1,218 matches
-
destăinuirea crimei. Forța acestei femei firave și vulnerabile stă în tăria morală și în capacitatea ei de a se dărui, în credință, în smerenie, în răbdarea îngerească de a suporta stările lui de indiferență, de închidere în sine, de ignorare voită, și de a aștepta trezirea, în Rodia, a sentimentelor nobile de dragoste, de regret, de dorință de a trăi. Sonia este alături de Rodia pentru că-l iubește, cum altfel decât dezinteresat, pentru că, în generozitatea ei, își asumă suferința lui, așa cum își
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
simpatiilor întrerupte. Se întoarse. Frecventă lumea bună, avu și alte iubiri. Dar amintirea neâncetată a celei dintâi i le făcea serbede, și apoi violența dorinței, floarea însăși a senzației se pierduse, chiar și ambițiile minții lui scăzuseră."25 Această eterogenitate voită a construcției ne invită la o altă interpretare a descrierii celebrei șepci a lui "Charbovari". Nu e vorba despre "un excès du texte sur le réel", ci de un obiect simbol al unei estetici a eterogenității, pe care o regăsim
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
aceasta, în fapt mai mult decât grafică, a textului derivă dintr-o atitudine față de poezie asemănătoare cu aceea conținută în textele inițiatice în jurul cărora se construiesc societățile de tip esoteric, texte în construcția cărora este de notorietate ocultarea și opacizarea voită, conștientă, a sensurilor, pentru ca doar ochiul deja avertizat să le poată distinge. Numai cei care au urcat, prin strădanie sârguincioasă, treptele inițierii, numai cei al căror ochi lăuntric al minții a început să se deschidă - numai aceștia pot primi lumina
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
cu noaptea, mersul soarelui, căderea ploii și alte fenomene care țin de rta, ca rezultate ale acestei măyă creatoare. Așadar în Rig Veda, cu vreo 1500 de ani înainte de Vedănta clasică, se percepe sensul inițial al conceptului de măyă "schimbare voită", adică prefacere - creație sau distrugere - și "prefacere a prefacerii". Remarcăm încă de acum că originea conceptului filosofic de măyă - iluzie cosmică, irealitate, nonființare - se află în egală măsură în ideea de "schimbare", de alterare a ordinii cosmice, deci de transformare
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
împotriva direcționării fasciste a literaturii și în același timp exprimarea unei atitudini de rezistență""89 se transcriu câteva rânduri care să ilustreze lipsa de implicare politică, lipsa oricărui protest în paginile acestei reviste: "Eroarea lui Emil Manu vine din confuzia - voită sau nu - pe care dânsul o face între ținuta ideologică și militantă a conducătorului revistei - Geo Dumitrescu - și ținuta ideologică a revistei"90. După o prezentare a două dintre puținele apariții ale Albatrosului, Lucian Valea se va îndrepta spre analiza
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
reveriei, e o mitizare a existenței, mai aproape de Radu Stanca și de ceilalți reprezentanți ai grupării Cercului Literar de la Sibiu. E o căutare a sinelui și a sensurilor universului proiectată într-un discurs care dilată contururile autoportretului, poza este însă voită, accentuată astfel încât aparenta seriozitate este subtil contrazisă tocmai de emfază. Ora fantastică, Cetățile albe, Șapte vânturi, Noaptea geniului anunță chiar prin aceste sintagme-titlu universul poetic aparte pe care Stelaru îl construiește, unul al umbrelor, fantomatic care prelungește imaginarul suprarealist. Toți
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Poezia pare, la rândul ei, un dialog permanent cu retorica simbolistă. S-a discutat, de altminteri despre apropierea textelor lui Dimitrie Stelaru de poezia prerafaelită. Motivele recurente sunt desprinse din această sferă: corabia, circul, albatrosul, balerina, marioneta, cântul, muzicalitatea tristă, voită. Decorul poartă aceeași amprentă a sordidului ("Corabia de plumb în roșul unui asfințit/ Din portul negru, întinse pânzele murdare", Corabia de plumb; După ce umblasem, zbuciumat, întreaga zi ca un câine (...)/ Spre mucegăitul meu palat murmurând mă întorceam, (...)/ Drumurile erau încâlcite
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
afirmarea posibilității și a voinței de a se reinventa cu fiecare text. Eul liric nu a pierdut total legătura cu autorul, dar se vrea eliberat de tirania vieții acestuia și acesta nu e decât un pas în drumul spre exilarea voită și necesară în afara timpului. Atracția contrariilor este sesizabilă și într-un astfel de discurs, ca și repetițiile. Cuvântul reluat tinde să devină logos și, în tendința declamativă, este ceva din amprenta spiritului romantic. Poemul devine o mixtură de ideal, de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
