KorAP: Find »[drukola/base=voievod & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...36 37 38 ...412 >

10,282 matches

Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698

1591, vol. 418, col. 268-269. [3]. Petre P. Panaitescu, Mircea cel Bătrân, București, Editura Corint, 2000, pag. 188-191. [4]. Vasile Drăguț, Arta românească, București, Editura Vremea, 2000, pag. 85-86. [5]. Arhim. Gamaliil Vaida, Mânăstirea Cozia, vestita ctitorie a lui Mircea Voievod cel Mare. 600 de ani de existență, Editura Episcopiei Râmnicului și Argeșului, Râmnicu-Vâlcea, 1986, pag. 22. [6]. DRH B, I, pag. 28. Arhivele Naționale București, Condica mănăstirii Cozia, nr. 712, f. 244 v. - 247, copie. [7]. DRH B, I, pag

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
poeme și balade, cea vizitată în tot timpul anului, cea fotografiată mai abitir decât orice obiectiv duhovnicesc celebru. Cu alte cuvinte, așadar, În documentul din 1 iunie 1421, după trei ani de la moartea Domnitorului Mircea cel Mare, fiul său Radu Voievod, zice: «Cu râvnă către Dumnezeu, Domnul meu, îndemnat fiind de sfânta și de viață făcătoare Troiță, am dat această cinstită poruncă după noblețea inimii mele și am întărit și am împuternicit ca să fie de ocină si de ohabă mănăstirii Nucet

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
județului Vâlcea anunță Ministerul Cultelor la 14 iunie 1917 că, superiorul Mănăstirii Cozia, părăsind postul și refugiindu-se încă înainte de ocupația germană, mănăstirea a rămas în părăsire și expusă stricăciunilor, «între altele, mi s-a adus la cunoștință că mormântul Voievodului Mircea cel Mare a fost devastat, ridicându-i-se și luându-i-se piatra comemorativă», de către dușmanii străini de neam și de credința ortodoxă». În procesul verbal din 23 decembrie 1918, procurorul Tribunalului Vâlcea spune: «Din zvon public fiind informați

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
Mănăstirea Cozia, ne-am transportat în localitate unde... am constatat că piatra comemorativă de pe mormântul domnitorului lui Mircea cel Mare a fost mișcată din loc și spartă», iar biserica folosită ca adăpost pentru cai. Piatra a stat distrusă pe mormântul Voievodului Mircea cel Bătrân, până în anul 1936 când s-a făcut alta la noi în țară, cu pisania alcătuită de Nicolae Iorga, având un conținut mult mai bogat decît cel care există azi pe piatra mormântului. Inscripția era: «Aici odihnește binecinstitorul

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
cu privire la dimensiunea ei și la conținutul inscripției. După doi ani (în 1938), piatra a fost schimbată, folosindu-se probabil la construcția scărilor dinspre miazăzi, care urcă la stăreție. La 15 mai 1938, din inițiativa Comisiei Monumentelor Istorice, pe mormântul marelui voievod Mircea s-a așezat actuala piatră funerară, adusă din Bulgaria. Pe această piatră se află următoarea inscripție: «Aici odihnesc rămășițele lui Mircea, Domnul Țării Românești, adormit în anul 1418». * Prin urmare, Domnitorul Mircea cel Bătrân, luptător pentru credință, stăpânitor cu

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
adormit în anul 1418». * Prin urmare, Domnitorul Mircea cel Bătrân, luptător pentru credință, stăpânitor cu mare faimă, aliat cu suveranii vecini, a avut mai multă vază și trecere ca să obție de la patriarh recunoașterea independenței bisericii române, așa cum a avut și Voievodul Alexandru cel Bun în Moldova, decât oricare din palizii lui urmași din veacul al XV-lea, cărora ar trebui să le atribuim, în caz contrar, această reformă capitală. Dacă aceste deducții sunt îndreptățite, atunci putem să numim pe Mircea întemeietor

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
trebui să le atribuim, în caz contrar, această reformă capitală. Dacă aceste deducții sunt îndreptățite, atunci putem să numim pe Mircea întemeietor al ierarhiei bisericii naționale și independente, un nou titlu de glorie, pe lângă cele cunoscute ale marelui domn. Adevărat voievod, vrednic de recunoașterea, canonizarea lui în rândul Sfinților Bisericii noastre strămoșești și românești, motiv pentru care mă rog lui Dumnezeu - Cel Preabun și Sfânt, să-i ajute Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Varsanufie al Râmnicului pentru a-și duce la bun sfârșit

