8,047 matches
-
centru se află imaginea Sfinxului de pe Bucegi, pe coloanele laterale sunt reproduse citate din mari personalități istorice și culturale cu privire la unitatea poporului român și la frumusețea și importanța limbii române: „și hotarul Ardealului, pohta ce-am pohtit, Moldova, țara Românească.” (Mihai Viteazul); „Pentru a trăi o viață care ți-a fost dată ești dator să o meriți atât ca om, cât și ca neam, În fiecare clipă.” (Mihai Viteazul, domn al țării Românești, și al Ardealului și a toată țara Moldovei” „Limba
Ziua limbii române sub privegherea Sfinxului. In: Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
importanța limbii române: „și hotarul Ardealului, pohta ce-am pohtit, Moldova, țara Românească.” (Mihai Viteazul); „Pentru a trăi o viață care ți-a fost dată ești dator să o meriți atât ca om, cât și ca neam, În fiecare clipă.” (Mihai Viteazul, domn al țării Românești, și al Ardealului și a toată țara Moldovei” „Limba este Însăși floarea sufletului etnic al românimii.” (Mihai Eminescu) „Basarabia dintre Nistru și Prut este leagănul autentic al civilizației românești. Fără Basarabia, România nu are trecut, prezent
Ziua limbii române sub privegherea Sfinxului. In: Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
ce vâslesc Spre tot ce-i graiul românesc. Spre tot ce-avem mai bun, mai sfânt, Clădit și-n piatră și-n cuvânt. Cuvântul românesc rostit În slujbe de altar sfințit Prin nobili ctitori, mari bărbați, Eroii noștri legendari, Semeți, viteji, cu brațe tari, Încununați Cu creste de Carpați! Spre Basarabia zburați și duh de țară respirați Din duhul jertfei de martiri Pe altarele Marii Uniri! Spre Vlahi din Tatra În Timoc, În pustă și În orice loc Aceeași limbă ei
Ziua limbii române sub privegherea Sfinxului. In: Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
norii negri, Norii la hotar. I-auzi cu ce tărie tobele se bat! Goarna sună și răsună Azi la noi În sat. La luptă țara ne cheamă Haideți, frați români, Să ne batem fără teamă Cu orice păgân. Ia-ți viteaza săbioară, Oștean dragul meu, și dă ți pentru țărișoară Tot sângele tău! Pentru scumpa țărișoară și neamul străbun Mergi cu dragă inimioară, Măi frate român.” În final s-a cântat „La mulți ani!” pentru poporul român și limba română. Festivitatea
Ziua limbii române sub privegherea Sfinxului. In: Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
Corvine,/ Româna națiune ai voștri strănepoți”) capătă în versurile lui Iosif o expunere mai didactică:„ Cu-al nostru sânge am scris al nostru nume/ În cartea gloriosului trecut...” Îndemnurile prin imperative repetate sunt dublate la Iosif de imperative subînțelese: „Veniți, viteji apărători ai țării !/ Veniți, că sfânta zi a răsărit.../ La arme, cei de-un sânge și de-o lege !” Afirmarea răspicată a puterii de viață a națiunii române este o idee centrală în imnul lui Iosif. Izvorul trăiniciei sale stă
Doi „soli ai Ardealului”: Șt. O. Iosif și Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3263_a_4588]
-
-l duce la bun sfârșit. Cred totuși că lunile de vară le voi putea întrebuința, ca și anul acesta, pentru cercetări de arhivă. Din ceea ce am găsit în ultimele zile, mai vrednice de interes sunt patru scrisori ale lui Mihai Viteazul, două originale, către Filip al III-lea și două în copie, către Guillén de San Clemente, ambasadorul regelui la Praga. Rapoartele privitoare la epoca lui Mihai sunt foarte numeroase, deși nu toate interesante. Am văzut și un număr de 20-30
Din corespondența lui Alexandru Ciorănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4783_a_6108]
-
