1,110 matches
-
cincizeci de grame de vodcă, secărică sau mastică, Îl țineau În formă peste noapte ca să orăcăie, să se vaiete și să râgâie de-ai fi zis că-și varsă și sufletul din el. - Mooor! Oaaag, mor... Adu ligheanu’ Nelo, că vomit... Oaaag!... - Du-te, Nelo, și omoară-l dracului odată. Se trezea greu Neli. Bombănea și lovea pe Întuneric cu pumnii și genunchii pe cine se nimerea În pat lângă ea. Eu sau văru’ Laur, amândoi eram la fel de vinovați că-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
sufăr de constipație. Aia mi-a dat niște ierburi care mi-au provocat o adevărată explozie de materie fecală. Totul în jurul meu a fost împroșcat cu murdărie. Era un miros groaznic; același, poate, cu cel care sălășluiește în infern. Am vomitat. Aia a făcut curățenie fără să spună nici un cuvânt. Umilința mea a fost imensă: nu mai ajunsesem niciodată la o astfel de degradare. Și totuși n-am putut să reacționez altfel. Sunt cu mult mai slab decât îmi închipuiam. Comunicare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
declanșatori: efortul, constipația, mesele copioase, precum și sarcina (multe strangulări apar în timpul travaliului). Abdomenul poate să nu fie destins („ileus cu cavitate abdominală goală” - în enterotoraxul important). Hematemeza este frecvent un semn al strangulării stomacului, dar datorită volvulusului pacientul nu poate vomita. Se mai poate întâlni sughițul rebel la tratamentul aplicat. Se asociază insuficiența respiratorie acută (dispneea dureroasă). În final ischemia și necroza organului strangulat conduc la empiem pleural, peritonită sau mediastinită. Starea generală se agravează progresiv, mergând către intrarea bolnavului în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
vieții de zi cu zi a polonezilor apare din ce în ce mai deprimantă. "Visătorul Fourier a profetizat frumos/ Că marea se va transforma în limonadă./ Și nu este așa?/ Ei beau apă de mare,/ și plâng/ Limonadă!/ Se întorc încet acasă/ pentru a vomita/ pentru a vomita". Acuzând cheltuielile enorme pentru tehnologie militară în detrimentul industriei de consum, Ważyk ironizează încercările propagandei de a le transforma în succese ale "construirii socialismului". Costisitoarele avioane cu reacție ale armatei poloneze sunt prezentate în această lumină. Când nu
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
cu zi a polonezilor apare din ce în ce mai deprimantă. "Visătorul Fourier a profetizat frumos/ Că marea se va transforma în limonadă./ Și nu este așa?/ Ei beau apă de mare,/ și plâng/ Limonadă!/ Se întorc încet acasă/ pentru a vomita/ pentru a vomita". Acuzând cheltuielile enorme pentru tehnologie militară în detrimentul industriei de consum, Ważyk ironizează încercările propagandei de a le transforma în succese ale "construirii socialismului". Costisitoarele avioane cu reacție ale armatei poloneze sunt prezentate în această lumină. Când nu vrem să discutăm
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
dubei din ce în ce mai intens. Pardoseala dubei era înlocuită cu grătar așa că puteam fi gazați. Câți nenorociți nu și-or fi dat sfârșitul aici? Vom fi și noi victime? Gândul nu și-a urmat cursul, căci oamenii începuseră să tușească și să vomite, apoi crampele și înecăciunea ne cuprinseră pe toți. Doi-trei rezistau cu greu; am început să batem în ușă și să strigăm cu toate puterile: „Deschideti, deschideți!”. N-a răspuns nimeni. Băteam și cu capacul tinetei și strigam toți cei care
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pentru mine și pudra și crema de față pe care știam că le întrebuințează Hartley. Nu era încă trei și jumătate, așa încât m-am îndreptat spre biserică. Mi se făcuse rău de atâta teamă amestecată cu speranță, îmi venea să vomit, îmi venea să leșin. Taxiul se și găsea la postul de așteptare, încât șoferul, după cum mi-a mărturisit, n-avea ceva mai bun de făcut. I-am cerut să aștepte până ce mă voi întoarce. — Chiar și trei ceasuri? m-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
anumite haine, se descalță rapid de papuci. * Astuparea urechilor cu mâna; face mult zgomot ca să blocheze zgomotul celorlalți; preferință pentru tonuri joase; preferă căștile pe urechi. * Pune mâna la ochi în anumite situații (ochelari de protecție). * Mănâncă greu, alege mâncarea, vomită. * Nu-i place mirosul de ceapă prăjită, alt parfum. * Refuză să urce scările. * Se împiedică tot timpul. Stimulii senzoriali au rolul de „schimbători de motor” N. V. este determinat de stimuli senzoriali cunoscuți / necunoscuți; așteptați / neașteptați; siguri / nesiguri; emoții (durere, frică
