1,060 matches
-
Primele două ramuri se autodenumesc armâni în timp ce "fărșeroții" se autodenumesc rămăni, rumăni, remeni sau chiar romăni. Toate cele trei ramuri sunt cunoscute de greci sub denumirea de "Βλαχοι" („vlahi”). "Grămuștenii" și "pindenii" sunt porecliți și "Κουτσοβλαχοι" ("cuțovlahi", care nu înseamnă "vlahi șchiopi" cum crede multă lume, ci poate provine din porecla turcească "Koçiflakler", "vlahii berbecilor", referitor la păstoritul cu care se ocupau) sau din "Küçükiflak", "micii vlahi, în timp ce "fărșeroții" sunt adesea denumiți " Αρβανιτοβλαχοι" („vlahi arvaniți” sau „vlahi arbănași”, adică „vlahi albanezi
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
sau chiar romăni. Toate cele trei ramuri sunt cunoscute de greci sub denumirea de "Βλαχοι" („vlahi”). "Grămuștenii" și "pindenii" sunt porecliți și "Κουτσοβλαχοι" ("cuțovlahi", care nu înseamnă "vlahi șchiopi" cum crede multă lume, ci poate provine din porecla turcească "Koçiflakler", "vlahii berbecilor", referitor la păstoritul cu care se ocupau) sau din "Küçükiflak", "micii vlahi, în timp ce "fărșeroții" sunt adesea denumiți " Αρβανιτοβλαχοι" („vlahi arvaniți” sau „vlahi arbănași”, adică „vlahi albanezi”). "Grămuștenii" sunt concentrați mai ales în nordul și centrul Macedoniei grecești (nomele Cojani
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
de "Βλαχοι" („vlahi”). "Grămuștenii" și "pindenii" sunt porecliți și "Κουτσοβλαχοι" ("cuțovlahi", care nu înseamnă "vlahi șchiopi" cum crede multă lume, ci poate provine din porecla turcească "Koçiflakler", "vlahii berbecilor", referitor la păstoritul cu care se ocupau) sau din "Küçükiflak", "micii vlahi, în timp ce "fărșeroții" sunt adesea denumiți " Αρβανιτοβλαχοι" („vlahi arvaniți” sau „vlahi arbănași”, adică „vlahi albanezi”). "Grămuștenii" sunt concentrați mai ales în nordul și centrul Macedoniei grecești (nomele Cojani, Custura, Florina și Grevena) în timp ce "pindenii" locuiesc în sate din Munții Pindului din
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
porecliți și "Κουτσοβλαχοι" ("cuțovlahi", care nu înseamnă "vlahi șchiopi" cum crede multă lume, ci poate provine din porecla turcească "Koçiflakler", "vlahii berbecilor", referitor la păstoritul cu care se ocupau) sau din "Küçükiflak", "micii vlahi, în timp ce "fărșeroții" sunt adesea denumiți " Αρβανιτοβλαχοι" („vlahi arvaniți” sau „vlahi arbănași”, adică „vlahi albanezi”). "Grămuștenii" sunt concentrați mai ales în nordul și centrul Macedoniei grecești (nomele Cojani, Custura, Florina și Grevena) în timp ce "pindenii" locuiesc în sate din Munții Pindului din Macedonia de sud-vest, în Epirul de nord
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
cuțovlahi", care nu înseamnă "vlahi șchiopi" cum crede multă lume, ci poate provine din porecla turcească "Koçiflakler", "vlahii berbecilor", referitor la păstoritul cu care se ocupau) sau din "Küçükiflak", "micii vlahi, în timp ce "fărșeroții" sunt adesea denumiți " Αρβανιτοβλαχοι" („vlahi arvaniți” sau „vlahi arbănași”, adică „vlahi albanezi”). "Grămuștenii" sunt concentrați mai ales în nordul și centrul Macedoniei grecești (nomele Cojani, Custura, Florina și Grevena) în timp ce "pindenii" locuiesc în sate din Munții Pindului din Macedonia de sud-vest, în Epirul de nord, respectiv în vestul
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
înseamnă "vlahi șchiopi" cum crede multă lume, ci poate provine din porecla turcească "Koçiflakler", "vlahii berbecilor", referitor la păstoritul cu care se ocupau) sau din "Küçükiflak", "micii vlahi, în timp ce "fărșeroții" sunt adesea denumiți " Αρβανιτοβλαχοι" („vlahi arvaniți” sau „vlahi arbănași”, adică „vlahi albanezi”). "Grămuștenii" sunt concentrați mai ales în nordul și centrul Macedoniei grecești (nomele Cojani, Custura, Florina și Grevena) în timp ce "pindenii" locuiesc în sate din Munții Pindului din Macedonia de sud-vest, în Epirul de nord, respectiv în vestul Tesaliei. Unele comunități