incomplet, extras din catalogul publicat de Mazzatinti, Gli Archivi per la Storia d’Italia. Vol[umul] IV. Interesul colecțiunii mi se pare a fi mai mare pentru Sud-Estul European. Graziani fiind nunțiu apostolic la Veneția, chiar în epoca lui Mihai Viteazul (1595-1599), și în Polonia e foarte probabil că în corespondența lui se vor găsi numeroase informațiuni privitoare la țările noastre și la luptele cu turcii; se vede de altfel că el a fost în raport cu personalități ca Martin Cremer, N. Iamicki
Din corespondența lui Alexandru Ciorănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4783_a_6108]
-
din Mănăstirea din Parma, vine, probabil, perspectiva dez-eroizantă asupra războiului. De altfel, cele mai bune pagini ale romanului, de un naturalism macabru, sunt cele care povestesc masacrul civililor, al evreilor de la Odessa, spânzurați sau arși de vii: „«Bravo, soldați! Bravo, vitejilor!», se auzea din când în când. Apoi, pe la jumătatea masacrului, a trecut o mașină din care li s-a distribuit soldaților țuică, «pentru a mări eficiența actului de pedepsire a dușmanului». Mirosul de fecale era tot mai puternic, spânzurații făceau
O istorie fără eroi by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/3004_a_4329]
-
militare „Mareșal Alexandru Averescu”. (...) Decorarea a fost făcută la propunerea ministrului Apărării Naționale, domnul Mircea Dușa". - "Președintele României, domnul Traian Băsescu, a semnat luni, 26 mai a.c., decretul de decorare a Drapelului de luptă al Brigăzii 6 Operații speciale „Mihai Viteazul”. Decorarea a fost făcută la propunerea ministrului Apărării Naționale, domnul Mircea Dușa".
Ce a făcut Băsescu în ziua de după europarlamentare by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/30055_a_31380]
-
La Poli să-ți cadă gîndul Asemeni unui ban Pe care, ani de-a rîndul, Să-l cauți prin vulcani. Corăbii largi cu boabe De aur să aduci, Făcînd păcate grave în umbra Sfintei Cruci. Și să te-ntorci acasă, Viteaz, ca să privești Pe latele atlase Cu ape fără pești...
Scrisoare pentru Șerban Foarță (1977) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16013_a_17338]
-
mă târâi, eu nu curg ca un pârâu prin iarba scundă, așa că, domnule, parcurg 3 milimetri pe secundă. - Stimate melc, nu-ți mai ascunde, sub iarbă, gura ierbivoră și dacă știi, te rog, răspunde: câți kilometri faci pe oră? Viteze & viteji Animalele viteze n-au nevoie de viteze mari decât ca să le-ajungă (prin savană, stepă, junglă, tundră) mai ușor din urmă pe cele mai neviteze, care pasc, ba chiar și scurmă pajiștile (largi/înguste), în savane,-n stepe,-n puste
Probleme rimate, în joacă, de mate by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/2521_a_3846]
-
eu nu curg ca un pârâu prin iarba scundă, așa că, domnule, parcurg 3 milimetri pe secundă. - Stimate melc, nu-ți mai ascunde, sub iarbă, gura ierbivoră și dacă știi, te rog, răspunde: câți kilometri faci pe oră? Viteze & viteji Animalele viteze n-au nevoie de viteze mari decât ca să le-ajungă (prin savană, stepă, junglă, tundră) mai ușor din urmă pe cele mai neviteze, care pasc, ba chiar și scurmă pajiștile (largi/înguste), în savane,-n stepe,-n puste, singuratice, în
Probleme rimate, în joacă, de mate by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/2521_a_3846]
-
în foste sedii de CAP, cămine culturale, grajduri, dormitoare CFR etc. și alte locuri de cazare prin acoperișul cărora se văd stelele viitorului hotel... - Noa, și?, zice Haralampy. Strămoșii noștri trăiau și dormeau prin codri și peșteri, și ce urmași viteji și înțelepți ne-am ridicat!... Iacă-tă, de pildă, domnul senator Antonie Iorgovan ce fain bate iarăși la televizor șaua imbecilității spre înțelepciunea domnului Mircea Geoană care, auzi-l, numa', ce spune: ,Universul nu se învârte în jurul PSD, dar PSD poate
