1,148 matches
-
invada stomacul de fiecare dată când se întâlnea cu vreun băiat frumușel pentru o partidă scurtă; și-a pus rezervele pe seama înaltelor standarde morale ale personajului muribund din telenovelă. Dar, după câteva săptămâni, i-a devenit limpede că starea de vomă revenea de fiecare dată când primea un alt bărbat în casă. Și pentru asta l-a blamat pe Naji. Irene i-a transformat biroul de acasă într-o cameră pentru depozitarea hainelor, dădea petreceri în serile când Naji ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
i-a răspuns el puștiului. Nu suntem decât noi. Uită-te la stele. Și bărbatul i-a arătat constelațiile pe care le cunoștea - Orion, Câinele Mare, Carul Mare. Când și-a epuizat cunoștințele astronomice, a început să inventeze. Aia e Voma Dalmațianului, a zis el indicând un punct înspre sud. Vezi cum îi iese voma pe gură ? Danny și Charlie au izbucnit în râs, iar Mike s-a băgat la loc în sacul de dormit și și-a pus mâinile sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
bărbatul i-a arătat constelațiile pe care le cunoștea - Orion, Câinele Mare, Carul Mare. Când și-a epuizat cunoștințele astronomice, a început să inventeze. Aia e Voma Dalmațianului, a zis el indicând un punct înspre sud. Vezi cum îi iese voma pe gură ? Danny și Charlie au izbucnit în râs, iar Mike s-a băgat la loc în sacul de dormit și și-a pus mâinile sub cap. Sub șira spinării avea o piatră, numai că Danny s-a cuibărit lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
de măruntaie de vânat și de măruntaie de gâscă stătea scris cu o grafie Sütterlin de bunicuță. În sticle era depozitat suc tulbure de mere și socată. Într-unul din colțurile pivniței, o grămăjoară de cartofi, încolțiți bine. Până aproape de vomă, am băgat în noi carne în untură dintr-unul din borcane, am mușcat din castraveciori, am băut suc. Pe urmă caporalul meu a fumat, lucru pe care îl făcea rar, atunci însă cu venerație. Ca și îndepărtata mea mamă, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
la un nivel al bâjbâielilor germinativ senzoriale, acolo unde eu, Alex, prind coaja unor alte euri, până la alx, până la Alex Hriavu, până la Coos van Bruggen, dacă vrei... În camera cealaltă, părinții mei se ceartă sfredelitor, așezat, logic, intelectual, politicos până la vomă. Sunt două personaje care în timp mi se pixelează în minte, până devin două avataruri, două voci goale, care nu mai sunt părinții mei, ci aglo merări de sunete și de intonații, de timbre și de muțenii stridente care le-
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
prin care se zbăteau mâini de copil și se revărsau șolduri de sclave, luminate de inelele unui prinț, năruite, apoi, de amintirea ascuțită și fierbinte ca un pumnal a stăpânului său, lovindu-se de pereți, urlând, înecându-se în propria vomă, strigându-l Tayyib Tayyib Tayyib Tayyib Tayyib Tayyib Tayyib Tayyib Tayyib Tayyib Tayyib Tayyib Tayyib Tayyib Tayyib Tayyib Tayyib Tayyib Tayyib Tayyib Tayyib Tayyib din nou și din nou, până rămânea fără aer, un bătrân ca și el, un tată
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
ieși singuri pe poartă, când mâna Andreei se va strecura în mâna lui Mircea, iar el o va strânge cu putere și nu-i va mai da drumul niciodată. Sau poate că nici nu vor întoarce capul, din cauza senzației de vomă și a lacrimilor oprite undeva dincolo de epiglotă. Rămasă în spatele lor, de după geam, eu îmi tot treceam limba peste buze ca să mai simt gustul de înghețată. Așa e când te duci prima oară la azil, rămâi cu urme de ciocolată în
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
simpatică care încercă să încropească o conversație și care îl întrebă cum îl cheamă, dar nu fu în stare să și pronunțe numele. Apoi urmă așteptarea. Prima operație a fost cea de rinichi. Se trezi cu dureri mari, senzație de vomă și febră. I se făcu milă de el însuși și în același timp îi fu teamă că nu va supraviețui. Asistentele treceau prin fața patului său, îi zâmbeau tandru sau ironic, îi luau temperatura, notau ceva în fișa medicală și dispăreau
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
