8,808 matches
-
iar din mine Și-n rutina unei zile, O să-mi fie totuși bine... Am crezut că-n zbucium marea N-o să plângă iar în hohot Când prin valuri de încercare O să treacă ca un ropot... Am crezut că numai timpul Vindecare o să dea Rănilor ce și-au făcut Un culcuș în viața mea... Am crezut că -aceste pietre ... Citește mai mult Am crezut că pot închideîn ungherele din suflet,Câmpul macilor în floareși-ale Verii mele umblet...Am crezut că resemnarea,O să
CAMELIA CRISTEA [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
a adevărului. Șarpele mușcă și fuge necontenit. Rămâne vreodată toiag în mâna celor ce-l privesc pe Moise, fără a-L vedea pe El? “Unde erai tu când am întemeiat pământul? Cine i-a pus piatra unghiulară?” (Iov 38: 4-6) Vindecare, stabilitate în micro- și macrocosmos există numai prin Lucrarea Lui, a Creatorului. Piatra unghiulară - Iisus Mulțumesc. Continui a gândi la cele spuse de tine. Referință Bibliografică: Fragment din Cuib de păsări spin, cuib de păsări nejucate , Capitolul IV, Inițiere în
FRAGMENT DIN CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE PĂSĂRI NEJUCATE , CAPITOLUL IV, INIŢIERE ÎN INEFABIL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384331_a_385660]
-
de acest fel când se produc regresii [spre psihoză] maligne, dar nu sunt frecvente” (p. 91). În cazul spovedaniei și al pregătirii dinaintea ei, „sondarea” interioară este fără reacții adverse. „Pericolul” este numai acela că îți cresc vizibil șansele de vindecare. La întrebarea adresată de Leonid Dragomir - dacă psihanaliza nu riscă să capete și ea un accent ideologic, ținând cont că Freud se raportează la religie asemenea ideologiei comuniste - interlocutorul său ne asigură că „Sunt șanse reduse, pentru că psihanaliza este chiar
DE LA FILOSOFIE LA PSIHANALIZĂ ŞI APOI... ÎNCOTRO? REFLECŢII PE MARGINEA UNEI CĂRŢI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384447_a_385776]
-
Stih: “Icoană a Maicii lui Dumnezeu de minuni izvorâtoare. A Miresei celei prea curate, cu chipuri dumnezeești. Celor ce te roagă să le fii acoperemânt și păzitoare. De toate ispitele și de nevoi să-i mântuești. Dându-le dar și vindecare de toate boalele. Și a dobândi prin tine toate cererile!”... “Muntele Athos nepărăsind, in România ca într-un pământ al făgăduinței ai venit preacurat chip al Fecioarei... Poporul crestin se bucură și cu lacrimi duhovnicești sărutându-te îți strigă cu
CÂTEVA INDICII ISTORICE ŞI REFERINŢE CULTURAL – SPIRITUALE CU PRIVIRE LA ICOANA MAICII DOMNULUI “PRODROMIŢA” DE LA SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 16 [Corola-blog/BlogPost/384492_a_385821]
-
poate să-l spună, imnul pe care fiecare ni l-am dori închinat satului copilăriei, cu care niciodată nu ne vom mai reîntâlni oricât l-am cânta... Lecție de istorie sunt versurile lui Radu Pietrescu, acuzatoare, demascatoare, dar scrise pentru vindecarea rănilor celor care, ca și poetul, ne simțim furați până și în ceea ce ne este istoria patriei de oameni care până și școala au făcut-o tot din furate; „Acasă”, din „Toamnă la Copou” și „Din casă”, la o altă
DESPRE DORUL DE-ACASĂ, ANTOLOGIE COORDONATĂ DE ION N. OPREA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384600_a_385929]
-
încă moarte de cruce. Atâtea semne și minuni a făcut Domnul Isus în viața Sa, și apostolul Ioan ne arată multe din ele în cartea pe care a scris-o , însă pe mine cel mai mult mă frapează , nu mulțimea vindecărilor pe care Domnul Isus le-a făcut în țara lui Israel, ci tocmai mărturisirile pe care El Însuși le-a făcut despre Sine Însuși, pe mine cuvintele Lui mă uimesc și mă minunează în cea mai mare măsură , furându-mi
EVANGHELIA DUPĂ IOAN de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382268_a_383597]
-