Rămâne cum am stabilit! by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11127_a_12452]
-
Dumitru Hurubă Trebuie să spunem și să ne-o repetăm tot timpul: suntem urmașii unui popor viteaz, care s-a călit atât în luptele din munți, cât și în cele de la șes. Acest fapt este ilustrat zi de zi, atât prin jurnalele de știri, cât și prin reportaje, documentare, sau transmisiuni directe la posturile de televiziune. Sigur
Microbiștii - urmași ai vitejilor daci? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11175_a_12500]
-
referințe naționaliste românești. Vechii voievozi, care nu-și avuseseră locul până atunci în istoria luptei de clasă, erau elogiați în capitole precum "Epopeea românească sub conducerea lui Ștefan cel Mare"7 sau "O nouă epopee românească sub conducerea lui Mihai Viteazul."8 Toată istoria României își atingea apogeul în capitolul numit "Orânduirea socialistă" în care era dezvoltat cultul personalității secretarului general al Partidului, Nicolae Ceaușescu: "Congresul al XI-lea a dat o înaltă apreciere politicii externe și activității internaționale desfășurate de
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
oprește odată cu moartea regelui Ferdinand, cu excepția a doua paragrafe de final: "În iunie 1941, când a izbucnit războiul împotriva bolșevismului rusesc, pentru apărarea civilizației europene, armata română s-a aflat în primele rânduri, ca în vremea și a lui Mihai Viteazul. Aceasta ne dă dreptul să privim viitorul cu nădejde și încredere. Azi domnește în România regele Mihai I, nepotul regelui Ferdinand și alături de dânsul veghează mareșalul I. Antonescu cu titlul de conducător al Statului 11". Chiar dacă autorul sau avusese legături
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
dintr-un instinct ancestral de conservare/apărare, ne-am ascuns care pe unde am apucat, îngroziți de vocea domnului ministru Nicolaescu. Până și vânjoasa soacră a lui Haralampy, cu toți strămoșii ei hălăduind spre ea de prin crengile genealogice ale viteazului Luca Arbore, s-a băgat sub masa din bucătărie. Îngrozitoare situație! În orice caz, am stat pitiți până când Haralampy, ca psiholog având un caracter de fier și alte metale - cum s-a lăudat în timpul unei emisiuni ,Iartă-mă" de pe TVR1
Blide sparte by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11197_a_12522]
-
Ei, parcă se mai înveselește atmosfera în fața televizorului nostru, și trăim momente de relaxare și patriotism când aflăm dintr-un reportaj tv că, dovedindu-și încă o dată spiritul de buni gospodari în aceste vremuri de restriște administrativ-economică și parlamentară, niște viteji rumânași de-ai noști, au furat de pe la autoturismele SIAB-ului cam tot ce se putea... - Organizatorii ar trebui să facă mătănii și să zică bogdaproste că n-a fost mai rău, că n-a ținut SIAB-ul mai mult, a
Un studiu haralampyan: "Efectul gripei aviare asupra politicienilor" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11220_a_12545]
-
Tatulici le-a avut ca invitate pe Anca Boagiu, Corina Crețu, Mioara Mantale, Mona Muscă, Roberta Năstase (sper că i-am reținut corect numele mic...), Lavinia Șandru, Raluca Turcanu... -Pfui, mă, cumetre, glosează Haralampy, ce forțe faine și deștepte jur-împrejurul viteazului domn Tatulici! Da' ce noroc că doamnele Mona Muscă și Lavinia Șandru n-au fost în ziua lor de dezlănțuire verbală, că moderatorul ar fi acum prin Bucegi, haiducind, poate chiar cântând din fluierul lui Avram Iancu... l Săptămâna Patimilor
