1,615 matches
-
3.2. Neutralizarea opoziției / 147 3.3. Planul secund și descrierea / 149 3.4. Planul secund și punctul de vedere / 156 3.5. Enunțuri singulative și iterative / 158 Lecturi recomandate / 161 Exerciții / 162 Capitolul 4. Polifonia / 167 4.1. Subiectul vorbitor și locutorul / 169 4.2. Personajul ca "locutor" / 172 4.3. "Locutorul L" și "locutorul λ" / 175 4.4. Ironie și polifonie / 179 4.5. Modalizarea autonimică / 185 4.6. Ghilimelele / 189 4.7. Caracterele italice / 192 4.8. Captare
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
de transmitere a discursului celuilalt." Stilul pictural, dimpotrivă, "se străduiește să dizolve caracterul compact și închis al discursului celuilalt și să-l resoarbă, să șteargă frontierele."32 Bahtin sugera deci că discursul celuilalt poate fi delimitat clar în textul subiectului vorbitor, așa cum pictura clasică precizează clar contururile, dând prioritate desenului. Dimpotrivă, în baroc, culoarea are prioritate și conturul se estompează; prin analogie, stilul pictural presupune absorbția discursului străin în discursul subiectului vorbitor. Fără a dezvolta o teorie a polifoniei, O. Ducrot
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
discursul celuilalt poate fi delimitat clar în textul subiectului vorbitor, așa cum pictura clasică precizează clar contururile, dând prioritate desenului. Dimpotrivă, în baroc, culoarea are prioritate și conturul se estompează; prin analogie, stilul pictural presupune absorbția discursului străin în discursul subiectului vorbitor. Fără a dezvolta o teorie a polifoniei, O. Ducrot a reflectat asupra modului în care subiectul vorbitor își asumă sau nu enunțarea și a introdus distincția dintre locutor (cel care este responsabil de enunț) și enunțători, ființe abstracte ("êtres discursifs
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
prioritate desenului. Dimpotrivă, în baroc, culoarea are prioritate și conturul se estompează; prin analogie, stilul pictural presupune absorbția discursului străin în discursul subiectului vorbitor. Fără a dezvolta o teorie a polifoniei, O. Ducrot a reflectat asupra modului în care subiectul vorbitor își asumă sau nu enunțarea și a introdus distincția dintre locutor (cel care este responsabil de enunț) și enunțători, ființe abstracte ("êtres discursifs") ce reprezintă diverse puncte de vedere, pe care locutorul le poate prezenta. Textele literare exploatează deseori, cu
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
totuși de non-persoană: al meu desemnează obiectul despre care vorbesc, în aceeași măsură ca și masa sau Paul. Am putea fi tentați să opunem deicticele de persoană celor de non-persoană, spunând că dacă primele trimit în mod obligatoriu la subiecți vorbitori, celelalte pot să corespundă oricărui obiect din lume (uman, inanimat, abstract...). Această afirmație se lovește totuși de o multitudine de contra-exemple, o mare parte fiind furnizate de corpusul literar. Dacă indivizii care produc enunțurile nu pot fi decât subiecți vorbitori
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
vorbitori, celelalte pot să corespundă oricărui obiect din lume (uman, inanimat, abstract...). Această afirmație se lovește totuși de o multitudine de contra-exemple, o mare parte fiind furnizate de corpusul literar. Dacă indivizii care produc enunțurile nu pot fi decât subiecți vorbitori, clasa de ființe cărora le este atribuită responsabilitatea enunțului nu este a priori delimitabilă; într-un text de ficțiune orice poate deveni enunțător: Timpul, Soarele, Destinul, un cuvânt... Găsim chiar sticle pe care este scris: "Trebuie să fiu băut rece
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
se vorbește de obicei de "politețe" când se pune problema caracterizării lui dumneavoastră. Această apelare este inexactă dacă prin ea se înțelege ideea de "deferență". De fapt, dumneavoastră reprezintă forma non marcată a opoziției, folosită în mod normal de subiecții vorbitori: se spune "să ne tutuim", și nu "să ne vorbim cu dumneavoastră". Principiul care ghidează alegerea între tu și dumneavoastră este afirmația unei apartenențe sau a unei non-apartenențe la aceeași sferă de reciprocitate. Există oameni pe care îi tutuim în
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
