161,013 matches
-
pretextând că a venit să-mi ceară o carte. Știu foarte bine că relația noastră va eșua (poate că s-a și întâmplat și nu-mi dau seama) din cauza sentimentului de culpabilitate ce o stăpânește exasperant de intens. Ea, care vorbea atât de puțin de Andrei, cerându-mi să nu-l mai văd și mai ales să nu o raportez la el. Cred că era spaima de a se trezi în fața unei situații pe care ar fi trebuit s-o lămurească
Mănușile de iarnă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14522_a_15847]
-
că ceva sau cineva mă va trăda... Nu ieșeam cu ea decât seara prin Herăstrău, pe alei pustii, strângând-o sub umărul meu, ea devenind mai mică decât era cu adevărat, se ghemuia ascunzându-se de ochi nevăzuți, de frig. Vorbeam mult despre tot felul de lucruri, iar Maria mă asculta cu gândul aiurea, răspunzând rar și monosilabic. Când o cunoscusem era foarte vie, vorbea repede și curgător de câte un scriitor puțin cunoscut și pe care vroia să mi-l
Mănușile de iarnă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14522_a_15847]
-
devenind mai mică decât era cu adevărat, se ghemuia ascunzându-se de ochi nevăzuți, de frig. Vorbeam mult despre tot felul de lucruri, iar Maria mă asculta cu gândul aiurea, răspunzând rar și monosilabic. Când o cunoscusem era foarte vie, vorbea repede și curgător de câte un scriitor puțin cunoscut și pe care vroia să mi-l impună, de planurile ei, de a deveni profesoară. De fapt, asta mă enerva la ea. Că punea prea multă energie ca să apere un ideal
Mănușile de iarnă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14522_a_15847]
-
cu bărbia lui de om energic întinsă spre ea și care avea în mijloc o gropiță din care câteva fire rebele de păr crescuseră libere, scăpând de brici ori lamă... Toți ceilalți pacienți se prefăceau că sunt atenți la ce vorbeau cei doi, cu atenția falsă a celor și-așa absorbiți de ceea ce în lăuntrul lor, fierbea, clocotea, gata să se reverse, să dea în foc... (Soartă de loc blândă cu prozatoarea care a fost Dora Scarlat). A consemnat C. Ț
Mănușile de iarnă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14522_a_15847]
-
Rodica Draghincescu. Ca și în cazul programului pentru artiști a DAAD (Serviciul German pentru Schimburi Academice cu străinătatea) și bursierii Academiei Schloss Solitude își văd materializate roadele sejurului lor în acest loc privilegiat: volumele de poeme, proze, povestiri eseuri. Caietele-document vorbesc despre expozițiile de pictură, grafică, arhitectură, înregistrările video ale unor spectacole și concerte, alcătuiesc laolaltă arhiva vie a unui program care se impune prin generozitatea cu care artiștilor sosiți din toate țările lumii le este rezervat, pe termen limitat, un
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
traducător. Care vor fi cărțile asupra cărora vă veți opri? N. I.: Deocamdată lucrez la un roman de Christian Haller, un roman foarte frumos: are o subțirime, o noblețe, o finețe pe care rar am întîlnit-o și este o carte care vorbește mult despre România și cred că va fi foarte frumos primită la noi în țară. Cînd am să termin această carte, probabil la sfîrșitul anului, mă voi apuca poate de traducerea altor cărți excelente pe care le-am citit aici
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
Teodorescu Se calcă pe picioare serviciile secrete în țara asta, avem poliție, avem și trei feluri de Parchete, iar Corupția zburdă. Premierul promite măsuri, președintele anunță că se va ocupa personal de independența PNA, Opoziția numai despre lupta împotriva Corupției vorbește, mass-media așteaptă cu sufletul la gură - și nimic! Întrebați un tablagiu mai slobod la gură din Poliția economică ce se poate face pentru a astîmpăra corupția și vă va face în cinci minute un plan complet de acțiune. Defectul unui
Corupția și adevărul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14506_a_15831]
-
capota unei mașini, repetînd "Urăsc! Urăsc! Urăsc!"... Cinematograful românesc al ultimilor ani s-a bucurat de trei debuturi interesante: Cristi Puiu - Marfa și banii, Cristian Mungiu - Occident și, ultimul sosit, Radu Muntean - Furia. E prea devreme sau e momentul să vorbim despre un nou val? Rămîne de văzut ce va urma. Cei trei, oricît de diferiți între ei, reprezintă aceeași generație: o generație fără iluzii (dar nu pentru că le-ar fi pierdut - cum li s-a întîmplat altor generații -, ci pentru că
Alți tineri furioși by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14502_a_15827]
-
în ROMÂNIA LIBERĂ din 13 noiembrie. (Cităm din OBSERVATOR CULTURAL nr. 144, unde textul e preluat.) Ei, dacă oficialii nu dau bani pentru cultură, nu e bine. Dacă dau, iarăși nu e bine. Dacă tac în privința culturii, e rău. Dacă vorbesc despre cultură, tot rău este. Cu dl Zubașcu n-o nimerim nicicum. Corespondență din Cernăuți După vizita delegației din România, cu donații importante pentru școlile cu limba română de predare (calculatoare, cărți) presa de limbă ucraineană a publicat materiale cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14507_a_15832]
