931 matches
-
obiective sau în paralel cu ele, mai rămânea Moldovei să-și întregească hotarele, prin includerea sud-estului țării în componența noului stat. Această regiune, aproximativ o treime din teritoriul carpato-nistrean, era în stăpânirea Hoardei de Aur. Se impunea unificarea ei cu voievodatul din nord-vestul țării, ceea ce asigura ieșirea la Mare și la gurile Dunării. Unificarea politică a teritoriilor românești est-carpatice într-un singur stat nu se putea înfăptui decât prin izgonirea mongolilor din această regiune. Momentul încetării stăpânirii Hoardei de Aur la
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Moldova cu sprijinul lui Vladislav. Dar, în absența unor dovezi, nu cunoaștem dacă voievodul Giurgiu își disputase tronul cu Petru Mușat sau fusese doar pretendent, ori chiar preluase stăpânirea în sud-estul Moldovei. Includerea teritoriilor din nordul gurilor Dunării între fruntariile voievodatului din nord-vestul țării era firească, inevitabilă, pentru noul stat. Rezolvarea problemelor politice cu Ungaria, în vremea lui Lațcu, îngăduia reușita în privința teritoriilor din sud-est. Însă măsurile concrete ale domnului în scopul extinderii autorității sale spre gurile Dunării și Mare, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sud-estică, teritoriu recent eliberat de sub stăpânirea Hoardei de Aur, ce constituia (încă) un organism statal distinct de cel din nord-vestul țării. Dacă avem în vedere împărțirea administrativă a Moldoovei, în Țara de Sus și Țara de Jos, existența unui alt voievodat (stat) în sud este verosimilă. Dar această presupunere nu este totul: pe lângă interpretarea, plauzibilă, de mai sus, o altă ipoteză ce ar putea intra în discuție ar fi aceea că, izvorul genovez (Caffa, 1386) ar face referire la Constantin Koriatovici
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în AIIAI, 1979, p. 162-186; Istoria Românilor, vol. III, p. 585-586. 29. V. Spinei, Moldova în secolele XI-XIV, București, Editura științifică și enciclopedică, 1982, p. 290-296; Al. Gonța, Afirmarea existenței statului moldovenesc în luptele dintre catolici și ortodocși până la întemeierea voievodatului lui Dragoș, în MMS, 1960, nr. 9-12, p. 560-569; Idem, Afirmarea existenței statului moldovenesc. Voievodatul lui Dragoș, în MMS, 1960, nr. 1-2, p. 555-571. 30. Ș. Papacostea, La începuturile statului moldovenesc. Considerații pe marginea unui izvor necunoscut, în SMIM 6
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în secolele XI-XIV, București, Editura științifică și enciclopedică, 1982, p. 290-296; Al. Gonța, Afirmarea existenței statului moldovenesc în luptele dintre catolici și ortodocși până la întemeierea voievodatului lui Dragoș, în MMS, 1960, nr. 9-12, p. 560-569; Idem, Afirmarea existenței statului moldovenesc. Voievodatul lui Dragoș, în MMS, 1960, nr. 1-2, p. 555-571. 30. Ș. Papacostea, La începuturile statului moldovenesc. Considerații pe marginea unui izvor necunoscut, în SMIM 6, 1973, p. 43-59; Idem, Triumful luptei pentru neatârnare: întemeierea Moldovei..., în vol. Constituirea statelor feudale
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Dacia, în Arhiva, 1922, p. 161-195. Bârzu L. și Brezeanu Șt., Originea și continuitatea românilor. Arheologie și tradiție istorică, București, 1991. Bârzu L., Continuitatea creației materiale și spirituale a poporului român pe teritoriul fostei Dacii, București, 1979. Bogdan I., Originea voievodatului la români, București, 1902. Idem, Despre cnejii români, București, 1904. Idem, De la cine și când au împrumutat românii alfabetul chirilic ?, în vol. Omagiu lui Titu Maiorescu, București, 1900, p. 585-594. Boldur A. V., Istoria Basarabiei. Contribuții la studiul istoriei românilor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
istoria străveche a Episcopiei Aradului, în M.B., 1978, nr. 4-6, p. 215-226. Göllner C., Studii de istorie a naționalităților din România. Naționalitatea germană, București, 1976. Gonța Al., Românii și Hoarda de Aur, 1241-1502, Munchen, 1983. Idem, Afirmarea existenței statului moldovenesc. Voievodatul lui Dragoș, în Mitropolia Moldovei, 1960, nr. 1-2, p. 555-571. Gorovei Șt. S., Dragoș și Bogdan, întemeietorii Moldovei, București, 1973. Idem, Un ctitor de țară: Bogdan I, în MI, 1973, nr. 2, p. 37-43. Idem, Tradiția "descălecatului ", înțelesuri și confuzii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în cronica lui Ottokar de Styria, în AARMSI, 27, 1944-1945, p. 309-323. Lukacs A., Țara Făgărașului în evul mediu (sec. XIII-XVI), București, 1999. Lupaș I., Individualitatea istorică a Transilvaniei, în Studii, conferințe și comunicări istorice, București, 1928, p. 49-72. Idem, Voievodatul Transilvaniei în secolele XII-XIII, în Mem. Sect. Ist. Acad. Rom., XVIII, 1936, p. 83-114. Idem, Un voievod al Transilvaniei în luptă cu regatul ungar: Ladislau Khan (1291-1315), în vol. "Fraților Al. și I. Lapedatu", București, 1933. Lupșa Șt., Catolicismul și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Sighet, 1900. Mihăilă Gh., Împrumuturi vechi sud-slave în limba română, București, 1960. Minea I., Din trecutul stăpânirii românești asupra Ardealului. Pierderea Amlașului și Făgărașului, București, 1914. Idem, Despre stema Moldovei, în Cercetări Istorice, 1925, nr. 1, p. 401-402. Moga I., Voievodatul Transilvaniei. Fapte și interpretări istorice, în AIIN 1, 1945, p. 55-148. Idem, Contribuțiuni la istoria colonizărilor din Transilvania, în AIIN 9, 1943-1944, p. 448-476. Moisescu G., Catolicismul în Moldova până la sfârșitul secolului al XIV-lea, București, 1942. Idem, Urmările schismei
