3,155 matches
-
relația cu noua mamă; cu deosebire în perioada pubertății și a adolescenței, atunci când copiii rămași cu mama se mută la tată, înseamnă că o fac pentru că nu se mai înțeleg cu aceasta, iar ea nu-i mai poate stăpâni. Mama vitregă va avea deci de-a face cu niște tineri nu tocmai „cuminți”. Chiar și în societățile mai egalitariste în ceea ce privește statutul domestic bărbat-femeie, cum sunt cele occidentale, în speță cea nord-americană, întrucât femeile sunt implicate mai mult în creșterea copiilor, sarcinile
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a face cu niște tineri nu tocmai „cuminți”. Chiar și în societățile mai egalitariste în ceea ce privește statutul domestic bărbat-femeie, cum sunt cele occidentale, în speță cea nord-americană, întrucât femeile sunt implicate mai mult în creșterea copiilor, sarcinile și dificultățile ca mame vitrege sunt mai complexe. Dar nici tații vitregi nu sunt scutiți de probleme. În primul rând pentru că venind într-o familie cu mamă și copil (sau mai mulți), va avea de depășit stadiul de „intrus”, despre care a fost vorba. Apoi
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cuminți”. Chiar și în societățile mai egalitariste în ceea ce privește statutul domestic bărbat-femeie, cum sunt cele occidentale, în speță cea nord-americană, întrucât femeile sunt implicate mai mult în creșterea copiilor, sarcinile și dificultățile ca mame vitrege sunt mai complexe. Dar nici tații vitregi nu sunt scutiți de probleme. În primul rând pentru că venind într-o familie cu mamă și copil (sau mai mulți), va avea de depășit stadiul de „intrus”, despre care a fost vorba. Apoi - și acest lucru este mult accentuat în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ce îmi spui, tu nu ești tatăl meu”. O gravă problemă pentru bărbați este atunci când propriii copii au rămas în custodia fostei soții. Bărbații cu un minim simț moral trăiesc intens situația copiilor lor rămași fără tată sau având unul vitreg. Dincolo de problemele specifice pe care le au bărbații și femeile în familiile reconstituite, principalele tipuri (și surse) de conflict în asemenea unități domestice sunt: problemele deja discutate ale disciplinării și educației. Să mai adăugăm aici că ele sunt o sursă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în familiile reconstituite, principalele tipuri (și surse) de conflict în asemenea unități domestice sunt: problemele deja discutate ale disciplinării și educației. Să mai adăugăm aici că ele sunt o sursă de conflict între soți. Părintele biologic îl vede pe cel vitreg (în cauză sunt preponderent tații) ca fiind prea autoritar, dur și subiectiv. La rândul lui, acesta se simte tratat nedrept, considerând că vrând să facă bine educând copiii, răsplata este reproșul. El fie va deveni prea tolerant, fie nu se
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dintre copii este un fenomen răspândit și în familiile „normale” și l-am experimentat aproape fiecare dintre noi. Dar dacă în familiile nereconstituite favoritismul (real sau doar perceput) se face pe bază de sex, vârstă, trăsături de personalitate, în familiile vitrege acuzele se atribuie (din nou justificat sau nu) după criteriul „natural” sau „vitreg”. Copiilor, ca și soților li se pare că părinții se comportă preferențial față de odraslele lorbiologice, îi avantajează atât psihologic, cât și material; loialitatea divizată se referă la
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
experimentat aproape fiecare dintre noi. Dar dacă în familiile nereconstituite favoritismul (real sau doar perceput) se face pe bază de sex, vârstă, trăsături de personalitate, în familiile vitrege acuzele se atribuie (din nou justificat sau nu) după criteriul „natural” sau „vitreg”. Copiilor, ca și soților li se pare că părinții se comportă preferențial față de odraslele lorbiologice, îi avantajează atât psihologic, cât și material; loialitatea divizată se referă la faptul că cei doi părinți despărțiți își dispută, nu de puține ori cu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de puține ori cu cruzime, afecțiunea copiilor. Lupta pentru loialitatea exclusivă față de unul dintre ei îi plasează pe copii „la mijloc”, îi pun într-o teribilă derută. „Ațâțarea” este desigur nu doar vizavi de părintele biologic, ci și față de cel vitreg. Copiii prinși într-un asemenea mecanism nu prea au „cale de ieșire” în interiorul configurației familiale, și nu e de mirare că mulți abandonează familia sau rămân cu sechele psihoemoționale semnificative. Și numărul lor nu este mic. Acum câteva decenii, în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
important cât de substanțial contribuie economic familia noncustodială, în particular părintele biologic, la întreținerea copiilor aflați în familia custodială. Dacă părintele în a cărui custodie a rămas copilul primește bani, bunuri și servicii valoroase de la fostul partener, atunci în familia vitregă poate interveni o diferență în tratamentul economic al copilului față de cazul când nu primește ajutor. S-au identificat în acest sens două modele (patternuri) de alocare a resurselor materiale în familiile vitrege (Fishman, 1983): când contribuția menționată nu există și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