vagoane, acoperite de panglici și steaguri tricolore, cu roțile mânjite de macaroane și compot... PAGINĂ NOUĂ Larghetto e piano ... Și totuși, urmele unui oarecare Bikinski se vedeau prin Încăpere. Cineva călcase pe ici-colo, purtându-și adidașii murdari de noroi sau vomă de la masă la pat și de la pat la șifonierul ce stătea cu ușile larg deschise, Înlăuntrul căruia, umăr lângă umăr, se aflau cele o sută douăzeci de costume ale medicului, călcate și periate cu grijă, arătând ca niște soldați aliniați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Noimann se Împiedică de ceva moale și călduț, trăgându-și Înspăimântat piciorul Înapoi. Mai Întâi i se făcu teamă să nu fi călcat vreun șoarece sau șobolan, apoi se gândi că poate nimerise Într-un rahat de câine sau În vomă... Casa lui era curată. Nu aveau ce căuta aici nici șoareci, nici șobolani. Cu atât mai puțin rahații de câine În care puteai călca pe stradă... Medicul Își scutură pentru orice eventualitate papucul, ca să scape de posibila mizerie ce s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
care urca Îl trăgeau mereu În jos și Noimann, În loc să ajungă În salon, unde plana acvariul, ajungea În beci. Treptele erau fluide, puneai un picior pe ele și lunecai În hău, scăldat Într-o mâzgă ce mirosea ca propria ta vomă. Nu luneca numai el, ci lunecau și costumele, doar patul și amanții rămâneau sus. Dar și el Începea să se rotească, la Început mai lent, apoi din ce În ce mai repede, ridicându-se spre tavan și lăsând În locul său un dreptunghi de praf
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
noroc. Până azi-dimineață. Mai întâi ne trezesc strigătele. Apoi mirosul. E mirosul dulceag de mâzgă neagră pe care Lady Zdreanță îl va fi găsit pe fundul unui tomberon. E mirosul gurii mânjite, lipicioase, a unui camion de salubrizare. Mirosul de vomă de câine și carne veche. O pastă mestecată, înghițită, amestecată în stomac. Mirosul de cartofi vechi topindu-se într-o băltoacă neagră sub chiuvetă. Ținându-ne respirația, încercând să nu inspirăm, ieșim pe bâjbâite din camere și o luăm prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
care va fi jucată de actori celebri în fața aparatelor de filmat, după ce lumea ne va descoperi. Făcând asta, înfășurându-l pe domnul Whittier în pânze, și legându-l ca pe un sac, apoi ducându-l la subsol pentru o ceremonie, voma avea cu toții aceeași experiență. Vom spune cu toții aceeași poveste tragică ziariștilor și poliției. E greu de spus dacă domnul Whittier a început să miroasă. Domnișoara Hapciu și Reverendul Fără Dumnezeu duc pungile argintii cu mâncare stricată, din care se scurg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
de zile. În acest răstimp nava lui înaintase ― se uită din nou la vitezometru ― și întoarse repede capul fără să îndrăznească să schițeze măcar începutul unei evaluări. Mișcarea îi aduse un adevărat vîrtej în creier și un vag acces de vomă. Șezu o vreme liniștit, dar îi era rău de la stomac. Totuși, încetul cu încetul, trupul lui care rezistase la atîtea și atîtea încordări ajunse la un echilibru metabolic. Și-și dădu seama că senzația dureroasă de amețeală i-o adusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
ele, punea unele deoparte, trecea cu mâinile prin Dragoș care zăcea neclintit acolo, părea că nu-l vede, trecea desenele prin el ca prin aer, punea unele la loc, în mapă, tot prin Dragoș. Tăceam. Mă încerca o senzație de vomă, o amintire de coșmar, mă întrebam dacă Maria știa și făcea dinadins alegerea aceea deșucheată. Când și-a dat seama că tac, Maria a oftat și s-a întors spre mine. „Zilele trecute“, a spus ea, „am cunoscut un băiat
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
plesnesc cum niște bice deasupra podiumului. Vorbele poeților rostogolesc acum zarurile, tocmai acum cînd se Împart medaliile celor merituoși, tocmai acum. Aici, unde luna plină cu vene groase de bou taie cu lama cerul, lăsînd să se scurgă-n pămînt voma celestă, aici femeile noastre Își desfac picioarele pentru a ademeni cu geamătul sexului pe toți comedianții..., aici mă desăvîrșesc cu doar trei inele smulse de la femeile ce alăptează orfanii pedepsiți prin semnul păduros al crucii, aici așteptăm sosirea unsului, a
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
mărturisesc acum că am văzut plăcuța prinsă În tăblia patului, imediat ce m-am descălțat, În patul unde mi-am primit răsplata: „dă-mi un leu și te fac ateu!” și muzica din aparatul de ebonită..., cum aș putea uita!, și voma lungă și verde și dureroasă după ce m-am dat jos din patul de pușcă al anei, fuga sălbatică pînă la mormîntul tatei ― Să-ți verși mațele de cum mirosea mormîntul tatălui meu! si miam vărsat mațele acolo peste mormînt, neputînd să