Asistenta: Mă bucur. (Se apropie de Florian.) Trebuie să schimbăm bandajul. Florian: Nu mă atingeți. Asistenta: Nu o să vă doară. O să înlătur bandajul vechi, curăț locul și-l bandajez iarăși. E necesară această procedură, ca să evităm infectarea și pentru o vindecare mai rapidă. (Asistenta îi atinge piciorul. Florian începe să strige.) Florian: Nu mă atingeți! O să muriți dacă mă atingeți! Pleacați de lângă mine! Bolnavul X: (pentru el) Chiar e nebun. Asistenta: Vă rog să vă liniștiți. (Medicul intră în salon.) Medicul
DE CE SE OFILESC FLORILE CÂND LE ATING? de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382280_a_383609]
-
manifestă în fiecare dintre noi, pe măsură ce corpul fizic devine tot mai curat. Este ceea ce văd pe tot parcursul acelei acțiuni. Uneori mă umplu de teamă care se destramă pe măsură ce înaintez în curățire. Știu că nu eu sunt cea care determină vindecarea acelei ființe, dar simt o bucurie nemărginită când, comunicând direct cu acea persoană prin rostiri sau cuvinte așternute, simt calmul și bucuria ei că se eliberează de o parte din blocajele sale interioare. Mult din vindecare ține de ea, de
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382361_a_383690]
-
sunt cea care determină vindecarea acelei ființe, dar simt o bucurie nemărginită când, comunicând direct cu acea persoană prin rostiri sau cuvinte așternute, simt calmul și bucuria ei că se eliberează de o parte din blocajele sale interioare. Mult din vindecare ține de ea, de voința acelei ființe și în clipa în care simt clar că "biletul de voie" de la Domnul și-a încheiat "valabilitatea", încetez orice acțiune. Din acea clipă totul depinde de acțiunile acelei ființe asupra căreia am acționat
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382361_a_383690]
-
care ți le scriu. Că noi ,aici în spital,nu mai avem de toate ! Doar niște antinevralgice. - Și uite așa ,am internat-o pe soacră-mea la „zgubilitici ” . Zilele treceau una după alta ,dar ipohondria ei nu dădea semne de vindecare. Iar inima o înțepa din ce în ce mai rău.De banii cheltuiți fără rost ,treizeci de milioane ,nici nu-ți mai amintesc. - Mamă, nu mai aruncați banii degeaba pe fereastră. Mai bine, strângeți de pomeni ! - Stai liniștită mamă-soacră ,că n-avem noi norocul
INIMĂ REA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382444_a_383773]
-
trezește tropotul de zimbru. Mă aleargă vulturu-n Carpați. Simt mirosul verii lingușind un timbru printre arealuri de puieți fanați. Lupii albi de stepă, mai dezbin-o cină între frați de cruce, printre brazi. Din falanga lunii mai cerșesc lumină pentru vindecarea unor ieri și-un azi. Îmi hrănesc speranța cu amfibii. Piatra se transformă în oțel. Îmi răstoarnă marea amfiteatre-n tibii. Știuci de alabastru-mi ronțăie-un cercel. Mă trezesc iar snoabă, visu-l las în somn. Văd silabe stranii, adumbrindu
VERDICT de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382474_a_383803]
-
zile hidromelate, ascunde multe crime într-ale sale comori. 27. Reperaj: ogivele vechilor clădiri frivole, adultere, alcătuite din jumătăți de spuneri, sunt astăzi victime distruse prin foc și asediere; în istorie ele rămân doar umile supuneri. 28. Reperaj: asistăm la vindecări de nevroze, dependențe și frici la cei săraci, fără mari posibilități, excluzând torturile și loviturile de bici sau alte barbare atrocități. 29. Reperaj: vechea prietenie secată în rămășițele de colegialitate când și când, descoperă o inimă tristă, trădată, și un
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]
-
Vanderbilt (de asemenea, cunoscută ca „Vandy” - universitate privată de cercetare, fondată în 1873, denumită astfel în onoarea unui magnat cu acest nume - Cornelius Vanderbilt -, care a făcut o donație importantă acestei școli, în speranța că dezvoltarea universității va ajuta la vindecarea rănilor provocate de războiului civil. Est Tennessee are mai multe legături importante de transport cu celelalte două părți ale statului, precum și cu restul națiunii și lumii, inclusiv mai multe aeroporturi mari și autostrăzi. Am trecut prin orașul Knoxville - cel de