negustor retras din afaceri 141. Capitolul 4 POLIFONIA Problematica polifoniei se referă la identitatea subiectului enunțării. Teza pe care o contracarează este cea conform căreia un enunț nu ar proveni decât dintr-o singură sursă, numită fie "locutor", fie "subiect vorbitor", fie "enunțător"..., sursă unică în care s-ar contopi trei statuturi: cel al producătorului fizic al enunțului (individul care vorbește sau care scrie); cel al enunțătorului, punctul de reper al referinței deicticelor; cel al responsabilului de "acte ilocutorii"; fiecare enunțare
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
O. Ducrot ca instrument de analiză pentru acele enunțuri în care în discursul aceluiași enunțător se fac auzite mai multe "voci"144. În viziunea lui Ducrot 145, în toate teoriile despre polifonia lingvistică se regăsesc "trei teze": "diferențierea între subiectul vorbitor ("empiric" sau "real"), înțeles ca producătorul efectiv al enunțului, adică ființa psihosociologică căreia i se atribuie o origine [...], și locutorul, adică ființa pe care sensul enunțului o prezintă ca fiind responsabilă de enunțare"; "unele enunțuri prezintă simultan mai multe puncte
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
teze în paginile ce urmează, când ne vom limita însă la un nivel elementar și intuitiv, dat fiind gradul ridicat de subtilitate atins de analiza din acest domeniu, de îndată ce ne propunem să modelizăm cu precizie aceste fenomene. 4.1. Subiectul vorbitor și locutorul Ducrot distinge subiectul vorbitor de locutor. Primul joacă rolul de producător al enunțului, de individ a cărui muncă fizică și mentală a permis producerea enunțului; al doilea este instanța care își asumă responsabilitatea pentru acest enunț. Fenomenele de
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
ne vom limita însă la un nivel elementar și intuitiv, dat fiind gradul ridicat de subtilitate atins de analiza din acest domeniu, de îndată ce ne propunem să modelizăm cu precizie aceste fenomene. 4.1. Subiectul vorbitor și locutorul Ducrot distinge subiectul vorbitor de locutor. Primul joacă rolul de producător al enunțului, de individ a cărui muncă fizică și mentală a permis producerea enunțului; al doilea este instanța care își asumă responsabilitatea pentru acest enunț. Fenomenele de reluare, atât de frecvente în dialog
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
de producător al enunțului, de individ a cărui muncă fizică și mentală a permis producerea enunțului; al doilea este instanța care își asumă responsabilitatea pentru acest enunț. Fenomenele de reluare, atât de frecvente în dialog, ilustrează perfect disocierea dintre "subiectul vorbitor" și "locutor"146: DORANTE: Și pe dumneata te interesează dragostea lui. Am ghicit-o din graba cu care abia așteptai să plec. Astfel că pe mine nu mă puteți iubi. SILVIA: Mă interesează dragostea lui?! Cine v-a spus asta
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
concluzia asta 147. În cele două enunțuri pe care le-am subliniat, Silvia reia la persoana întâi singular replicile lui Dorante, însă fără să-și atribuie responsabilitatea pentru ele, fără a le afirma sunt validitatea: ea este, într-adevăr, "subiectul vorbitor", coincide și cu enunțătorul, însă fără a fi locutorul. Teoreticienii literaturii recurg și ei, de multă vreme, la distincții de acest gen, însă la un nivel diferit: Balzac sau Victor Hugo sunt "subiecții vorbitori" ai operelor lor, indivizii empirici care
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
validitatea: ea este, într-adevăr, "subiectul vorbitor", coincide și cu enunțătorul, însă fără a fi locutorul. Teoreticienii literaturii recurg și ei, de multă vreme, la distincții de acest gen, însă la un nivel diferit: Balzac sau Victor Hugo sunt "subiecții vorbitori" ai operelor lor, indivizii empirici care le-au produs, însă nu lor li se atribuie responsabilitatea enunțării, ci unei anumite figuri a enunțătorului, fie că este vorba despre "narator", despre "poet" sau despre "dramaturg". Un scriitor are toată libertatea să
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
responsabil pentru această operă, care își pune numele pe ea (fie el și un pseudonim), care o prezintă publicului. Aceste două accepțiuni au în comun faptul că înscriu subiectul în instituția literară. Pentru a clarifica lucrurile, vom disocia în "subiectul vorbitor", individul care a produs opera, două instanțe: omul cu stare civilă, cu o familie, cu sănătatea lui etc. și scriitorul care există în sânul instituției literare: el are aici o anumită carieră, reclamându-se dintr-o anumită poziționare estetică. Fenomenul