-
este avertizată că Guvernul României tinde să refacă hotarele României Mari. Metodele: acordarea cetățeniei românești pentru toți acei ce au avut-o până în 1940 și donațiile acordate școlilor; revenirea la situația de la 1918, când "sub ocupația românească" toți trebuiau să vorbească românește; administrația va deveni românească; populația este prevenită de faptul că atunci când România va intra în NATO și își va aduce aminte că pe acest teritoriu (adică "pe teritoriul Ucrainei") locuiesc și cetățeni români, NATO -- apărându-și partenerii vor interveni
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14507_a_15832]
-
Hajdu), Franța și Statele Unite (Bertrand Westphal, Simona Corlan Ioan, Roxana Verona). Structurate în trei secțiuni - Puzzles of Identity: Designs of Modern Europe, European Landscapes: Between Unity and Multiplicity și Constructing Modernity in Literary and/ or Social Practices, eseurile publicate aici vorbesc despre relațiile est-vest, despre geografii identitare, mituri post-imperiale, exportarea modelului națiunilor europene în Africa colonizată, sincronism, literatură și filme care pun în discuție problema identității personale și colective. Așa cum se întîmplă de multe ori însă, marile promisiuni nu se transformă
Despre identități by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14515_a_15840]
-
dat natural, cărora li se adaugă eseuri cu utilitate mai curînd de articol de revistă, furii de moment contextualizate și nu analize ale unui fenomen. Sînt, în schimb, și provocări interesante, legate de conceptul de identitate - geografia identitară despre care vorbește Monica Spiridon cu aplicație la Eminescu și Caragiale poate servi drept punct de plecare pentru o analiză aprofundată a unei întregi zone a literaturii române, începînd sau terminînd, de pildă, cu Mateiu Caragiale, la fel cum o problemă interesantă este
Despre identități by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14515_a_15840]
-
o poate scoate la mezatul unor provocări profitabile pentru PRM, lansînd mesaje extremiste în clar. Chiar și în ziua în care România a fost invitată să adere la Nato, CVTudor a lansat un pion otrăvit, ca politician român. El a vorbit despre un alt stat, așa-numita Republica Moldova, ca despre o cantitate anexabilă României, mai debitînd și prostia uriașă politic că România trebuie să intre în NATO cu Republica Moldova cu tot. Prostie sau provocare venită din partea unui politician care simte că
Un început de limpezire by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14532_a_15857]
-
se întîmplă la București. Cel dintîi lucru remarcat de Pierre Jourde este că alegerea editorilor este tot mai confuză. Opere mediocre sînt prezentate ca mare literatură. Confuzia este facilitată de lipsa de criterii. Pînă prin anii '70 se mai putea vorbi în Franța de mișcări ori de școli literare. Delimitările ideologice se mai vedeau. De atunci încoace peisajul literar a devenit nesigur. Grupurile care se revendică de la o anume teorie coerentă au devenit confidențiale. Editorii înșiși nu mai sînt capabili (sau
Idei franceze by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14534_a_15859]
-
Mircea Mihăieș Doar duritatea blocajului la mantinelă, într-un meci de hockey Steaua - Miercurea Ciuc poate fi comparată cu plesnirea scurtă, peste lăbuțe, aplicată de Iliescu lui Năstase. După întâlnirea de la Cotroceni de la mijlocul lui noiembrie va fi greu să mai vorbim de unitatea monolitică a pesediștilor. Intervenția într-un talk-show a Corinei Crețu - perfectă ilustrare a sintagmei her master's voice - a constituit, deocamdată, punctul final al loviturii de stat (pentru că despre asta e vorba) a năstăsioților. Un coup ceva mai
Tactica somnolenței provocate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14535_a_15860]
-
toate circumstanțele. Nu ne-am putea opri la expresiile umoral-triviale ale unor conflicte de moment, cu caracter intestin: "Camilar l-a numit păduche și curvă mincinoasă pe Beniuc și l-a comparat cu A. Toma ca valoare literară". Ca și: "Vorbind, ieri, cu Eusebiu Camilar și despre Arghezi m-a surprins replica tăioasă: "Arghezi s-a prostituat pînă și cu caporalii Uniunii Scriitorilor! Mă mir de ce îi trebuie atîția bani"". Dar nu putem a nu ne da acordul la, bunăoară, următoarea
Mărturii nemijlocite (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14544_a_15869]
-
acestor Scrisori din țara cocorilor albi (titlul cărții spune foarte mult), sesizezi un je ne sais quoi, o atmosferă magică, un anumit ritm. Poezia lui Sergiu Adam, în unitatea ei, este ca un ritual diafan. Ea spune cu adevărat ceva, vorbește (subtextual) despre acea identificare a poetului cu poemul, niciodată desuetă (Spun înțelepții:/ Timpul vindecă totul,/ Absență lasă în urmă,/ Tăcere, uitare./ Și totuși, iată, încă mă obsedează/ Diminețile polare din internat). Nu este vorba numai de autobiografic ci și de