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
ajute Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Varsanufie al Râmnicului pentru a-și duce la bun sfârșit și autentică desăvârșire, demersal și împlinirea ce o are: aceea de -al vedea și (re)cunoaște noi, toți, pe măritul Domnitor Mircea cel Bătrân in Dreptmăritorul Voievod și Sfânt Mircea cel Mare (Basarab) al Țării Românești!... În acest sens, Dumnezeu - Preamilostivul, să ne ajute, tuturor, în continuare, în tot lucrul cel bun! Amin!... Material documentar întocmit, redactat și realizat de Dr. Stelian Gomboș https://steliangombos.wordpress.com

VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421

pădure și din apă și din vadul pentru mori și din plai și de pretutindeni. Pentru că acest sat care este mai sus scris l-am cumpărat domnia mea când am fost ban în județul Mehedinți , încă din zilele lui Mihnea Voievod , de la Barbu din Drăgoani și de la Badea din Roșia și de la Radul fratele său, cu 24 000 de aspri gata. Și au văndut ei de a lor bună voie și cu știrea megieșilor din jurul locului. Iar apoi domnia mea, am

DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_marele_paha_varvara_magdalena_maneanu_1371449836.html [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721

avarie. Aceasta se manifestă prin reducerea nivelului apei freatice față de sol,...inundarea fundațiilor (la adâncimea de circa 0,90 m)... degradarea zidurilor și evoluția progresivă a igrasiei în pereții bisericii și a clădirilor din incintă, alunecări de teren. Biserica „Sf. Voievozi” prezenta degradări importante la turlă, precum și fisuri și crăpături în zidărie... clădirile de pe latura de sud au fost grav avariate în partea centrală, fiind prăbușită zona în care funcționase trapeza mănăstirii și beciurile din subsolurile aferente[1]”. Pentru împiedicarea alunecărilor

ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735895.html [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
întrebat-o la ce-i folosește o astfel de hârtie. „Domnule dragă, mi-a răspuns femeia, eu nu-s de pe-aici; eu îs răzășoaică din malul Nistrului, de pe lângă Orhei și mă tot întreabă copiii și nepoții: „mămucă, unde sunt voievozii noștri ceia vechi?” Eu îs o femeie proastă și nu știu să le spun, iar ‘soveticii’ nu le dau drumu’ încoace peste Prut și nici nu le dau voie să învețe la școală lucruri de-ieste vechi. Ei cât mai

ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735895.html [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
Vă mulțumesc pentru acest dialog, care creionează și certifică personalitatea profesorului Sorin Ullea. Vă doresc multă putere în munca dumneavoastră de-a edita ceea ce a rămas în manuscris de la eminentul profesor Sorin Ullea. ------------------- [1] Vasile Dascălu, Consolidarea fundațiilor bisericii „Sfinții Voievozi“, Mănăstirea Agapia - o rezolvare complexă a interacțiunii construcție - factori de mediu, în „Monumentul - Tradiție și viitor. Lucrările Simpozionului Național Monumentul - tradiție și viitor, ediția a IX-a” (Ed. Art Studio, Iași, 2008); Idem, Criterii și concepte de restaurare și conservarea

ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735895.html [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
Corola-blog/BlogPost/358870_a_360199

CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Portret > VOIEVODUL BRAILEI Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 460 din 04 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Început de aprilie. De dimineață răsăritul mi se părea că este translucid sau aproape opac. După două ore, o ploaie rece începu să

VOIEVODUL BRAILEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Voievodul_brailei_constanta_abalasei_donosa_1333522829.html [Corola-blog/BlogPost/358870_a_360199]
salcâmi . Fănuș Neagu își dorea dintotdeauna să fie salcâm, să fie plop, să fie stuf. Salcămul, își are rădăcinile adânci și puternice în pământul Brăilei . În această zi de 5 aprilie, 2002 , Fănuș Neagu a fost prezent ca un mare voievod la Brăila prin metaforele sale sublime ! Oferindu-mi cartea cu mult drag, mi-a scris următoarele; „ Constanța, întru slova artei ! „ Îtr-o zi îsorită pe data de 24 mai 2011, acest mare Voievod al Brăilei, s-a stins din viață , lăsându

