1,054 matches
-
vital, o convingere suplă, empirică, maleabilă pentru a se adapta la lumea dinamică a realității, dar, în esență indestructibilă. Gosseyn o avea. Ashargin, nu: dezvoltarea corpului său prezenta atâtea dezechilibre! Ani de teamă i-au înmuiat mușchii, i-au stors vlaga și frânat creșterea. Minute lente se prelingeau în măsură. Era somnolent. Se simțea atât de bine, de confortabil, întins în apa caldă, matrice călduță din care s-a ivit viața. Revenit în mările arzătoare ale originii lucrurilor, în sânul Mamei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
Gosseyn o reanimă pe Leej. Ea își recăpătă cunoștința și scutură din cap. - Nici vorbă, zise ea, sunt prea obosită. El vru să spună ceva, dar se mulțumi doar să-i studieze fața. Oboseala era indubitabilă. Trupul nu mai avea vlagă. - Nu știu ce mi-au făcut ăștia, zise ea, dar eu am nevoie de odihnă înainte de a face ce-mi ceri. Și apoi, adăugă ea, nici dumneata nu mai poți. Aceste vorbe îi amintiră de propria epuizare. El înlătură acest obstacol, vrând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
mai lung, la capătul micului coridor. Atunci când ajunse în mijlocul sălii, după douăzeci de minute, era ostenit și amețit. Determinase deja singurul loc din Templu unde putea să-și ascundă corpul greoi. Dar începea să se întrebe dacă mai avea destulă vlagă să ajungă acolo. Urcă până la "sicriu". De acolo, observă constituția învelișului, și nu plăcile transparente din preajma celui adormit, ci porțiunile translucide care prelungeau acest "sicriu" de șapte metri lungime. Ele se terminau, simplu, dezvăluind niște tuburi, curele, sisteme de agățare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
mai plăcut la coborâș, e mai bine la vale. nu ești trist, nu plângi cu lacrimile urșilor clanului abenaki, care se cristalizează în chihlimbar, scoți din desaga-fără-fund o optime de măr sălbatic uscat și înfuleci pe cinste, astfel prinzi puțină vlagă pentru dru mulețul tău lung și întortocheat. șase în al patrulea loc: trece pe lângă tine un roi de albinuțe superpolenizatoare. nu te sperii de ele, de zgomotul multelor lor perechi de aripi, nu îți pui mâinile la urechi din cauza zbârnâitului
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
următoarea lui vizită o dojenise cu blândețe că nu ținea regimul strict prescris de doctor. Dacă nu faci ce trebuie, i-a spus, din nou o să-ți vină să te duci la ușă s-o descui. Ea a râs fără vlagă privind în altă parte. În ultima ei seară ușa n-a fost încuiată. Dincolo de ușă, pe palier, ardea lumina de pe scară și vecina ei, doamna Saicovici, nu bănuia nimic. Mai era ceva mai puțin de o oră și jumătate până la
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
facilitatori cu lanterne puternice în căutarea acestora. Unul dintre medicii mai în vârstă suferise chiar o formă ușoară de degerături și ratase jocul cu pistoale cu vopsea de a doua zi. Chiar dacă apa fusese fierbinte, dușul era același firicel fără vlagă pe care Alan era obișnuit să-l asocieze pensiunilor de provincie. Fusese bucuros să descopere că și Krishna era cazat la doamna Critchley. Mai trebuia doar să-i dea un telefon lui Naomi, apoi el și Krishna urmau să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
căreia sufletul meu îi este lăsat acum pradă. Hei, ce Meduză sau Gorgonă oribilă e nenorocirea asta care vrea acum să mă sfâșie ca pe un vierme? De ce nu pot s-o ucid și ce-i cu lipsa asta de vlagă, unde-mi sunt puterile și răutatea colosală pe care le aveam cândva, cu care puteam pune la respect până și pietrele? Nu știu și nu pot pricepe, nu mai pot face de altfel nimic altceva decât să observ cum zvârcolirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
curând... Chiar când mă apropiasem de el, negrul a trântit telefonul în furcă și, cu o mișcare bruscă, s-a rostogolit spre mine. Apoi, bărbia i s-a înfipt în piept și a lovit iar metalul, de data asta fără vlagă. Timpul și căldura au izbucnit dintr-odată. Fielding Goodney mă aștepta deja la Dimmesdale Room. Era puțin trecut de șase. Cocoțat printre scaunele înalte, cam în dezordine, stătea cu spatele la mine, prăbușit în adâncurile paharului, cu două degete moi, ridicate în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