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
Albania nu sunt recunoscuți de către autoritățile albaneze ca minoritate națională (singurele minorități recunoscute ca naționale sunt grecii, macedonenii și muntenegrenii, ultimele două minorități fiind mai puțin numeroase ca aromânii), dar în schimb sunt recunoscuți sub denumirea generică și impusă de „Vlahi”. Ei nu beneficiază de mijloace destule (școli, mass-media, instuții culturale, susținere guvernamentală) pentru a-și păstra identitatea proprie. Din acești "rămâni", mulți bărbați practicau încă în anii 1950-60 transhumanța, fără să aibă domiciliu fix, așa cum i-a surprins etnologul clujean
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
până astăzi amintesc de fosta aromânime din Bulgaria, astăzi minimizată de istoriografia oficială. În afară de aromâni, denumiți de bulgari "vlasi", Bulgaria găzduiește o importantă populație de vorbitori ai limbii române (dialectul daco-român), care se autodenumesc "rumâni". Acești vorbitori, denumiti de bulgari "vlahi" nu sunt aromâni, ci au un grai asemănător cu graiurile oltenești. Aria de răspândire a acestor români se află mai ales în jurul Vidinului și de-a lungul Dunării până aproape de Ruse. Pe lânga aceștia, există în nord-estul țării și o
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
există în nord-estul țării și o populație de rudari, romi vorbitori de limbă română (din cauza faptului că înaintașii lor au trăit în robie în Țara Românească timp de mai multe secole, până la mijlocul secolului XIX). Aceștia sunt denumiți impropriu tot "vlahi" (vezi mai jos). Aromânii stabiliți în orașele din Bulgaria, mai ales la Sofia, unde influenta colonie macedoromână a prosperat până la începutul secolului XX sunt cunoscuți sub numele de țințari, denumire sub care aromânii sunt cunoscuți în Serbia (http://www.armanami
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
unde influenta colonie macedoromână a prosperat până la începutul secolului XX sunt cunoscuți sub numele de țințari, denumire sub care aromânii sunt cunoscuți în Serbia (http://www.armanami.org/article.php?idArticle=53). De curând, aromânii "vlasi" din Peștera și românii "vlahi" din Vidin au început să se organizeze în comun, sub egida unei organizații care îi va cuprinde sub un singur nume etnic, respectiv cel de român . Aromânii și vlahii români nu sunt recunoscuți ca minoritate în pofida intervenției de acum câțiva
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
php?idArticle=53). De curând, aromânii "vlasi" din Peștera și românii "vlahi" din Vidin au început să se organizeze în comun, sub egida unei organizații care îi va cuprinde sub un singur nume etnic, respectiv cel de român . Aromânii și vlahii români nu sunt recunoscuți ca minoritate în pofida intervenției de acum câțiva ani făcute de prim-ministrul de atunci Adrian Năstase . Recensămantul bulgar din 1926 dădea următoarele cifre: 69.080 de români, 5.324 aromâni, 3.777 "cuțovlahi", 1.551 "țânțari
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
se află și o populație sedentarizată de saracaciani, concentrată în jurul orașului Sliven. Unii istorici i-au considerat pe saracaciani drept aromâni fărșeroți grecizați. Numărul real al aromânilor din Bulgaria este momentan imposibil de aflat. Deși la recensământul bulgar din 2001 "vlahi" s-au declarat 10.566, iar alte 1.088 persoane drept "români", în regiunea Blagoevgrad (unde aromânii erau cândva predominanți), doar șapte persoane s-au declarat "vlahi" și alte 45 de persoane drept "români". În Regiunea Sofia 195 persoane s-