CALEA ÎNTOARSĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382552_a_383881]
-
Meditatie > CE-I PASĂ TIMPULUI DE NOI Autor: Alexandra Mihalache Publicat în: Ediția nr. 2043 din 04 august 2016 Toate Articolele Autorului Ce-i pasă timpului de noi, Ce leac mai are nepăsarea? Ne-ascundem rănile în ploi Cerșind luminii vindecarea. Ce-i pasă clipei de-amintiri, Ce leac mai are, azi, uitarea? Ne-ascundem rănile-n priviri Și ne-nvelim cu resemnarea. Ce-i pasă omului de cer, Ce leac mai are necredința? Ne-ascundem dorul efemer Plângând în taină
CE-I PASĂ TIMPULUI DE NOI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383849_a_385178]
-
viața în pustiu Fereastra înghețată-n crengi mai are Putere să răzbată somnul viu Și-n nepăsarea plumburie Mai merg urme de pași peste-o-nserare Și-mi pare iarna asta o-actorie În rolul meu de-o clipă-i vindecare Albastre răsuciri îmbracă timpul Povești înzăpezite stau să frigă Atunci când din pământ mai suflă gerul Trosnesc litere albe într-o verigă Doar cerul parcă se-asortează Cu valu’-acesta alb mototolit de frică În ochii-mi ziua înnoptează Și tot
IARNA DIN SUFLETUL MEU de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383937_a_385266]
-
credem în El, iar geniul creștinismului este tocmai această ambiguitate fondatoare: trebuie să crezi în ceva pe care nu-l vezi. De foarte multe ori pelerinii știu că Dumnezeu le dă ceva în schimb, eu însumi având câteva dovezi de vindecări miraculoase, iar oamenii vin să-și exprime mulțumirea. Nu poți să-i dai ceva material lui Dumnezeu în schimb, pentru că nu vine o mână nevăzută care zice „Dă-mi!“, iar un simplu „Mulțumesc!“ poate fi prea simplu, însă ceea ce-i
PELERINAJUL – O CĂLĂTORIE SPIRITUAL – DUHOVNICEASCĂ DE LA MOARTE LA VIAŢĂ, DE PE PĂMÂNT ÎN CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383827_a_385156]
-
areal de determinare a Logosului în Creație. Ele caracterizează conduita umană, în perspectiva devenirii acesteia, ca proces de obârșie ontologică și cu finalitate eshatologică, insuflând modele de raportare a omului față de Logos. Sunt caracteristici determinante ale existenței umanității: slăbiciunea trupească - vindecarea slăbănogului (prima cuvântare - Cuvântare la Duminica a VI-a după Rusalii și a II-a după Paști - Vindecarea slăbănogului din Capernaum), bunăstarea în raport cu vârsta, neputința de a decide, de a întreprinde o alegere benefică, lipsa fermității (cea de-a doua
„PUTEREA CUVÂNTULUI” SAU DESPRE ÎMPLINIREA PRIN LOGOS de VICTOR CONSTANTIN MĂRUŢOIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383995_a_385324]
-
obârșie ontologică și cu finalitate eshatologică, insuflând modele de raportare a omului față de Logos. Sunt caracteristici determinante ale existenței umanității: slăbiciunea trupească - vindecarea slăbănogului (prima cuvântare - Cuvântare la Duminica a VI-a după Rusalii și a II-a după Paști - Vindecarea slăbănogului din Capernaum), bunăstarea în raport cu vârsta, neputința de a decide, de a întreprinde o alegere benefică, lipsa fermității (cea de-a doua cuvântare - Cuvântarea la Duminica a XII-a și a XXX-a după Rusalii - Pilda tânărului bogat), parabola semănătorului
„PUTEREA CUVÂNTULUI” SAU DESPRE ÎMPLINIREA PRIN LOGOS de VICTOR CONSTANTIN MĂRUŢOIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383995_a_385324]
-
și de redescoperire și redefinire. Iertarea îmbrățișează liniștea, oglindindu-se în ochi de pace și echilibru universal. Toate aceste stări mistuitoare îl definesc pe autor și-l motivează să scrie cu condeiul inimii pentru a-și regăsi originile, dar și vindecarea. Și, nu în ultimul rând, să-și revendice dreptul la poezie. În fiecare poem pulsează un sentiment unic, înălțător care brăzdează cerul existenței noastre și prin care autorul se desprinde de realitatea obscură pentru a fuziona cu clipele unei fericiri