și mai înainte și știi cam ce fac eu când sunt acolo. Mă întreb și eu ce-o fi: e ceva legat de energia și electricitatea acelui loc, de tot iureșul și de toată culoarea, toate astea mă umplu de vlagă. În New York eu sunt un altul, concentrat și pe fază. La fel mi s-a întâmplat și în dimineața asta, când am trecut direct la subiect, în ciuda oboselii provocate de călătoria cu avionul și a mahmurelii care l-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
și al starurilor, nu mă bucur de o valoare chiar așa de ridicată, dar aici sunt un tip clasa întâi. Aceste femei din rândurile clasei muncitoare sunt supuse celor mai grele încercări. E clar că clasa muncitoare e stoarsă de vlagă. Ești supus unei uzuri. Și cârciumile nu sunt de nici un ajutor. M-am întors iar și m-am sprijinit de barul lambrisat, flancat de siglele mărcii de bere, lipite pe dozator, ca niște blazoane sau ca niște semne de circulație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Linex. — E pe vine, a spus el. — Cât? — Păi, cam pe la jumătatea unei cifre cu șase zerouri. Simplu. — Ei, hai, zi șaizeci de mii. — Se face. — Când? — Întreabă-l pe Keith. Lucrurile au lâncezit de când ai plecat, spuse el fără vlagă. Ne lipsește energia ta, John. — Hă? — Și flerul tău. Și mai e și toată tâmpenia asta cu impozitele. Tot cu fata aia Street? — Selina. Selina Street. — Mda. Se încruntă și mai luă un strop de whisky. Tu și ea. Sper
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
de o calitate ireproșabilă, iar ea are... Așteaptă, acum se întoarce. Cred că vrea să se întoarcă. Ce? A, da. Am început din nou. După cum îți spuneam, am început lucrul acum vreo douăzeci de minute, și sunt încă plin de vlagă, și sunt speriat, ba chiar copleșit de forma în care mi se pare că sunt. O durere incredibilă mi s-a înfipt în spate, iar piciorul meu drept atârnă ca o bucată de plumb, dar sunt hotărât să merg înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Batista se udă în câteva clipe; apoi continuă: - Ce poate fi atât de grav încât să nu mai poți să-ți stăvilești lacrimile? - Mă simt de parcă mi s-a scurs tot sângele din vene, nu mai am nici un pic de vlagă, viața mea Îmi pare de prisos. - Vino-ți în fire, fato! Destăinuiește-mi ce ți-a învălmășit sufletul și ai să vezi cum vor fugi departe de tine toate gândurile negre. Într-un hohot de plâns, Olga rosti: - Mamă, Alex
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
care teama, malnutriția și nelegea funcționau aproape ca-n închisorile care-i consumaseră atât de dramatic tinerețea. Țara pe care o purta în suflet era acum moșia unui clan tiranic pe întinsul căreia păturicii și scatiii biciuiau și storceau nelegiuitor vlaga morală și fizică a satelor și orașelor. Procesul de pervertire a conștiințelor era urmărit din leagăn până la mormânt. Această noapte istorică, parțial prezentată de Savel, a operat adânc în modelul de a simți și gândi al poporului nostru, de vreme ce și
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
tot pe tăișuri de întrebări cu răspunsurile sumbre, și tot monumental deși, în finalul cărții nota înțelept : “Îmi vine să cred că răul are mai mare putere de contagiune decât binele”, rămâne totuși statornic în credința că acest rău are vlagă și durată relative, binele instaurându-și până la urmă supremația consonantă atotputerniciei divine, se uită-n memorie la cele 7.776 kmp. ai Cadrilaterului dobrogean, la cei 50.224 kmp. ai Basarabiei și Nord Bucovinei, nu poate uita nici cele 17
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
lor, durerea, mânia și disperarea, se adunau. Creșteau,îngemănate, cum crește o drojdie, din care urmează să se facă pâine. În sufletele lor, dospea, lent, drojdia unui nevăzut, dar, deosebit de periculos, război. Un imens război rece, dintre săracii secătuiți de vlagă și dintre bogătanii-hoți; dintre guvernanții epocii și acoliții acestora și dintre multimile de goli. Căci,în timp ce ai lui Golu nu-și puteau ostoi foamea, de la zi la noapte și de la noapte la zi, ceilalți,își burdușeau viața cu baluri vieneze
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
care-i va ajunge, acel sfârșit, cu aripa sa ucigătoare; pe cei care,în prezent, joacă țonțoroiul, pe creasta valului, dintre pacea celor puțini, și războiul golilor, umiliți și storși, atât de josnic și de mișelnic, de ultimele picături de vlagă! Curând, se va termina și acest ultim strătuleț de vlagă. Următorul, ultimul strătuleț, de menținere a golilor,în starea letargică în care se află, se va compune din otravă. O, vai, vai și iar vai, de acela care va fi