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
a făcut, pasiunea aceasta a căzut ca un blestem peste ea, a îndurat atâta durere și atâta umilință încât ar trebui să se vomeze, s-a și vomat de atâtea ori, zile, luni și ani a umblat în propria ei vomă, Aide se uită la ea cu privirea aceea sfioasă, durerea din privirile lui Zinzin trece în carnea ei, în sală intră primul ministru, ambasadori din țări asiatice, ambasadorul Statelor Unite, peste câteva clipe va apărea și președintele țării, unde e Alex
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
greața, vioara lui Zinzin cântând bezmetic, femeia aplecată peste vioară ca peste balustrada unui pod, atacă clapele pianului și vede chipul transfigurat al lui Alex, trupul gol lângă al ei, tremurând ca în transă, gemând de plăcere, senzația ei de vomă, îi întoarce spatele, el o îmbrățișează, mușchii i se contractă dureros, el o mângâie pe păr, sare din pat și intră sub duș, îi vine să urle ca o fiară, dă drumul la apă la maximum, deschide gura, vrea să
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
din asta, tradiții, nu să văd pe aia cum plânge pe Maria Fernandez sau pe panarame de-astea, pe bune. Bagi ceva activitate, o floare de săpun, o cartotecă, o sculptură, o pictură, fiecare la ce-i intră. Vine prânzul, vomă, cum e, n-are oamenii ăștia nici o vină. Bine, de câteva zile parcă e mai bun, că i-a prins pe unii Regina-Mamă cu mâna la ce nu trebuie. Omul și-ar mai face și ca să mănânce. Orezul care-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
cu atât mai mult cu cât subiectul discuției era Van Gogh. Era unul dintre cei mai fragili dintre docili, care făcea orice i se spunea. Spre deosebire de ceilalți, nu-i curgeau mucii, n-avea ochii plini de urdori, nici urme de vomă pe față și nici nu era unul din cei care Începeau să urle din senin, Își arătau organele sexuale sau se milogeau ore-n șir pentru o sticlă de băutură. Era cel mai apreciat de regizor. În ziua aceea, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
a Înlăturat deloc starea de rău. Stomacul, ceafa, tâmplele, gâtul, Întregul meu trup Îmi era agitat de tremurături pe care nu mi le puteam reprima oricât m-aș fi străduit, și care păreau să-mi răscolească un nou val de vomă. Doar penisul Îmi era În erecție; l-am luat imediat În mână și am Început să mă masturbez. Nu aveam nevoie să mă concentrez exact pe ce spusese Keiko Kataoka, pe gesturile ei sau pe imaginea trupului ei, simpla amintire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
stinse, stăteau nemișcați ca niște statui, doar cu ochii ațintiți către cer. Cerul cenușiu se Întindea peste un peisaj dezolant: clădiri În ruină gata să se prăbușească, străzi pline de cioburi de sticlă și bucăți de pietre, mirosuri pestilențiale de vomă și gunoaie. Și printre toate astea trecea din când În când, ca o nălucă, câte-o limuzină neagră, din aceea lungă, probabil În drum spre Wall Street. Data trecută când am fost aici În interes de serviciu nu am sesizat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
Trebuie să avem grijă să nu ne depășim forțele fizice În timp ce Înaintăm, pas cu pas, spre un univers necunoscut; chiar dacă bătăile inimii par să-și fi atins limita, chiar dacă stomacul dă semne de refuz, chiar dacă trebuie să ne Înghițim propria vomă, nu avem altă cale decât să continuăm să ne excităm creierul și trupul.“ Totuși, eu cred că am depășit limita În noaptea aceea, căci ceva ciudat se Întâmplase cu nervii noștri optici. Mai Întâi Maestrul m-a mângâiat pe spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
era greață. Din cauza acidității, stomacul i se revoltă și izbucni într-o indigestie cumplită, ca și cum ar fi conținut o masă de șerpi, venin și bolboroseli în căldură vulcanică, rostogolindu-se în el. Sampath se aplecă peste marginea patului și vomită. Voma îl arse ca acidul, lăsându-l măcinat și gol pe dinăuntru. Doar gaura neagră a premoniției pe care o simțise în ultimele săptămâni rămăsese intactă. Când, în cele din urmă, vizitatorii fură siliți să plece de domnul Chawla, se retraseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]