2,422 matches
-
fetele sunt mai sensibile la violența din filme. În cazul băieților apare o influență slabă dată de un factor cantitativ, și anume consumul de filme TV, iar fetele sunt și ele influențate de un factor suplimentar - prezența familiei în momentul vizionării. Ambele variabile suplimentare au o variație pozitivă relativ la variabila explicată (influența scenelor de violență TV). Adolescenții 15-18 ani La această grupă de vârstă obiceiurile legate de consumul TV s-au modificat față de cele două grupe anterioare, și aceasta reflectă perioada
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Adolescenții 15-18 ani La această grupă de vârstă obiceiurile legate de consumul TV s-au modificat față de cele două grupe anterioare, și aceasta reflectă perioada de dezvoltare cognitivă și emoțională la care s-a ajuns. Preferințele adolescenților sunt filmele (81%), vizionarea știrilor (54,2%) și chiar a desenelor animate, în proporție de 28,6%. Peste o treime dintre adolescenți vizionează în prezența familiei (39,6%), dar numai 11% dintre ei mai discută despre emisiunile vizionate. Tabelul 3. Influența scenelor de violență
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de scenele de violență văzute la televizor. Curba de tendință are un maxim în jurul vârstei de 12 ani (figura 3). Între 10 și 12 ani, copiii declară o stare de nesigurață/groază în proporție de 35-38% (conform tabelului 4), în urma vizionării unor programe violente la televiziune. Proporția celor care devin mai curajosi, mai îndrăzneți în urma vizionării unor scene de violență la TV este aproximativ constantă pentru toate vârstele, între 9% și 14%, cu un maxim în jurul vârstei de 14 ani. În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de 12 ani (figura 3). Între 10 și 12 ani, copiii declară o stare de nesigurață/groază în proporție de 35-38% (conform tabelului 4), în urma vizionării unor programe violente la televiziune. Proporția celor care devin mai curajosi, mai îndrăzneți în urma vizionării unor scene de violență la TV este aproximativ constantă pentru toate vârstele, între 9% și 14%, cu un maxim în jurul vârstei de 14 ani. În general, efectele vizionării violenței TV se grupează în două categorii, în funcție de frecvență. Efectele care apar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
violente la televiziune. Proporția celor care devin mai curajosi, mai îndrăzneți în urma vizionării unor scene de violență la TV este aproximativ constantă pentru toate vârstele, între 9% și 14%, cu un maxim în jurul vârstei de 14 ani. În general, efectele vizionării violenței TV se grupează în două categorii, în funcție de frecvență. Efectele care apar cu o fecvență redusă (3%-15%) sunt: imitația, îndrazneala/curajul și tulburările de somn. La polul opus sunt efectele la care s-a constatat o frecvență foarte mare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
crește odată cu vârsta, iar starea de nesiguranță/groază are un trend crescător între 7 și 12 ani (27%-38%), după care descrește și se stabilizează în jurul a 30%. Diferențe de gen în efectele violenței televizuale Modificările comportamentale ale copiilor în urma vizionării scenelor violente de la televizor au o importanta componentă de gen, deoarece s-a constatat că există diferențieri ale intensității cu care fetele și băieții reacționează la violența televizuală. Astfel, s-a constatat că, în cazul băieților, efectul de desensibilizare este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
violența televizuală. Astfel, s-a constatat că, în cazul băieților, efectul de desensibilizare este mai mare decât în cel al fetelor. În cazul fetelor, frica devine dominantă și depășește cu mult declarațiile băieților. Figura 4. Efectele pe termen scurt ale vizionării scenelor de violență televizuală - băieți (7-18 ani) În cazul băieților se constată o evoluție ascendentă a desensibilizării și o evoluție descendentă a sentimentului de frică sau a tulburărilor de somn pe măsură ce cresc (figura 4). La vârste mici (7ani), sub 20
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
mici (7ani), sub 20% dintre băieți sunt nepăsători la scenele de violență, pentru a ajunge la 55% la vârsta de 18 ani. În același timp, sentimentul de frică scade de la 30% la 7 ani, la 18% la 18 ani. Dar vizionarea violenței TV induce un coportament îndrăzneț care îi face pe copii să braveze și să recurgă la acte, considerate de ei, de mare curaj. Acest tip de comportament este declarat de aproape 20% dintre copiii de șapte ani, dar procentul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
64 6,38 17,45 0,85 În cazul fetelor s-a constatat că frica indusă de violența urmărită la televizor este efectul major, urmat de desensibilizare și, în final, de imitarea violenței. Figura 5. Efectele pe termen scurt ale vizionării scenelor de violență televizuală - fete (7-18 ani) Este remarcabilă traiectoria efectului de frică; la vârsta de șapte ani frica, nesiguranța se manifestă la aproape 30% dintre fete, atingând un maxim de 45% la 11-12 ani și apoi de 47% la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