Din apocaliptica soacrei lui Haralampy... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10692_a_12017]
-
largă și ierboasă a unei case însorite, udând cu furtunul un prunc herculean care scotea țipete de plăcere) ,a fost un gentleman valah, specie rarissimă, pentru care onoarea reprezenta virtutea supremă". Nu numai ca admirabilă intelectuală, dar și ca femeia vitează (Indian Woman) este înfățișată Margareta Sterian; om-orchestră a fost și George Ciorănescu, ,conștiință ireproșabilă, gata oricând să se dăruiască tuturor cauzelor în care prezența sa ar fi putut fi utilă." Trecut într-o listă de scriitori evrei, cel care nu
Prietenia ca destin by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10720_a_12045]
-
Vă mulțumesc și vă felicit din toată inima domnule Popa, dorindu-vă sănătate multă pentru îndeplinirea acestui proiect. Am dori să avem cât mai mulți români că dumneavoastră angajați în asemenea misiuni, ca să nu dispară neamul acesta vechi, deștept și viteaz călcat în picioare de toți nechemații lumii. Cu forța celor care au cunoscut o Românie intelec tuală și prosperă, cu dârzenia celor care au stat în pușcăriile comuniste, poate că vom fi inspirație pentru cei tineri care cântă acum manele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
ce vâslesc Spre tot ce-i graiul românesc. Spre tot ce-avem mai bun, mai sfânt Clădit și-n piatră și-n cuvânt. Cuvântul românesc, rostit în slujbe de altar sfințit Prin nobili ctitori, mari bărbați, Eroii noștri legendari, Semeți, viteji, cu brațe tari, încununați Cu creste de Carpați ! Spre Basarabia zburați și duh de țară respirați Din duhul jertfei de martiri Pe-altarele Marii Uniri! Spre Vlahi din Tatra în Timoc, în pustă și în orice loc Aceeași limbă ei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
al Marii Britanii. Generalul John Peshing, șeful misiunii militare a S.U.A. în Franța, aprecia în septembrie 1917: „Chemată la suprema încercare a ofensivei... armata României a dat nenumărate dovezi de eroism. Soldații români luptă admirabil. Sunt la înălțimea celor mai viteji apărători”. La sfârșit, iată și o opinie a adversarului, exprimată de generalul german Kurt von Morgen: „Rezistența dușmanului, în special a românilor, a fost neobișnuit de dârză și s-a manifestat prin 61 de contraatacuri (pe frontul Corpului I de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
nimeni nu muri-va-n loc de mine: Tu dragoste îmi vei aduce, poate... SONETUL XV Aștept în gară trenul de pe urmă: Surâsul tău a-nzăpezit privirea, Pe streașina uitării plânge firea și gheara depărtării iarăși scurmă... Sunt gata! Prea vitează-mi fu oștirea, Paharnicul neistovirii curmă Tăcerea, cum ciobanul a sa turmă își mână către stele nemurirea. Posac și singur rătăcesc de mine, Cu lacrima simțirii văd ruine, Adulmecând setos necunoscutul. și dacă-i plin de-acum iconostasul Tu află
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
pământean cu care Dumnezeu se consultă în diferite chestiuni. De fapt, El îi și sugerase sfințirea și alte acțiuni și activități. Sincer, îmi place de el, mai ales pentru că nu se sinchisește că moderatorul îi vorbește cam batjocuritor tot timpul... Viteaz om! Așa ceva n-am mai văzut decât, tot la B1 Tv, și tot la ,Nașul", când invitat a fost Corneliu Vadim Tudor... Stranie coincidență... Și, dacă tot vorbim de B1 Tv... E singura televiziune care a început să transmită filme
Promovarea de la "prostănac" la "arogant" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10816_a_12141]