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
din Bulgaria este momentan imposibil de aflat. Deși la recensământul bulgar din 2001 "vlahi" s-au declarat 10.566, iar alte 1.088 persoane drept "români", în regiunea Blagoevgrad (unde aromânii erau cândva predominanți), doar șapte persoane s-au declarat "vlahi" și alte 45 de persoane drept "români". În Regiunea Sofia 195 persoane s-au declarat "vlahi" și 93 persoane drept "români". În orașul Sofia 26 persoane s-au identificat drept "vlahi" și alte 20 persoane drept "români", iar în regiunea
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
declarat 10.566, iar alte 1.088 persoane drept "români", în regiunea Blagoevgrad (unde aromânii erau cândva predominanți), doar șapte persoane s-au declarat "vlahi" și alte 45 de persoane drept "români". În Regiunea Sofia 195 persoane s-au declarat "vlahi" și 93 persoane drept "români". În orașul Sofia 26 persoane s-au identificat drept "vlahi" și alte 20 persoane drept "români", iar în regiunea Pazargik "(a nu se confunda cu județul Bazargic !)" 109 persoane s-au identificat drept "vlahi" și
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
erau cândva predominanți), doar șapte persoane s-au declarat "vlahi" și alte 45 de persoane drept "români". În Regiunea Sofia 195 persoane s-au declarat "vlahi" și 93 persoane drept "români". În orașul Sofia 26 persoane s-au identificat drept "vlahi" și alte 20 persoane drept "români", iar în regiunea Pazargik "(a nu se confunda cu județul Bazargic !)" 109 persoane s-au identificat drept "vlahi" și 34 drept "români". O situație similară este prezentă în cazul românilor propriu-ziși din nordul Bulgariei
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
declarat "vlahi" și 93 persoane drept "români". În orașul Sofia 26 persoane s-au identificat drept "vlahi" și alte 20 persoane drept "români", iar în regiunea Pazargik "(a nu se confunda cu județul Bazargic !)" 109 persoane s-au identificat drept "vlahi" și 34 drept "români". O situație similară este prezentă în cazul românilor propriu-ziși din nordul Bulgariei. Cele mai multe persoane care s-au declarat drept "vlahi" sau "români" la recensământul bulgar din 2001 locuiesc tocmai în nord-estul Bulgariei, fiind vorba cel mai
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
în regiunea Pazargik "(a nu se confunda cu județul Bazargic !)" 109 persoane s-au identificat drept "vlahi" și 34 drept "români". O situație similară este prezentă în cazul românilor propriu-ziși din nordul Bulgariei. Cele mai multe persoane care s-au declarat drept "vlahi" sau "români" la recensământul bulgar din 2001 locuiesc tocmai în nord-estul Bulgariei, fiind vorba cel mai probabil de romi românofoni (așa-zișii "țigani vlahi" care vorbesc un grai mixt româno-țigănesc - vezi mai sus): în regiunea Varna s-au declarat 3
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
este prezentă în cazul românilor propriu-ziși din nordul Bulgariei. Cele mai multe persoane care s-au declarat drept "vlahi" sau "români" la recensământul bulgar din 2001 locuiesc tocmai în nord-estul Bulgariei, fiind vorba cel mai probabil de romi românofoni (așa-zișii "țigani vlahi" care vorbesc un grai mixt româno-țigănesc - vezi mai sus): în regiunea Varna s-au declarat 3.620 persoane drept "vlahi" și 440 persoane drept "români". Drept vlahi s-au mai declarat 1.137 persoane în regiunea Șumen (la care se
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