mai ușor mod de a reduce efectele violenței media asupra copiilor este, desigur, reducerea expunerii copiilor la asemenea scene. Programele de prevenire care au scopul de a reduce expunerea la scene violente se pot concentra fie către producători, fie către vizionarea copiilor. Cercetările viitoare ar trebui concentrate mai mult către elaborarea și testarea metodelor de intervenție pe care le vor promova părinții, școala, producătorii și autoritățile publice pentru a limita efectele pe termen lung. Bibliografie Anderson, C., Bushman, B. (2002). The
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
învățare intervin factori ca: a. abilitățile intelectuale (dacă sunt reduse, influența tinde să fie mai accentuată); b. capacitatea de concentrare pe probleme esențiale și nu periferice (dacă este redusă, efectele devin mai pregnante); c. intensitatea atenției (dacă este slăbită și vizionarea decurge pasiv, telespectatorii sunt mai expuși); d. gradul de implicare (dacă este scăzut, învățarea este favorizată). La nivelul construcției realității sociale, contează: a. experiența personală (dacă este consonantă cu mesajele televizuale poate accentua efectele); b. mediul social (dacă este în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
cei mai mari consumatori de televiziune și, totodată, cei mai fragili membri ai publicului în fața violenței TV. Doctorul psihiatru Florin Tudose (2004) susține extrema vulnerabilitate a copiilor în fața violenței TV: nesupravegheați, copiii se pot uita la televizor neîntrerupt, ei preferă vizionarea programelor TV oricărei alte forme de distracție și chiar oricărei alte activități în general (de exemplu, comparativ cu jocul cu alți copii, cu mersul la școală și temele, cu discuțiile cu părinții, cu lectura etc.) și, din nefericire, practicile de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
respectă (necondiționat) signalectica de peste 2 ori: de la 37,8% pentru elevii de 7-10 ani la doar 17,1% pentru elevii de 15-18 ani. De asemenea, odată cu creșterea în vârstă, scade ponderea discuțiilor cu părinții pentru a obține aprobarea acestora înainte de vizionarea unui program TV nerecomandat/interzis (de aproape 5 ori: de la 38,5% pentru elevii de 7-10 ani la 7,8% pentru elevii de 15-18 ani). Ponderile elevilor care se uită pe ascuns sunt apropiate ca valoare pentru toate categoriile de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
violență prezentată în perspectiva consecințelor negative pe care aceasta le are în proporție aproape egală cu scene de violență prezentate într-o perspectivă exaltată, entuziastă, excepțională. Nu știm însă (fiind o întrebare pentru o posibilă cercetare ulterioară) în ce măsură consecințele acestei vizionări pot fi descrise într-o logică aritmetică, după care vizionarea unui număr egal de scene contextualizate în maniere opuse se anihilează reciproc. Un semn încurajator ar fi acela că în registrul gratuității violența este relativ slab reprezentată. Interesant este modul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
are în proporție aproape egală cu scene de violență prezentate într-o perspectivă exaltată, entuziastă, excepțională. Nu știm însă (fiind o întrebare pentru o posibilă cercetare ulterioară) în ce măsură consecințele acestei vizionări pot fi descrise într-o logică aritmetică, după care vizionarea unui număr egal de scene contextualizate în maniere opuse se anihilează reciproc. Un semn încurajator ar fi acela că în registrul gratuității violența este relativ slab reprezentată. Interesant este modul în care variază contextualizarea violenței în funcție de tipurile acesteia. Astfel, se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
filme este prea puțină sau deloc este mai mare decât la alte vârste, poate fi explicat atât prin tipul de filme vizionate de cei de vârste mici (poate, de exemplu, să existe un control parental puternic care să nu permită vizionarea de filme foarte violente), cât și printr-o parțială incapacitate de observație a relațiilor, normelor, valorilor sociale, care duc la imposibilitatea percepției complete a actelor de violență. Figura 15. Analiza comparativă, pe grupe de vârstă, a percepției violenței din desene
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
care violența TV îi „amuză și îi lasă indiferenți”. Se observă de asemenea că la cel mai mic segment de vârstă, există cel mai mare procent a celor care resimt la nivel fiziologic această violență televizuală (cei care răspund că vizionarea violenței TV „le perturbă somnul”). Figura 16. Analiza comparativă a modului în care este resimțită influența consumului de violență televizuală la diferite grupe de vârstă Sursa: Cercetările CURS-SA și CSMNTC, beneficiar CNA, iulie și noiembrie 2005. Analiza comparativă a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