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
îmi spune duios să revin mâine, adică vineri. A doua zi, trec pe la serviciu, musai să aduc adeverință că lucrez, că societatea plătește la vedere asigurările de sănătate. Mă dau de toate gardurile, de toți pereții. Mă opresc uneori să vomit: n-am mâncat de zece zile, n-am băut apă de trei zile. “Ia-uite, dobitocu’! Are bani de băutură! Huo, fire-ai al dracu’ de bețiv!...” Nu pot să mai țin pixul în mână, nu mai văd literele de pe tastatura
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
an pe el, însă luna septembrie lipsea de la data de 5... de atunci mama a căzut în agonia ultimelor zile din viață. Și-a înghițit otrava până la ultima suflare. În timpul lunilor de chimioterapie, mama avea stări de greață, dar nu vomita. După citostatice a început. Îi era tot mai rău, nu era zi să nu vomite, vomita mai mult decât respira. De multe ori se întâmpla să fiu lângă ea și se chinuia atât de tare să se abțină. Îi vedeam
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
căzut în agonia ultimelor zile din viață. Și-a înghițit otrava până la ultima suflare. În timpul lunilor de chimioterapie, mama avea stări de greață, dar nu vomita. După citostatice a început. Îi era tot mai rău, nu era zi să nu vomite, vomita mai mult decât respira. De multe ori se întâmpla să fiu lângă ea și se chinuia atât de tare să se abțină. Îi vedeam rugămințile în ochi, mă implora să plec de acolo. Nu mai avea timp să ajungă
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
în agonia ultimelor zile din viață. Și-a înghițit otrava până la ultima suflare. În timpul lunilor de chimioterapie, mama avea stări de greață, dar nu vomita. După citostatice a început. Îi era tot mai rău, nu era zi să nu vomite, vomita mai mult decât respira. De multe ori se întâmpla să fiu lângă ea și se chinuia atât de tare să se abțină. Îi vedeam rugămințile în ochi, mă implora să plec de acolo. Nu mai avea timp să ajungă la
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
mult decât respira. De multe ori se întâmpla să fiu lângă ea și se chinuia atât de tare să se abțină. Îi vedeam rugămințile în ochi, mă implora să plec de acolo. Nu mai avea timp să ajungă la baie, vomita pe unde apuca. În afară de dormitor, toată casa mirosea a vomă. Mai avea putere să iasă la cumpărături, ne lua mie și fetei diferite lucruri. Vroiam să gătesc și nu mă lăsa... să facă tot ea. Știam că face din suflet
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
și mă ruga să o iert că e bolnavă și din cauza durerilor se descarcă pe mine. Noaptea devenisem umbra ei. Mă trimitea să mă odihnesc. Nu o ascultam, nu plecam de lângă ea. Voia să nu văd chinul ei. Nu a vomitat sânge niciodată. Apă, mâncare, medicamente, i se opreau undeva mai jos de gât și ieșeau înapoi pe gură. Uneori se nimerea să vomite pe mine. Vomita în jet la 1-2 metri și se simțea prost că mă aflam acolo. Țipam
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
mă odihnesc. Nu o ascultam, nu plecam de lângă ea. Voia să nu văd chinul ei. Nu a vomitat sânge niciodată. Apă, mâncare, medicamente, i se opreau undeva mai jos de gât și ieșeau înapoi pe gură. Uneori se nimerea să vomite pe mine. Vomita în jet la 1-2 metri și se simțea prost că mă aflam acolo. Țipam și o rugam să nu se abțină, că voi curăța după ce vomită. Îmi era frică dacă plecam de lângă ea să nu se înece
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
o ascultam, nu plecam de lângă ea. Voia să nu văd chinul ei. Nu a vomitat sânge niciodată. Apă, mâncare, medicamente, i se opreau undeva mai jos de gât și ieșeau înapoi pe gură. Uneori se nimerea să vomite pe mine. Vomita în jet la 1-2 metri și se simțea prost că mă aflam acolo. Țipam și o rugam să nu se abțină, că voi curăța după ce vomită. Îmi era frică dacă plecam de lângă ea să nu se înece cu vomă. Îmi
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
de gât și ieșeau înapoi pe gură. Uneori se nimerea să vomite pe mine. Vomita în jet la 1-2 metri și se simțea prost că mă aflam acolo. Țipam și o rugam să nu se abțină, că voi curăța după ce vomită. Îmi era frică dacă plecam de lângă ea să nu se înece cu vomă. Îmi era frică dacă nu eram în aceeași încăpere cu ea. Îmi era frică că nu o să o mai aud respirând. Îmi era frică și să mai