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
1988, p. 567-578. Idem, Românii în secolul XIII. Între cruciată și imperiul mongol, București, Editura Enciclopedică, 1993. Idem, De la Romanii la România. Formarea unei națiuni, în SMIM 17, 1999, p. 45-54. Idem, Geneza statului medieval românesc, București, 1999. Pascu Șt., Voievodatul Transilvaniei, vol. I, Cluj, Editura Dacia, 1971. Idem, Contribuțiuni documentare la istoria românilor în secolele XIII și XIV, Sibiu, 1944. Păcurariu Pr. Prof. Dr., Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol. I, București, EIBMBOR, 1991. Idem, Începuturile Mitropoliei Transilvaniei, București, 1980. Petrovici
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
-LEA 379 Contextul extern 379 "Secolul mongol" (1241-1359) 384 Societatea românească 398 Structuri politice românești în secolul al XIII-lea 406 Cruciadele și românii 418 Coloniile italiene la Marea Neagră 419 CAPITOLUL XII ÎNTEMEIEREA STATELOR MEDIEVALE ROMÂNEȘTI 423 Trecerea de la "țară" (voievodat) la stat 423 De ce au fost două state românești ? 425 Întemeierea statelor medievale românești 425 Țara Românească-"prima libertate românească" 427 Mitropolia Țării Românești 450 Întemeierea Moldovei"a doua libertate românească" 452 Moldova înainte de descălecat 453 Constituirea statului de-sine-stătător Moldova
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
nr. 2/1981; "Moldova în epoca Reformei. Contribuție la istoria societății moldovenești în veacul al XVI-lea", în Studii, Revista de Istorie, XI/4, 1958. Plămădeală (Episcop), Antonie, Clerici ortodocși, ctitori de limba și cultura românească, București, 1977. Pascu, Ștefan, Voievodatul Transilvaniei, vol. I; ediția a Il-a, Cluj, Editura Dacia, 1972. Pippidi, Andrei, "À la recherche d'une tradition politique byzantine dans les pays roumains", în Nouvelles Études d'Histoire, București, Editura Academiei, 1980; "Phanar, Phanariotes, Phanariotisme", în Hommes et
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și Vlah (Vlahata) filtra, în eposul auroral, vizibile ecouri mitizante referitoare la obârșia românilor, în timp ce o tradiție heraldică precum aceea a vânării zimbrului (Dragoș descalecă într-un ținut adamic, răpune fiara și proclamă capul de bour ca însemn al noului voievodat) trimite la un pattern cinegetic ancestral, neignorat, ulterior, de marii cronicari. Ediții: Povestire pe scurt despre domnii Moldovei, de când s-a început Țara Moldovei, în anul 6867 (1359), în Ioan Bogdan, Vechile cronice moldovenești până la Ureche, București, 1891; ed. în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286527_a_287856]
-
sunt relegați în rândul categoriei nediferențiate a popoarelor migratoare care au atentat la "distrugerea ființei poporului nostru" (p. 28). După terminarea migrațiilor, statul neorganizat lăsat în urmă de administrația romană a început să se articuleze în "nuclee statale" sub forma voievodatelor, a căror închegare a pus în mișcare forțele de producție ale orânduirii feudale. Ființa poporului și autonomia neamului și-au găsit azilul în statalitate. Programul... adaptează sloganul marxist prezent în Manifestul Partidului Comunist, enunțând că "întreaga istorie a poporului român
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cuprinzînd tot poporul și tot pămîntul românesc" (Almaș și Fotescu, 1986, pp. 24-25). În versiunea național-comunistă, teza instinctului românesc de unire este reformulată în teza evoluției istorice inexorabile spre unitate statală: "situate de o parte și de alta a Carpaților, voievodatele, odată cu dezvoltarea societății, devin tot mai puternice și mai întinse, evoluînd spre voievodatul unic" (Daicoviciu et al., 1984, p. 97). Această "evoluție a civilizației românești unitare" a fost întârziată vremelnic de anexarea Transilvaniei la regatul maghiar, doar pentru a fi
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