DUMITRU MARIAN TOMOIAGĂ ŞI DREPTUL LA POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383990_a_385319]
-
-se armonios într-un dans al existenței suprem! Lucruri efemere îndulcesc adesea amarul ce chinuie zile negre, în care nopțile devin reci și albe, nepăsarea transparentă cuprinzând ființa, durerea fiindu-i și tristețe și balsam! Lacrimile vor spăla rănile, iar vindecarea va alina suferința, însă cea care va prima peste toate va fi renașterea... Crearea unui nou eu, așezat la începutul unui nou drum, alături fiindu-i bagajul plin de propriile trăiri, în care se vor adăuga pe rând, împlinirile propriei
PĂȘIND SPRE O LUME INFINITĂ A RENAȘTERII... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383526_a_384855]
-
ceilalți. - Cum se pot păzi cei ce postesc cu mai multă râvnă de riscul părerii de sine, al satisfacției performanței unui câștig de imagine? - Într-adevăr, mândria și slava deșartă anulează valoarea tuturor strădaniilor duhovnicești. Părerea de sine își are vindecarea în cuvintele Mântuitorului: „Oricine se înalță pe sine se va smeri“ (Matei 23, 12). Pilda Vameșului și a Fariseului ne învață de asemenea că virtuțile nu-i folosesc omului la nimic dacă se mândrește cu ele (Luca 18, 9-14). Înălțarea
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383458_a_384787]
-
I Cor. 4, 7). A pune pe seama lui Dumnezeu tot binele pe care ne-a învrednicit să-l facem, virtuțile noastre și toată fapta bună și orice gând curat aduse ele. Rugăciunea neîncetată este de cel mai mare folos pentru vindecarea părerii de sine. Toate acestea ne ajută să ne așezăm în smerenia lui Iisus Hristos, dobândind pace și liniște sufletească ... * - În altă ordine de idei, Părinte Profesor, Care este legătura dintre Cruce și post și care este folosul duhovnicesc al
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383458_a_384787]
-
doar și în alte dăți sau momente apariția lui Iisus Hristos era însoțită de minuni și semne cerești? Textul evanghelic ne face să credem că, de fapt, fariseii și căpeteniile sunt cei care s-au cutremurat! Iar nu din cauza pildelor, vindecărilor sau tămăduirilor lui Iisus Hristos, ci din aceea a entuziasmului popular cu care a fost întâmpinat. Sufragiul mulțimii, al necăjiților, oropsiților, leproșilor, ologilor, săracilor, dezmoșteniților sorții, al celor străfulgerați de adevărul credinței - asta a cutremurat Ierusalimul în după-amiaza acelui neuitat
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
citire se desvoltă zone din creier necesare cunoașterii, analizării, comparării și imaginației. Mai mult, printr-un program adecvat de lectură pot fi mult ameliorate stări depresive, câștigarea încrederii în sine, dar mai ales creiarea unei stări tonice, de luptă, esențială vindecării. În final, de ce se scriu mai multe cărți decât se citesc ? SIMPLU ! Scrisul unei cărți conferă prestigiu, notorietate, face bine adăogat la CV, chiar dacă rămâne necitită ! Și ne mai mirăm că politicienii dornici de afirmare scriu cărți chiar în pușcării
CINE MAI CITEȘTE ....CĂRȚI ? de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382887_a_384216]
-
care-l iert.... XV. CE-I PASĂ TIMPULUI DE NOI, de Alexandra Mihalache, publicat în Ediția nr. 2043 din 04 august 2016. Ce-i pasă timpului de noi, Ce leac mai are nepăsarea? Ne-ascundem rănile în ploi Cerșind luminii vindecarea. Ce-i pasă clipei de-amintiri, Ce leac mai are, azi, uitarea? Ne-ascundem rănile-n priviri Și ne-nvelim cu resemnarea. Ce-i pasă omului de cer, Ce leac mai are necredința? Ne-ascundem dorul efemer Plângând în taină
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]