recensământul bulgar din 2001 locuiesc tocmai în nord-estul Bulgariei, fiind vorba cel mai probabil de romi românofoni (așa-zișii "țigani vlahi" care vorbesc un grai mixt româno-țigănesc - vezi mai sus): în regiunea Varna s-au declarat 3.620 persoane drept "vlahi" și 440 persoane drept "români". Drept vlahi s-au mai declarat 1.137 persoane în regiunea Șumen (la care se adaugă 58 persoane care s-au declarat "români"), 1.066 în regiunea Veliko Târnovo (+60 persoane declarate drept "români"), 940
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
nord-estul Bulgariei, fiind vorba cel mai probabil de romi românofoni (așa-zișii "țigani vlahi" care vorbesc un grai mixt româno-țigănesc - vezi mai sus): în regiunea Varna s-au declarat 3.620 persoane drept "vlahi" și 440 persoane drept "români". Drept vlahi s-au mai declarat 1.137 persoane în regiunea Șumen (la care se adaugă 58 persoane care s-au declarat "români"), 1.066 în regiunea Veliko Târnovo (+60 persoane declarate drept "români"), 940 în regiunea Razgrad (+ 118 persoane declarate drept
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
Serbiei, mai ales în ceea ce privește introducerea capitalismului în Balcani, este analizat de Dušan Popović în "O Cincarima" În regiunea Knjaževac trăiesc câteva zeci de familii de aromâni. La recensământul din 1921 au fost numărați aici (în fosta regiune "Zaglavak") 69 de "vlahi", aceștia fiind grupați în satele Radičevac, Varoš și Bučje. În districtul Toplica au fost numărați în 1921: 143 de "vlahi", în actuala regiune Kosovo și Metohia (fostele districte Zvečane, Kosovo și Metohia) au fost numărați 88, respectiv 178 și 61
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
câteva zeci de familii de aromâni. La recensământul din 1921 au fost numărați aici (în fosta regiune "Zaglavak") 69 de "vlahi", aceștia fiind grupați în satele Radičevac, Varoš și Bučje. În districtul Toplica au fost numărați în 1921: 143 de "vlahi", în actuala regiune Kosovo și Metohia (fostele districte Zvečane, Kosovo și Metohia) au fost numărați 88, respectiv 178 și 61 vlahi. În districtul Kruševac au fost numărați 325 de vlahi, aceștia fiind grupați mai ales în satele Stepoš, Trimčari și
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
aceștia fiind grupați în satele Radičevac, Varoš și Bučje. În districtul Toplica au fost numărați în 1921: 143 de "vlahi", în actuala regiune Kosovo și Metohia (fostele districte Zvečane, Kosovo și Metohia) au fost numărați 88, respectiv 178 și 61 vlahi. În districtul Kruševac au fost numărați 325 de vlahi, aceștia fiind grupați mai ales în satele Stepoš, Trimčari și Vitanovac. În România slavofonii, turcofonii, germanofonii și maghiarofonii nu sunt recunoscuți ca populație nativă, ci drept minorități naționale. În România sunt
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
În districtul Toplica au fost numărați în 1921: 143 de "vlahi", în actuala regiune Kosovo și Metohia (fostele districte Zvečane, Kosovo și Metohia) au fost numărați 88, respectiv 178 și 61 vlahi. În districtul Kruševac au fost numărați 325 de vlahi, aceștia fiind grupați mai ales în satele Stepoš, Trimčari și Vitanovac. În România slavofonii, turcofonii, germanofonii și maghiarofonii nu sunt recunoscuți ca populație nativă, ci drept minorități naționale. În România sunt recunoscuți băștinași cei ce descind din vechii Traci/Daci
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
contribuit la adoptarea Recomandării 1333/1997 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind limba și cultura aromânilor, document care în Grecia a fost criticat ca "o nouă iradea (decret) a Sultanului din 1905" și care a recunoscut la timpul respectiv vlahii ca etnie separată de greci în cadrul Imperiului Otoman. Într-un interviu din martie 2006, Barba a declarat că ""România e singura patrie a aromânilor"". La Freiburg se află de mai bine de o jumătate de veac o amplă bibliotecă macedoromână
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]