VOIEVODUL BRAILEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Voievodul_brailei_constanta_abalasei_donosa_1333522829.html [Corola-blog/BlogPost/358870_a_360199]
Fănuș Neagu a fost prezent ca un mare voievod la Brăila prin metaforele sale sublime ! Oferindu-mi cartea cu mult drag, mi-a scris următoarele; „ Constanța, întru slova artei ! „ Îtr-o zi îsorită pe data de 24 mai 2011, acest mare Voievod al Brăilei, s-a stins din viață , lăsându-ne spre amintire prin trecerea sa pe acet pămât, opera de taină și toate gândurile sale strânse în ea, despre pămâtul românesc, despre apa Dunării, despre munca și traditia poporului nostru . Referință

VOIEVODUL BRAILEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Voievodul_brailei_constanta_abalasei_donosa_1333522829.html [Corola-blog/BlogPost/358870_a_360199]
Brăilei, s-a stins din viață , lăsându-ne spre amintire prin trecerea sa pe acet pămât, opera de taină și toate gândurile sale strânse în ea, despre pămâtul românesc, despre apa Dunării, despre munca și traditia poporului nostru . Referință Bibliografică: Voievodul Brailei / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 460, Anul II, 04 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Constanța Abălașei Donosă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului

VOIEVODUL BRAILEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Voievodul_brailei_constanta_abalasei_donosa_1333522829.html [Corola-blog/BlogPost/358870_a_360199]
Corola-blog/BlogPost/361574_a_362903

război și sărăcie,/ Aș vrea din nou ca bucuria/ Să intre în casă pe vecie. (Vreau înapoi copilăria). Un război nedrept, care, fără voia noastră, devine parte a istoriei naționale. Recursul la istoria abundând în figuri ilustre, războinici fără de teamă, voievozi înrudiți cu divinitatea, denotă patriotismul lui Ionel ILIE, explicabilă, dacă privim retrospectiv activitatea diplomatului de carieră, cunoscător al altor tărâmuri, dar rămas fidel inconfundabilelor meleaguri mioritice: Din Cer Zamolxe ocrotește/ Pământul Daciei străbune,/ Cu glas de tunet poruncește:/ AURUL e

IANUARIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_noi_apari_gheorghe_stroia_1389004554.html [Corola-blog/BlogPost/361574_a_362903]
Corola-other/Science/83091_a_84416

doua secole de rezistență a voievodatelor românești, vor reuși să ocupe Transilvania. Timp de opt secole, istoria Principatului Transilvaniei se va împleti cu cea a Regatului Ungariei. Din suita personalităților politice ale regatului ungar se desprind: Iancu Corvin de Hunedoara, voievodul Transilvaniei, devenit regent al Ungariei (1446) și comandant-general al armatei ungare (1453), victoriosul de la asediul Belgradului (1456) asupra oștilor otomane conduse de trufașul sultan Mahomed al II-lea, Matei Corvin, unul dintre cei mai apreciați regi ai Ungariei în a

AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
otomane conduse de trufașul sultan Mahomed al II-lea, Matei Corvin, unul dintre cei mai apreciați regi ai Ungariei în a doua jumătate a secolului al XV-lea. După dezastrul de Mohàcs (1526) și preluarea puterii de Ioan Zapolya, fostul voievod al Transilvaniei, Ungaria a devenit o sursă de neînțelegeri militare și diplomatice între Imperiul Otoman și Imperiul Habsburgic, finalizându-se cu transformarea ei în Pașalâcul de la Buda (1540), timp de 150 de ani. Victoria coaliției creștine (1683-1699), încheiată cu pacea

AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
Corola-blog/BlogPost/343783_a_345112

Toate Articolele Autorului Deșteptați-vă, dormirăți Somn de boală fără leac, Vreme-n care zămislirăți Monștri, bestii peste veac, Trădători de neam sărac... Dar treziți-vă, lipsirăți De la propriul prohod Vreme-n care risipirăți Conștiința de norod Fără hram de voievod. Vredniciți-vă, iubirăți Mai mult nesimțirea lenii Vreme-n care vă hrănirăți Copilașii cu vedenii Și cu droguri liceenii? Dar treziți-vă, albirăți Și tot rob pe rob urâți Vreme-n care rătăcirăți Slabi, bolnavi și amărâți Și în datorii