pe poet mulți ani. Deși influența bacoviană se poate sesiza cu ușurință, există aici o pierdere într-un ținut al groazei permanente care depășește universul obsesiv al lui Bacovia. În cazul acestuia din urmă, versificația tradițională din primele volume, muzicalitatea voită conturau o tonalitate melancolică, un ritm care nu sugera doar monotonia unei astfel de existențe, ci o anumită voluptate a damnării. La Caraion, fiecare vers este scrâșnet de fiare, materie în descompunere, disonanțele, ruperea de ritm conturează o lume a
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
lunii", Saltimbancul; "Viață? Uriașă povară a iluziei:/ Întotdeauna nimeni n-a fost", Altul). Sensul se constituie printr-un permanent dialog cu simbolurile culturale și literare. Cecitatea inspiră teamă, dar și respect. Ca în atâtea cazuri, simbolul este ambivalent, reliefând izolarea, voită sau impusă, dar și legături magice. Orbul, căruia îi este străină vederea lumii exterioare, pare să fie un bun observator al activității interioare, sufletești. Se sugerează astfel fie lipsa capacității de a vedea ceea ce este evident, fie, dimpotrivă, posibilitatea de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
a glumă literară bună. Ceea ce se amintește mai rar este tocmai faptul că exact această persistență a procedeului de amalgamare îl transformă în modalitate de structurare a textului, în tehnică literară definitorie pentru Tonegaru. Se recunoaște aici trimiterea la poezia voit mitizantă a lui Lucian Blaga "poate că în Lună sunt republici sincere fiindcă acolo trăiesc morții", intervenția neologismului, apariția "faptelor diverse" marchează însă o răsturnare de situație. Secvențelor "blagiene" li se lipesc reminiscențe ale unui posibil arghezianism, inscripția abandonată, "săpată
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
nici din dicționare, nici din lucrarea mea Les mots d’origine néo greque en roumain à l’époque des Phanariotes (Budapesta, 1939). Prin urmare, nu este exclus ca, în cazul textului bacovian, să avem de a face cu un prozaism voit, conform cerințelor acestei descrieri aproape naturaliste”. Am găsit totuși un exemplu în Poezii deosebite sau Cîntece de lume de Anton Pann: „Minunată ești la stat/Și nostimă la umblat./ Ai doi ochișori frumoși,/Blînzi, cu totul mîngîioși” etc. Se poate
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
benefic al femeii bune și regeneratoare. Vectorul redirecționat de la grandoarea anticilor la ambițiile reduse ale personajului modern este ceea ce frânează mitologiile eroismului și deschide calea spre personajul non-eroic al secolului al XX-lea. Astfel, eroul se metamorfozează în aventurier: "on voit leș candidats-héros hésiter entre écrire et dominer, briller par la redondance d'un style de prestige et briller par le prestige d'un personnage redondant (...) c'est l'orgueil de la parole qui l'emporte, le souci de la mise en scène
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
mult decât atât Parizienele creează modă. Pariziana folosește un număr-record de toalete, făcând o distincție netă între cele din sfera publică, privată și intimă. În scenele din interior Parziana nu va apărea în haine de stradă, confuziile pot fi doar voite, deoarece produc un efect special. În toate localurile pe care le frecventează femeia pariziana va avea toalete diferite, precum și o înfățișare diferită. De modă este strâns legată și dinamica imitației 390. Pariziana abandonează imediat ceea ce vede că e preluat de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
voit que le défaut et n'apprécie point leș qualités. (...) Vous verrez comme elle est fine et gentille" [Maupassant, Bel-Ami, p.46]. Și Maupassant completează acest portet: "Elle avait un esprit drôle, gentil, inattendu, un esprit de gamine expérimentée qui voit leș choses avec insouciance et leș juge avec un scepticisme léger et bienveillant" [ibidem, p.28]. 146 "Est-il un sentiment plus aigu que la curiosité chez la femme? Oh! savoir, connaître, toucher ce qu'on a rêvé! Que ne ferait-elle
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
socială considerăm că vocația încă are un cuvânt greu de spus. Atâta timp cât cei ce intră în asistența socială sunt mânați doar de nevoi externe, cum ar fi: nevoia unui loc de muncă, nevoia de bani, lejeritatea procesului muncii prin simplificarea voită a întregului ansamblu de tehnici și de metode folositoare în tratarea cazurilor ivite etc., sigur se ajunge la o răsturnare atât cognitivă, cât și afectivă a implicării potrivite cu cerințele a priori ale sistemului cadru de funcționare a instituției de
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