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
pe cei care,în prezent, joacă țonțoroiul, pe creasta valului, dintre pacea celor puțini, și războiul golilor, umiliți și storși, atât de josnic și de mișelnic, de ultimele picături de vlagă! Curând, se va termina și acest ultim strătuleț de vlagă. Următorul, ultimul strătuleț, de menținere a golilor,în starea letargică în care se află, se va compune din otravă. O, vai, vai și iar vai, de acela care va fi hărăzit să guste din acea otravă! Istoria, stă, și va
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
cui nu-i convine, este liber să-și aleagă, singur, înlocuitorul. Carmen, decât ar fi auzit așaceva, la adresa ei, mai bine - moartea! Și, pe măsură ce zilele și nopțile treceau, tot mai greu de suportat, simțea cum puterile o părăsesc, simțea cum vlaga i se strecoară, afară, din trup, ca un abur cumplit de dureros. Și răbda. Și răbda. Fără să încunoștiințeze, pe cineva; nici de la servici, nici de acasă. Asta, până ieri. Spre seară. Până în clipa când a căzut, în genunchi, ca
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
care aprindeau lumânări în sfeșnicul mare adus de la biserică împreună cu steagul mortuar. Îi bătea inima puternic și i se înmuie picioarele de parcă toată puterea i s-a scurs în pământ. Se prăbuși pe prima treaptă de la intrarea principală, fără vlagă, având halucinații: George venise mai devreme la biserică și făcuse un covor din petale de trandafiri, apoi merse la ea acasă și o luă la biserică. Erau numai ei și preotul. Îmbrăcat elegant, într-un costum negru, cu o camașă
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
le vom face pentru fiul nostru, draga mea! - Negreșit, voi fi alături de dumneavoastră! spuse aceasta, îmbrățișându-i pe amândoi. După oboseala și durerea sufletească pe care o acumulase în decurs de câteva zile, Frusina se aștepta să nu mai aibă vlagă. Nu putea să mânânce, nu putea să se odihnească; în schimb, făcea toate treburile gospodărești și nu voia să le lase de pe o zi pe alta, să se adune. Slăbise foarte mult, se topise pur și simplu, rămăsese piele și
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
Se strecura pe holurile școlii modestă, cu catalogul sub braț și veșnicele pulovere maro- cenușii fără matricolă, singurele lucruri care o deosebeau de eleve. Într-o zi agitată, tocmai scăpaseră de materiile grele care își închipuiau că le secătuiau toată vlaga, energia, tinerețea și eliberați de coșmarul clipei simțeau cum își luau zborul liberi spre viață. Deseori legau prietenii în urma acestor dansuri preludiu din recreații. Nu sunase sau nu se auzi soneria de sfârșitul pauzei era zarvă mare, chiote, veselie imensă
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
visul imposibil s-a împlinit. Imensitate albă Ce zi frumoasă de iarnă Albastrul marin se-mpletește Cu albul imens ce lucește Și dor de zbor ne mai toarnă. În perdeaua de nori s-a ascuns Soare palid și slab, fără vlagă Cine poate acum să-nțeleagă Nopți și zile a nins și a nins. Ce plăcut e totuși afară Scânteiază steluțe-ntre scoici Valuri stranii șoptesc chiar aici Pescărușii țipând mă-nfioară. Violoncelul durerii Urlă dintre munți furtuna și se-aude de
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
chibritul Butucul frate pe deasupra Dușman vei fi de-acum în pururi Celor ce-mbrățișează umbra. Din vâlvătăi abia pornite Îmi spuse focul potolit: Din tot ce-mi dați eu fac cenușă Când mintea voastră e chibrit. Stins, orb și fără vlagă Port noaptea-n mine ca pe-un sloi, Din certurile voastre toate Pădurile aprind de voi. Împacă-te barem cu-n frate Și pleacă-te la el învins Și vei avea sub tălpi de-a pururi Cenușa jarului învins.” Limba
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
genunchi pe nisipul de argint pictat de lumina lunii. Soarele a apus de mult și bezna a pus stăpânire de Univers, furându-i toată splendoarea și minunăția. Globul palid care veghea printre stele a încercat să-i mângâie ființa fără vlagă cu raze slabe, parcă moleșite și ele de tristețea fetei, dorindu-și să-i ofere un îndemn, o încurajare, o urmă de speranță. Vântul șuiera și el pierdut printre florile decolorate și nuanțele tulburător de înfiorătoare ale nopții, iar valurile
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]