevărul cronologic, în volumul al doilea de
Mai mult ca stilul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7079_a_8404]
-
în spațiu cinematografic, cealaltă pe teritoriu muzical. În sens nu atât tematic, cât, nu știu cum să zic altfel, analitic. Cosașu supravoltează proza până la a o aduce în pragul eseului. (Merită observat că destule fragmente și chiar episoade trec nestingherit din O viețuire în Sonatine. Ce le face, totuși, să difere, e unghiul de lectură pe care-l dictează. Unul și același episod susține, în primă instanță, o dinamică circulară, de natură cinematografică, pentru că apoi, la reluare, să se moduleze pe un suport
Mai mult ca stilul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7079_a_8404]
-
personaj al lui Borges, Piere Menard. Un Piere Menard adus în concret sau, cu o vorbă la care Cosașu ține cu ironică simpatie, la concret). Nu-i de mirare, atunci, că simpatiile intime, expuse la un moment dat în O viețuire cu Stan și Bran, sunt populate de autori infinit analitici. Nu doar critici literari sau eseiști, adică, ci și critici literari, și eseiști, dar și, deasupra lor, ceva în plus: "Truffaut susține că lui i-a schimbat viața Cetățeanul Kane
Mai mult ca stilul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7079_a_8404]
-
lor narative, ci în contul formulării maleabile. Scena în care un conflict etnic e transpus într-unul sportiv, rezolvarea lui găsindu-se în mănușile a doi pugiliști, prezintă o recurență demnă de toată atenția. Căci ea apare și în O viețuire cu Stan și Bran, și în Sonatine. (Am mai spus-o, nu e singura astfel de situație.) Se ridică întrebarea de ce. De dragul evenimentului în sine? De dragul explicitării unei pasiuni de-o viață? De dragul travaliului stilistic? Ultimul răspuns mi se pare
Mai mult ca stilul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7079_a_8404]
-
oricine, și după aceea În mod spiritual, tainic”<footnote Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, op. cit., p. 106, 107 footnote>. 6. Preacinstirea Maicii Domnului Orice credincios ortodox știe că În ordinea vieții morale și sacramentale, Maica Domnului este modelul suprem al viețuirii noastre În Hristos. Ea s-a ridicat la culmea desăvârșirii, ea care a fost aleasă dintre toate femeile lumii, pentru a deveni altar curat al Fiului Său iubit. Credinciosul o venerează cu conștiința că, cinstind-o pe ea, Îl preamărim
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
de părere că pentru un autor nu va fi benefic să lucreze numai la computer. O misterioasă inerție a scrisului „cu creionul sau cu pixul“ nu e cumva și o replică împotriva mecanizării tot mai invazive în feluritele domenii ale viețuirii noastre? „Îi admir pe cei care scriu în continuare numai de mînă. Antonio Lobo Antunes, de exemplu, este un mare artist al scrisului caligraf, el e un caz fenomenal, pentru că începe prin a scrie extrem de mărunt, pe niște pătrățele de
Cum scriu autorii români? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7869_a_9194]
-
materie de ortodoxie a credinței; ei, Părinții, mari dascăli și învățători, sunt considerați ca reprezentanții normativi ai tradiției doctrinare a Bisericii, ca martori special autorizați ai credinței; dar ei au avut și o uriașă experiență duhovnicească iar ortodoxia credinței și viețuirea sfântă au constituit chintesența în scrierile și în întreaga lor activitate. Pe lângă viață sfântă, ei s-au distins și prin propovăduirea învățăturilor bisericești primite de la Mântuitorul și de la Sfinții Apostoli. Pentru ca să poată fi numit cineva Părinte bisericesc, trebuie să avem
Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Apologists, London, 1911, pp. 106-107. 108 Radu Preda, art. cit., p. 87. 109 G. Bardy, op. cit., pp. 11-12. 25 protestul lor împotriva frumuseților literare 110. Prin urmare, literatura patristică are și o valoare artistică de netăgăduit. Părinții Bisericii - modele de viețuire creștină Dar teologia patristică nu cuprinde numai cunoștințe, ci și credință caldă, trăire evanghelică și dorul Împărăției lui Dumnezeu 111. Starea spre care aspiră Părinții nu este departe de viața îngerilor. Și această asemănare dă un sens particular ascezei din
Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
credința, cu dragostea și cu unirea 114, Acesta fiind nădejdea lor comună. Nutreau nădejdea că mila Lui îi va acoperi la judecata ce va să fie115. Nu au avut în vedere plăcerea de moment, ci desfătarea viitoare. Împodobiți cu o viețuire virtuoasă și sfântă, însuflețiți de o nețărmuită dragoste, aveau întipărite pe lespedea inimii lor poruncile și îndreptările Domnului. În ochii lor, nimic nu prețuia așa de mult ca ascultarea de Hristos, spre Care și-au îndreptat necontenit privirile minții și
Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
că dacă lipsește lucrarea faptelor, nu ne poate fi de nici un folos numele de creștin 119. Nu cereau nimic în schimb, decât numai un bob de rugăciune de care se bucurau nespus. Și așa, se veseleau de fericita și slăvita viețuire duhovnicească a creștinilor, atenți ca nici cu un gând necurat să nu primejduiască cineva împărtășirea din viața de veci120. Simpli în nevinovăție și nevinovați în simplitate 121, cu chipuri senine ce radiază de bucurie creștină, respirând pe Dumnezeu și trăind
Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Romanul, op. cit., cap. II, 2, p. 51. 140 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia 62, 3 la Ioan, P.G. XLIX, col. 394. 29 30 ea141. Viața nemuririi cerești a fost picurată în sufletul lor142 și astfel au purtat prin toată viețuirea lor, în sinea proprie, viu și lucrător pe Învățătorul 143. Dar cine ar putea după vrednicie a-i lăuda după merit? Cine ar putea măcar cu gândul să cuprindă mulțimea virtuților ce le-a împodobit și le-a luminat sufletul
Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Nu sunt mulți scriitori care să radiografieze fantast sentimentul vidului și psihologia conștiințelor aglomerate așa cum o face, remarcabil, Dumitru Radu Popa. Scrisă alert și salubru, Sfinți, vânturi și alte întâmplări este o poveste despre cercurile imaginației, obscuritățile istoriei și paradoxul viețuirii. Un roman bun, ce nu dezamăgește, dar care lasă impresia că putea fi mult mai mult.
Povești despre deznădejde by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4229_a_5554]