În versiunea național-comunistă, teza instinctului românesc de unire este reformulată în teza evoluției istorice inexorabile spre unitate statală: "situate de o parte și de alta a Carpaților, voievodatele, odată cu dezvoltarea societății, devin tot mai puternice și mai întinse, evoluînd spre voievodatul unic" (Daicoviciu et al., 1984, p. 97). Această "evoluție a civilizației românești unitare" a fost întârziată vremelnic de anexarea Transilvaniei la regatul maghiar, doar pentru a fi din nou impulsionată de "epopeea românească" din timpul lui Mihai Viteazul (pp. 97
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
reluat apoi între 1876 și 1950, de data asta unitatea administrativă numindu-se plasa Miercurea. Începând cu 1918, administrația devine românească. Din 1950 Ludoșul este înglobat în raionul Sebeș, regiunea Hunedoara. Astăzi Ludoșul aparține județului Sibiu. În 1438, turcii pradă voievodatul Transilvaniei, iar scaunul Miercurea (inclusiv Ludoșul) nu scapă nici el urgiei otomane. Locuitorii comunei au fost mult timp împovărați de datorii de tip feudal. Atât statul, cât și biserica catolică au constituit instrumente ale subjugării economice. Se plăteau dijma din
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Economies. Department of Economics, West Virginia, University, Working Papers, 4-6. Parekh, Bhikhu. 1999. Defining national Identity in a Multicultural Society, în Mortimer, Eduard și Fine, Robert (eds). People, Nation and the State, London: I. B. Tauris Publishers. Pascu, Ștefan. 1972. Voievodatul Transilvaniei (vol. I). Cluj-Napoca: Editura Dacia. Pascu, Ștefan. 1979. Voievodatul Transilvaniei (vol. II). Cluj-Napoca: Editura Dacia. Pasti, Vladimir, Miroiu, Mihaela, Codiță, Cornel. 1997. România starea de fapt. București: Editura Nemira. Pavelescu, Gheorghe. 1978. Zonele și microzonele folclorice ale județului Sibiu
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Parekh, Bhikhu. 1999. Defining national Identity in a Multicultural Society, în Mortimer, Eduard și Fine, Robert (eds). People, Nation and the State, London: I. B. Tauris Publishers. Pascu, Ștefan. 1972. Voievodatul Transilvaniei (vol. I). Cluj-Napoca: Editura Dacia. Pascu, Ștefan. 1979. Voievodatul Transilvaniei (vol. II). Cluj-Napoca: Editura Dacia. Pasti, Vladimir, Miroiu, Mihaela, Codiță, Cornel. 1997. România starea de fapt. București: Editura Nemira. Pavelescu, Gheorghe. 1978. Zonele și microzonele folclorice ale județului Sibiu, în Studii și Comunicări, Centrul de Îndrumare a Creației Populare
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
al Moldovei, ce lega Nordul Europei de porturile dunărene din Sudă, au ridicat așezarea de pe malul drept al Bistriței în rândul punctelor vamale și comerciale importante ale Moldovei. Funcția economică a Bacăului și statutul de așezare amplasată la fruntaria micului voievodat sunt reflectate și în privilegiul comercial acordat de domnitorul Alexandru cel Bun negustorilor din Lvov (6 35 octombrie 1408). Este cel mai vechi document intern cunoscut, emis de o cancelarie domnească, ce face referire la Bacău. Rolul jucat de Bacău
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de la Nistru la Dunăre”. Gh. I. Brătianu Constituirea statelor românești de sine stătătoare a răspuns unor cerințe obiective ale societății, fiind rezultatul procesului de unificare a formațiunilor prestatale din teritoriul de continuitate românească, aflate într-un anumit impact cu vecinii. Voievodatul Transilvaniei, instituție a populației românești, și-a păstrat mult timp (de la 1176 până la 1541) autonomia în fața tendințelor regalității ungare de a impune „principatul”. Secolul al XIV-lea înregistra accelerarea procesului de unificare a formațiunilor existente la sud și est de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; În exteriorul arcului carpatic tătarii s- au luptat cu un anume Mișelau probabil Seneslau; voievodatul lui Litovoi se afla în Țara Hațegului și Nordul Olteniei. 20) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; În cronicile maghiare medievale se spune că secuii au preluat de la români scrierea; voievodatul lui Seneslau se afla în N/ V Munteniei. 21) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) începe domnia lui Petru I Mușat B) sfârșește domnia lui Bogdan C) începe domnia lui Vladislav Vlaicu a) ABC b
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
în primul rând prin : a) dreptul Dietei de a alege pe principe b) sistemul unio trium nationum c) sistemul religiilor recepte d) Dieta este un factor de coguvernare alături de principe 3) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Voievodatul Transilvaniei se confruntă cu pericolul otoman încă din secolul: a) XVI b) XV c) XIV d) XVII 4) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Primul comitat organizat de unguri în Transilvania în 1111 a fost: a) Crasna
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Gesta Hungarorum menționează existența ducatului condus de Gelu; Transilvania era singura regiune din regatul Ungariei care purta denumirea de voievodat. 15) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]