servicii valoroase de la fostul partener, atunci în familia vitregă poate interveni o diferență în tratamentul economic al copilului față de cazul când nu primește ajutor. S-au identificat în acest sens două modele (patternuri) de alocare a resurselor materiale în familiile vitrege (Fishman, 1983): când contribuția menționată nu există și familia are venituri modeste, funcționează modelul „coșniței comune” (one pot pattern), în care bugetul material-financiar al familiei este distribuit conform nevoilor, și nu statutului biologic. Nu se face deci diferență între copiii
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
când contribuția menționată nu există și familia are venituri modeste, funcționează modelul „coșniței comune” (one pot pattern), în care bugetul material-financiar al familiei este distribuit conform nevoilor, și nu statutului biologic. Nu se face deci diferență între copiii naturali și vitregi. Modelul a două coșnițe separate (two pot pattern) este caracteristic familiilor vitrege înstărite, în care unul sau amândoi soții primesc un ajutor considerabil din partea foștilor parteneri. Aici banii și bunurile copiilor sunt gestionate separat, după condiția lor de biologic sau
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
coșniței comune” (one pot pattern), în care bugetul material-financiar al familiei este distribuit conform nevoilor, și nu statutului biologic. Nu se face deci diferență între copiii naturali și vitregi. Modelul a două coșnițe separate (two pot pattern) este caracteristic familiilor vitrege înstărite, în care unul sau amândoi soții primesc un ajutor considerabil din partea foștilor parteneri. Aici banii și bunurile copiilor sunt gestionate separat, după condiția lor de biologic sau vitreg, și nu după necesități. În primul model, coeziunea familiei este mai
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Modelul a două coșnițe separate (two pot pattern) este caracteristic familiilor vitrege înstărite, în care unul sau amândoi soții primesc un ajutor considerabil din partea foștilor parteneri. Aici banii și bunurile copiilor sunt gestionate separat, după condiția lor de biologic sau vitreg, și nu după necesități. În primul model, coeziunea familiei este mai mare, în al doilea are toate șansele să fie deficitară, legăturile copiilor cu familia noncustodială fiind mai intense. Având în vedere realitatea că, în urma divorțului, legăturile dintre foștii soți
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
multe nuclee familiale sau chiar gospodărești -, rezultată în urma divorțului, înseamnă că, cel puțin din perspectiva copilului, în loc de o familie, există acum una a mamei și una a tatălui. Familia binucleară e valabilă atât în cazul monoparentalității, cât și al familiei vitrege. Așa cum sugerează cele expuse până acum, familiile vitrege binucleare sunt mult mai diverse și mai complexe. C. Ahrons și R. Rodgers (1987) subîmpart familia binucleară în cinci subsisteme: cel al foștilor soți; cel al noului cuplu format prin recăsătorire; subsistemul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
divorțului, înseamnă că, cel puțin din perspectiva copilului, în loc de o familie, există acum una a mamei și una a tatălui. Familia binucleară e valabilă atât în cazul monoparentalității, cât și al familiei vitrege. Așa cum sugerează cele expuse până acum, familiile vitrege binucleare sunt mult mai diverse și mai complexe. C. Ahrons și R. Rodgers (1987) subîmpart familia binucleară în cinci subsisteme: cel al foștilor soți; cel al noului cuplu format prin recăsătorire; subsistemul părinți-copii; subsistemul fraților și surorilor (biologici, vitregi); subsistemul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
familiile vitrege binucleare sunt mult mai diverse și mai complexe. C. Ahrons și R. Rodgers (1987) subîmpart familia binucleară în cinci subsisteme: cel al foștilor soți; cel al noului cuplu format prin recăsătorire; subsistemul părinți-copii; subsistemul fraților și surorilor (biologici, vitregi); subsistemul mamă/mamă vitregă-tată/tată vitreg. Se pot imagina și alte constelații, dar autorii mai sus menționați consideră că cele cinci au o pregnanță psihosocială mai ridicată. În fiecare dintre aceste subsisteme pot apărea dificultăți și conflicte, precum și între ele
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
diverse și mai complexe. C. Ahrons și R. Rodgers (1987) subîmpart familia binucleară în cinci subsisteme: cel al foștilor soți; cel al noului cuplu format prin recăsătorire; subsistemul părinți-copii; subsistemul fraților și surorilor (biologici, vitregi); subsistemul mamă/mamă vitregă-tată/tată vitreg. Se pot imagina și alte constelații, dar autorii mai sus menționați consideră că cele cinci au o pregnanță psihosocială mai ridicată. În fiecare dintre aceste subsisteme pot apărea dificultăți și conflicte, precum și între ele. Unele au fost deja dezvoltate, multe