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
să fiu pregătită pentru atunci când se va întâmpla. Pregătită... niciodată nu ești pregătit pentru o despărțire de asta amară. Pe 12 august, seara la ora 23:00, am stat cu mama în bucătărie. În zadar a încercat să mănânce, tot vomita. O deranja prezența mea, mă alunga. Am plecat din bucătărie doar pentru a mă schimba, vomitase pe mine. Iar m-a alungat: „ Hai, du-te în camera ta, sunt foarte obosită, am atâtea luni de când nu dorm și vreau să
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
de asta amară. Pe 12 august, seara la ora 23:00, am stat cu mama în bucătărie. În zadar a încercat să mănânce, tot vomita. O deranja prezența mea, mă alunga. Am plecat din bucătărie doar pentru a mă schimba, vomitase pe mine. Iar m-a alungat: „ Hai, du-te în camera ta, sunt foarte obosită, am atâtea luni de când nu dorm și vreau să mă odihnesc, că de mâncat vezi că nu pot. De câteva săptămâni îi tremurau mâinile, tot
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
chemam pe vărul meu să mă ajute să o schimb și să-i schimb și lenjeria. Duminică am rămas doar noi trei în casă: eu, mama și Timeea. Îi dădeam mamei în continuare suc de legume cu lingurița. Nu mai vomita ce-i dădeam. Seara pe la opt, după ce m-am asigurat că m-am ocupat de ea, m-am apucat să fac curat în sufragerie. Eu mă ocupam de mama, iar Timeea de mine. Orice făceam în cameră vorbeam cu mama
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
nu mă poată să-i rănească în timpul ceremoniei 16. Și întrucât, în timpul aceleiași ceremonii, copii. Străpung cu săgeți ursul legat cobză, anumite gravuri parietale de la grota Trois Freres, înfățișânc urși atinși de săgeți și de pietre, și care par să vomite un val de sânge 17, au fost interpretate în același sens. Dar scene similare sunt susceptibile de interpretări diverse. Importanța unei idei religioase arhaice este confirmată, de asemenea, de capacitatea sa de a "supraviețui" în epocile ulterioare. Astfel, credința că
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
așa este", a răspuns el și a întrebat-o dacă se simte bine. Ea și copilul au spus că se simt bine. "Ah!" strigă soțul, "acum mi s-a făcut rău la inimă" și imediat după aceea a început să vomite excesiv cu un așa efort de parcă i s-ar fi sfărâmat plămânii (10-11). Soțul ei moare; eventual crima este descoperită când o părăsește amantul; soția este arsă pe rug în timp ce fostul ei iubit este spânzurat în fața ei. Relatarea este cu
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
pe locuitorii orașului Cape Cod iar Thoreau, refuzând să facă modificări, și-a retras capitolele rămase (Theroux xii-xiii). Printre caracterizările sale el notează bâiguielile unui imbecil, respinge un mic dejun contaminat cu suc de tabac de către chelnerul care scuipă și vomită după ce mănâncă scoici, spre amuzamentul chelnerului (104-14). În mod clar, aceste chestiuni profane ale prezentului inconcluziv erau neplăcute pentru sensibilitățile delicate ale societății Brahmine. Mai mult, astfel de jurnaliști "călători" erau determinați să acționeze social la fel cum vor face
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
piele cu un smoc de păr, pe care desenase inimioare. Dar cel mai mișto a fost când am primit o inimă de oaie. Tocmai stăteam la masă când a ajuns pachetul de la ea. Mirosul m-a izbit imediat și am vomitat tot, dar sunt extrem de flatat că cineva și-a dedicat timpul făcând toate aceste lucruri pentru mine.“ Pentru că în lumea lui Dave Correia, lumina nu se aprinde niciodată, urșii de pluș sunt orbi, păpușile au venele tăiate, iar într-o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
pe care le sugeam inconștient, ca un vițel. Mi se făcu brusc greață gândindu-mă că probabil nu se mai spălase pe mâini de când plecase de acasă. Mi-am smucit capul dintr-odată și am deschis buimăcit portiera. Nu mai vomitasem de multă vreme și aproape uitasem care e senzația“. Iubita cu pricina este virgină, o stare psihosomatică de care existențialistul personaj, pătruns de tot felul de grețuri, se îndoiește profund. Mă rog, ea îi explică totuși că există mai multe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]