Melodia întâmplărilor by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14537_a_15862]
-
madame le chauffage și ce mai face mademoiselle. Mă entuziasmează pentru că sînt cei mai buni vorbitori din lume, pentru că discursul unui fotbalist e coerent și plăcut, ca și replica unui camionagiu sau a fermierului sau a poștașului, pentru că știu să vorbească bine încă din copilărie și nu uită arta conversației nici la bătrînețe. N-am văzut talk-showuri mai pasionante decît cele transmise de posturile de televiziune franceze, adevărate sărbători ale dialogului, n-am văzut atîtea jerbe de cuvinte de spirit și
Se caută un poem by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14550_a_15875]
-
lume rece și ostilă pentru om, de unde umanitatea a dispărut în mod dramatic; există, în altă parte, o alcătuire aparent rațională, fără nici o asemănare cu realitatea înconjurătoare, deși încearcă să o mimeze, construcții din carton, unde oamenii îmbracă straie ciudate, vorbesc despre dragoste, se agită nefiresc, de parcă ar fi trași pe sfori, râd între ei, cântă, dansează și emit torente de vorbe, așteaptând de la cei veniți să-i contemple expresia unei satisfacții ordonate. Această schizofrenie a reflectării a determinat, probabil, și
Lor le pasă by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14552_a_15877]
-
cu realitatea: tânăra e doar aparent moartă, revenirea ei la viață nu e însă ca în basmele cu frumoasa prințesă adormită, atracția devine viol, nu dragoste, iluzia - un fapt divers; dominat de instincte, tânărul găsește în sfârșit calea spre ceilalți, vorbește urât, râgâie, mănâncă și bea lângă cei ce au fost odată vii. Atracția răului sub forma sa cea mai comună, a vulgarității agresive, nu are nimic faustic în ea: inocenții cedează, pentru că mediocrii fiind, refuzați de orice aspirație, chiar și
Lor le pasă by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14552_a_15877]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi De câțiva ani, Astra Film Fest a devenit un eveniment-reper al urbei de pe Cibin. Având la început o miză strict culturală și, la drept vorbind, destul de elitistă, se înțelege că un festival de film documentar axat pe teme antropologice nu putea lansa o ofertă convingătoare către marele public. Am putut constata la ediția din acest an - a șasea - că obiectivul cultural (și nu doar cel
Orele astrale ale Sibiului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14554_a_15879]
-
nici o întrebare. Nici măcar la aceea dacă poliția și procuratura au experți în stare a stabili profilul psihologic al criminalului. Pînă la urmă am aflat că n-au. Dar asta ne-a luat minute bune. După arestările eronate de care am vorbit, tăcere! Piste, suspecți, mafioți, clanuri (țigănești, desigur), copii în comă, jandarmi la poarta școlii și restul au ieșit din scena t.v. ca un fum pe un coș cu tiraj corect. Celălalt eveniment care este cea mai mare criză politică
Mediatizarea crizelor by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14558_a_15883]
-
ar putea avea un mic șoc. Cititorul de romane are întotdeauna tentația de a da un chip personajelor fictive. în mintea fiecăruia dintre noi există un chip al lui Robinson Crusoe sau al lui Don Quijote. Prin felul lor de a vorbi și de a scrie personajele lui Bogdan Teodorescu seamănă, teribil de bine cu unele VIP-uri ale societății românești de astăzi. Iată cîțiva dintre eroii romanului Spada care, prin felul lor de a vorbi și prin domeniile în care își
Măști ale tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14541_a_15866]
-
Don Quijote. Prin felul lor de a vorbi și de a scrie personajele lui Bogdan Teodorescu seamănă, teribil de bine cu unele VIP-uri ale societății românești de astăzi. Iată cîțiva dintre eroii romanului Spada care, prin felul lor de a vorbi și prin domeniile în care își desfășoară activitatea, au uzurpat identitatea cîtorva dintre simpaticii noștri contemporani: președintele - Emil Constantinescu, Andrei Rusu - Adrian Sârbu, Florian Năstase - Stelian Tănase, Nicoleta Apetrei - Alina Mungiu, Radu Rădulescu - Ion Iliescu, Costel Ardeleanu - Cornel Nistorescu, Marius
Măști ale tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14541_a_15866]
-
continent, obosesia călăului îl persecută pe emigrant, iar ceea ce vede, pe unde hălăduiește, îi ascute simțul critic refractar unui pozitivism absolut. Altfel, nici rândurile emigrației nu-i stârnesc poetului sentimente tocmai tandre, așa cum o percepe, în inerție și abandon. Va vorbi, prin urmare de "ai noștri vârstnici la Paris", în clară trenă eminesciană. Revenit în patrie - căreia îi închină, de altminteri, un magnific imn -, el se ciocnește de catastrofa de după 1989, de "peisajul căpcăun". Dacă tragismul reîntoarcerii n-ar fi evident
Un liric furios by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14564_a_15889]