punct de vedere intelectual, mass-media induce o stare de pasivitate în receptarea oricărui tip de mesaj. Una dintre explicații ar putea fi aceea a fluxului mare de informații, care nu îi lasă receptorului timp de meditație. De altfel, cu cât vizionarea programelor de televiziune este mai îndelungată, cu atât scade participarea intelectuală a indivizilor, chiar dacă participarea afectivă continuă să se mențină la cote ridicate. Factorul rațional este aproape eliminat, la fel atitudinea critică. Mijloacele de comunicare moderne, susține J. Habermas, pun
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
la conținutul mesajului din partea receptorilor, care riscă să accepte totul, să creadă totul. „Asimilarea mesajelor audiovizuale fără efort personal de gândire critică, constructivă, originală, prin simpla reținere, conduce la pasivitate intelectuală, apatie și superfecialitate” (Albulescu, 2003, p. 135). În cursul vizionării programelor de televiziune, de exemplu, spectatorul este „dirijat” de succesiunea rapidă a imaginilor și este „obligat” să recepteze pasiv mesajele, fără răgazul necesar pentru a le prelucra și integra într-un sistem. Potrivit lui Paul Lazarsfeld și Robert Merton (1972), fluxul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
ș.a.m.d. În același timp, apare dramaturgul D. cu a sa Insomnie. Îndrăgostiții de la ora nouă seara (1985), pusă în scenă la Teatrul „Nottara” de regizorul Alexandru Dabija în 1982, cu zeci de replici tăiate sau modificate la multele vizionări oficiale. Cu punct de plecare într-o poezie din Privire liberă („Cineva trebuie să-și asume un risc, nemaisuportând / Tensiunea și dezacordul dintre cuvinte și gest. / Cineva trebuie judecat, trebuie pedepsit pentru inconștiența / De a crede că i se poate
DOHOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286809_a_288138]
-
și 1899 frecventează, ca elev în clasa de declamație condusă de Mihail Galino, Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică din Iași. În 1900 urmează un curs de specializare în arta dramatică la Paris, cu actorul Sylvain, societar al Comediei Franceze. Vizionarea unui spectacol cu Cyrano de Bergerac de Edmond Rostand îl entuziasmează și C. decide să traducă piesa în limba română. Până în 1914 practică, intermitent, avocatura. O maladie gravă, care îi afectează progresiv și incurabil vederea începând din 1905, îl determină
CODREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286315_a_287644]
-
un grup martor (care nu este supus variabilei studiate) și unul experimental (expus la variabilă). În exemplul prezentat mai jos (vezi secțiunea „Caz practic”), un cercetător vrea să analizeze legătura dintre televizor și comportamentul agresiv. Ipoteza inițială este aceea că vizionarea televizorului încurajează acest comportament și, pentru a o testa, se dorește infirmarea (sau respingerea) ipotezei nule. Aceasta din urmă ar fi aceea că nivelul de agresivitate este același la copiii care văd programe TV violente și la copiii care văd
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
subiecții privesc un desen animat de 15 minute: cel privit de copiii din GV prezintă un personaj implicat în mai multe scene de luptă fizică, cu săbii și pistoale; grupul GN vede o povestioară cu ursulețul Winnie the Pooh. După vizionare, este evaluat comportamentul fiecărui copil din punct de vedere al nivelului de agresivitate. Rezultatele arată că, la copiii din grupul GV, numărul gesturilor violente a crescut considerabil în cel de-al doilea interval de joacă, ele fiind încă manifeste și
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
caz, cercetătorul a încercat foarte bine să uniformizeze grupul subiecților din punct de vedere al vârstei, statutului socio-economic și sexului și să limiteze factorii perturbatori externi. De asemenea, comportamentul din sala de joacă a fost evaluat obiectiv înainte și după vizionarea desenelor animate, iar două săptămâni mai târziu s-a reluat observația în vederea evaluării efectelor pe termen lung. Pentru a verifica validitata internă, este util de știut cum s-a făcut observarea subiecților pentru a elimina posibilitatea ca rezultatele să fie
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
Întâmpinarea acestei nevoi. Întrucât istoria operează cu noțiuni abstracte, mai greu accesibile copiilor deficienți mintal, fondul de percepții și reprezentări specifice necesare a se realiza mai Întâi, se poate face prin vizite la monumentele istorice, la muzee, șantiere arheologice, prin vizionarea unor filme cu conținut istoric, cât și prin limbajul evocator al Învățătorului. Legendele și povestirile istorice, parte componentă a literaturii cu conținut istoric, vin să contureze mai precis cunoștințele Însușite prin modalitățile expuse mai sus. Ele au și o deosebită
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]