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
probleme și neajunsuri de ordin material și psihospiritual. Probleme există însă din plin și în familiile „normale”. Dovada cea mai bună este că multe dintre ele sfârșesc prin divorț. Probabil că, pe ansamblu, dificultățile sunt mai accentuate în familiile reconstituite (vitrege), dar e suficient de limpede că depinde cu ce fel de familii nucleare tradiționale („normale”) facem comparația. Experiența cotidiană, ca și studiile sistematice arată că atât pentru parteneri, cât și pentru copii, față de un mediu familial „normal” tensionat, familia reconstituită
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
normale”) facem comparația. Experiența cotidiană, ca și studiile sistematice arată că atât pentru parteneri, cât și pentru copii, față de un mediu familial „normal” tensionat, familia reconstituită este, în general, o soluție pozitivă. În privința copiilor se menționează ca beneficii ale familiei vitrege, care compensează cumva costurile destrămării familiei naturale, următoarele (Strong, DeVault, Sayad, 1998, p. 555): copiii au mai multe modele dintre care să aleagă, fiindcă în loc de o singură mamă și un singur tată au acum cel puțin trei părinți; o familie
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
singur tată au acum cel puțin trei părinți; o familie mai bogată cantitativ și calitativ oferă copiilor și o mai pronunțată flexibilitate, având în preajma lor valori, norme, idei, maniere de conduită, îndemnuri și surse motivaționale diferite; ei câștigă noi frați (vitregi sau pe jumătate vitregi), putându-se angaja în interacțiuni fertile și având acum în mare măsură grupul de similaritate (peer-group) în propria casă; își dezvoltă sistemul de rude, care în principiu atrage după sine un mai larg suport material și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Sociologii, antropologii și psihologii au de revizuit multe dintre ideile și conceptele despre socializare, relația părinți-copii, relația dintre frați. Ce semnificație mai are, bunăoară, noțiunea de familie de orientare sau consangvină în situația unui copil care locuiește cu tatăl lui vitreg și cu copiii acestuia (unii mult mai în vârstă decât el), dar care, în același timp, este în bune relații cu tatăl propriu-zis? 7.3. Alternative nonmaritaletc 7.3. Alternative nonmaritale" 7.3.1. Persoane singure (celibatul)tc "7.3
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și din afara ei, articole dedicate industriei, comerțului, noutăți științifice, „varietăți”, adică nuvele, anecdote, curiozități, și, în sfârșit, dări de seamă („analizuri scurte”) asupra cărților de orice fel, asupra vieții teatrale și a manifestărilor literare. Împrejurările par să fi fost însă vitrege pentru R., care nu izbutește să atragă numărul de abonați ce ar fi făcut-o rentabilă sau, cel puțin, ar fi permis rambursarea cheltuielilor. De aceea, împlinindu-se anul pentru care se angajaseră editorul și cei doi redactori să scoată
ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289347_a_290676]
-
II, îngr. și pref. Margareta Feraru, București, 2001. Antologii: Să ne cunoaștem neamul și țara, cu ilustrații de Magdalena Iorga, București, 1933 (în colaborare cu Mihail Sadoveanu și Ion Simionescu). Traduceri: Grazia Deledda, Valurile vieții, București, 1909; Matilde Serao, Mama vitregă, București, [1910]; Giovanni Verga, Fire de tigroaică, București, [1923]. Repere bibliografice: Ibrăileanu, Opere, IV, 119-122; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., II, 109-111; Călinescu, Cronici, II, 274-278; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), II, 152; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 35; Călinescu
SADOVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289421_a_290750]
-
și copiii, îi solicită apelul la mijloace neortodoxe de îmbogățire. Ines, din Șacalii, se sinucide pentru a se salva de la tratamentul înjositor la care este supusă, prin conjugarea agresivității lor senzuale, de fostul prieten, de soțul bătrân și de fiul vitreg. Sever, din Turmele, rezistă imposturii și lipsei de principii doar după ce își găsește aliați în alți oameni, la fel de dornici ca el să așeze relațiile dintre grupurile umane într-un făgaș corect. Scrierile teatrale ale lui L. beneficiază de acțiuni concentrate
LUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287863_a_289192]
-
albe (1974) se impun prin finețea analizei psihologice și prin sobrietate. Ele configurează un moment aparte în proza feminină datorită unor texte cu dimensiune dramatică, în care personajele „se prăbușesc în golurile dintre iluzia bovarică a vieții și situațiile ei vitrege” (Mihai Cimpoi). Romanul Dragostea de peste o viață (1982) evocă momente din viața plină de dăruire și sacrificiu a medicilor. A tradus din Daniel Defoe (Robinson Crusoe), Konstantin Paustovski (Trandafirul de aur), Cinghiz Aitmatov (Adio, gulsar) ș.a. SCRIERI: Povestiri, Chișinău, 1960
LUNGU-PLOAIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287924_a_289253]