eroului de regăsirea sinelui, fiindcă „e greu să fii singur”, simbolizând un nou Început: „Razbim noi cumva la lumină”. Acest ultim gest al lui Iona, de a-și spinteca propria burtă, poate fi un reflex ori o sinucidere, o părăsire voită a lumii și o retragere În sine Însuși, aceasta fiind unica salvare posibilă. Iona, pescar pasionat, simbolizează pe omul ce aspiră spre libertate, speranță și iluzie, idealuri fascinante.A Încearcat să-și controleze destinul, să-l refacă. Fiindcă nu-și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mariaj, că s-a însurat nu cu bărbatul visurilor ei, ci pur și simplu cu acela care a vrut-o de nevastă. De teamă să nu-i luăm de fraieri, jurnaliștii noștri de frunte ne transmit tot timpul, în chip voit, mesajul că sunt conștienți de faptul că nu sluta asta trebuie să le stea alături, dar și involuntar, tristețea că Sharon Stone sau Ava Gardner le este pur și simplu inaccesibilă. Cam sărac mesaj, totuși, și cam prea personal. Toată lumea
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
conflicte religioase. Poate că ele nu s epot exprima decît în limbajul zeilor". Atunci cînd Kiekergaard numește tragic punctul de vedere religios, conform concepției sale, acesta este un tragic căruia omul este dator să i se supună. Este un tragic voit. Nu el vine asupra omului, ci omul trebuie să vină la el. Nu decurge din conflicte ce nu sînt decît ursita unora și nu a tuturor. El este însă cea mai înaltă formă a vieții spirituale umane. Prin cele două
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
vu les choses de beaucoup trop près, il faut se placer plus loin, d’où une scène se réduit parfois à quelques phrases.(...) J’ai écrit: travailler avec les éléments dont on dispose librement, c’est ce que l’on voit dans la vie, lit dans le journal, les romans, etc. On ajoute simplement le jugement, le point de vue - et c’est ainsi que l’on se retrouve formé soi-même, avec le temps“ (p.308). Musil are cu siguranță dreptate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
Peumery - Societe Francaise d’Histoire de la Medecine, 24 june 18). Etienne Lancereaux - mentorul lui Paulescu Dar cea mai mare ofensă care se poate aduce acestui dascăl de excepție, care avea să marcheze definitiv evoluția științifică a compatriotului nostru, este eludarea voită a ceea ce a însemnat el pentru medicină în calitatea sa de fondator al medicinii științifice, marcând astfel prin ideile și realizările sale trecerea efectivă, de la medicina descriptiv-empirică la medicina științifică, printr-o viziune cu totul nouă în abordarea patologiei umane
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
discurs care i-ar displace chiar și lui Kleiner, cercetător care, dincolo de ipotezele greșite de la care pleca, era totuși conștient de drumul extrem de complicat și greu de parcurs până la introducerea principiului antidiabetic în tratamentul diabetului zaharat. Iată așadar cum banalizarea voită a extractului Paulescu, bagatelizarea experiențelor paulesciene (care demonstrau fără echivoc acțiunea extractului său asupra celor trei metabolisme), eludarea faptului că demonstrația lui Paulescu însemna descoperirea de facto a hormonului antidiabetic (pancreina, denumită insulină mai târziu) sunt modalitățile prin care se
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
produce reacții, de data aceasta însă cu caracter voluntar. Prin urmare un raționament împreună cu reacția care-i urmează formează un act voluntar. Spre deosebire de actele instinctive, actele voluntare se îndeplinesc în vederea unui scop, conceput chiar de om, deci au o finalitate voită și precisă. Totuși parte din actele voluntare se bazează pe instincte pe care le transformă în acte conștiente, împlinite în vederea unui scop. Pentru a ilustra acest lucru, Paulescu exemplifică prin 2 situații: zahărul este căutat de copil pentru gust (plăcere
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
are o finalitate, un scop. Richet crede că: toate aceste mișcări complicate, minunat adaptate la un scop succedându-se cu o prevedere profundă, superioară în perfecție celor pe care le-ar putea face orice lucrător, nu sunt nici inteligente, nici voite. Instinctul pare că revelează o inteligență superioară (...). Dar această inteligență nu este în animalul care execută aceste acte. Ea nu este nici în el nici în strămoșii lui: căci nici unul nu s-a gândit vreodată la marele scop pe care
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
teoria lui Darwin pentru explicarea vieții și evoluției ei pe pământ. Într-adevăr teoria darwinistă reușește să demonstreze că viața a apărut succesiv pe Terra, recunoaște finalitatea ca notă distinctivă a lumii viețuitoare în raport cu materia brută, dar nu ca una voită, ci fortuită (ca rezultat al întâmplării), iar varietatea speciilor ce populează astăzi pământul, de la unicelulare la ființe superioare, ar fi rezultatul transformării progresive în timp a unor specii în altele prin variabilitate, ereditate și selecție naturală. Cu toate limitele ei
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]