DAR TREZIŢI-VĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Dar_treziti_va_romeo_tarhon_1346835183.html [Corola-blog/BlogPost/343783_a_345112]
Corola-blog/BlogPost/371932_a_373261

de altă confesiune. A călătorit adesea în străinătate, unde a vizitat parohii românești din diaspora și comunități monahale ortodoxe și romano-catolice. PS Părinte Episcop Gherasim Putneanul a participat la festivitățile de canonizare a Cuviosului Leontie de la Rădăuți și a binecredinciosului voievod Ștefan cel Mare și Sfânt. De asemenea, a organizat Muzeul Etnografic de la Mănăstirea de maici Sf. Gheorghe din localitatea Cămârzani, din comuna Vadu Moldovei, unde s-a retras, de altfel, în ultimele luni, ca urmare a problemelor de sănătate, fiind

IN MEMORIAM – EPISCOPUL GHERASIM (CUCOŞEL) PUTNEANUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1417509501.html [Corola-blog/BlogPost/371932_a_373261]
Corola-blog/BlogPost/367472_a_368801

mai luxos hotel din Palermo pe datorie, așteptând să-i trimită Ion Ghica o poliță de la Constantinopol. Trist, deznădăjduit de instaurarea dictaturii lui Napoleon al III-lea în Franța, singur și preocupat să finalizeze opera vieții sale „Românii supt Mihai Voievod Viteazul”, Nicolae Bălcescu le scrie tuturor prietenilor din exil și țară să vină să stea cu el pe timpul iernii, la căpătâiul unui om bolnav, care își presimțea moartea. Scrisorile de răspuns al surorilor, iubitei Luxița Florescu, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri

MOARTE LUI NICOLAE BĂLCESCU – CA UN CREŞTIN ORTODOX de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 by http://confluente.ro/ionut_tene_1454417454.html [Corola-blog/BlogPost/367472_a_368801]
Corola-blog/BlogPost/376304_a_377633

aici. Cine a trecut pragul școlii, știe că ocrotitorul spiritual al acesteia este sfântul despre care se spune că: Este un mucenic vrednic de laudă, s-a născut în cetatea Solonul sau Tesalonic din nordul Greciei. Tatăl său a fost voievod și comandant al cetății Tesalonic și era creștin, dar ținea în taină dreapta credință, pentru marea prigoană ce era atunci asupra creștinilor. Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir este considerat patronul păstorilor sau cel care desfrunzește codrul și usucă

ȘCOALA PRIMARĂ ȚEPEȘ VODĂ, ÎN ZI DE SĂRBĂTOARE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1760 din 26 octombrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1445875400.html [Corola-blog/BlogPost/376304_a_377633]
Corola-blog/BlogPost/366758_a_368087

Acasa > Stihuri > Momente > BALADĂ PENTRU VOIEVOZI Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 576 din 29 iulie 2012 Toate Articolele Autorului BALADĂ PENTRU VOIEVOZI Nedumeriți, copiii se întreabă cum vă mai poartă nenumărații ani mai albi ca firele din barbă? Voi, voievozi, pe cai cambrați cu

BALADĂ PENTRU VOIEVOZI de STELIAN PLATON în ediţia nr. 576 din 29 iulie 2012 by http://confluente.ro/Balada_unor_voievozi_stelian_platon_1343614405.html [Corola-blog/BlogPost/366758_a_368087]
Acasa > Stihuri > Momente > BALADĂ PENTRU VOIEVOZI Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 576 din 29 iulie 2012 Toate Articolele Autorului BALADĂ PENTRU VOIEVOZI Nedumeriți, copiii se întreabă cum vă mai poartă nenumărații ani mai albi ca firele din barbă? Voi, voievozi, pe cai cambrați cu stropi de stele pe copite și zăbale-n spume lăcuite numeați cu glas poruncitor râuri, munți, păduri de

BALADĂ PENTRU VOIEVOZI de STELIAN PLATON în ediţia nr. 576 din 29 iulie 2012 by http://confluente.ro/Balada_unor_voievozi_stelian_platon_1343614405.html [Corola-blog/BlogPost/366758_a_368087]