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Poziția autorului dramatic față de enunțurile personajelor sale este total diferită. Nu putem vorbi despre "discurs direct", atâta vreme cât autorul este absent și își lasă personajele să dialogheze singure. Acest dispozitiv se bazează pe un alt tip de polifonie, în care "subiectul vorbitor" (actorul care joacă rolul) diferă de "locutor" (rolul): cea care vorbește este La Champmeslé, însă cea care se face responsabilă de aceste cuvinte este Atalide. Teatrul constituie deci un mod aparte de enunțare literară, care, în ciuda iluziei pe care tinde
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
reiasă din spusele sale o altă sursă enunțiativă, pe care o prezintă ca fiind ridicolă, arătându-și astfel superioritatea. Enunțarea este însoțită, în mod obligatoriu, de indici de distanțare care îi permit co-enunțătorului să perceapă disonanța, să vadă că subiectul vorbitor nu se prezintă drept "locutor" responsabil pentru cuvintele sale. Însă, spre deosebire de ceea ce se întâmplă în ironie, locutorul ridiculizat poate fi identificat; el poate fi un anume autor, gen de discurs, curent literar... (putem să-l parodiem pe Corneille, să parodiem
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
non-persoanei ("că nu putea...") acolo unde ne-am fi așteptat la un "eu" încurcă puțin lucrurile. Prin urmare, suntem mai degrabă tentați să vedem aici un eșantion de discurs indirect liber, de vreme ce există un narator care îl transformă pe subiectul vorbitor într-un personaj. Fără îndoială, cu un asemenea tip de enunțare romanescă ne aflăm într-o situație limită. Textul prezintă caracteristicile esențiale ale monologului interior, însă prezența oblică a unui narator distruge iluzia de a fi închis într-o conștiință
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
anaforă ~), 325 inserare de secvență, 290 insolit (demonstrativ ~), 337 insulă textuală, 235 interjecție, 175 intradiegetic (narator ~), 95 ironie, 179 istorie (vs narațiune), 106 italic, 192 iterativ (vs singular), 158 Î înglobantă (scenă~), 288 L lineară (progresie ~), 310 "locutor" (vs "subiect vorbitor"), 169 "locutor~L" (vs "locutor~λ"), 175 M macropropoziție, 293 mar, 263 marcă a integrării lineare, 302 memorial (demonstrativ ~), 337 menționare (vs folosire), 179 micropropoziție, 293 moc (membru oarecare al unei colectivități), 233 mod de proces, 104 modal (vs referențial
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
289 segmentală (anaforă~), 318 singular (vs iterativ), 159 situație de enunțare, 49 standard (folosire ~), 180 stilistică, 41 subiectiv (adjectiv ~), 257 subiectivitate (mărci de ~), 114 substantiv provenit din verb, 272 substitut (pronume ~), 323 sub~temă, 151 subversiune (vs captare), 196 "subiect vorbitor" (vs "locutor"), 169 T teatru, 173 tematizare, 306 temă constantă (progresie cu ~), 311 temă derivată (progresie cu ~), 312 temă vs remă, 307 temă/titlu, 167 text (gramatică de ~), 285 tip (enunț ~), 56 tip de discurs, 287 trecere, 310 trop, 179
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Nolke; ei publică în Danemarca o revistă, Polifonia lingvistică și literară. 145 "Quelques raisons de distinguer "locuteurs" et "énonciateurs"", în Polifonia lingvistică și literară, nr. 3, 2001 (Samfundslitteratur Roskilde, Danemark), p. 20. 146 Din convenție, vom pune între ghilimele "subiect vorbitor", "locutor" și "enunțător" în momentul în care acești termeni sunt concepte polifonice și nu au deci valoarea pe care o posedă în mod obișnuit în lingvistică. 147 Marivaux, Jocul dragostei și al întâmplării, (trad. de Liana Maxy), Editura de Stat
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
a organului. Care a avut loc în noiembrie. Într-un noiembrie friguros. Bursucul a dispărut. Dumnezeu din copilărie i-a luat locul Săptămâna de dinaintea operației a fost o săptămână a tăcerii. Am tăcut atunci cât pentru două vieți. Ființa mea vorbitoare, mai mult, guralivă, în fapt: zgomotoasă, a fost suspendată. Mă iritau cuvintele. Dar mai ales vorbirea. Eram convins de inutilitatea ei. Vorbirea era o anomalie. Exprimarea interjecțională ar fi fost suficientă. Ce rost avea înstrăinarea lucrurilor de ele însele prin
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
înțeleg extrem de puțin limba română; bunăvoința personalului nostru nu este suficientă depășirii acestei bariere.) S-ar putea spune că, la această etnie, bariera lingvistică este singura și poate fi depășită cu ajutorul unui translator, întrucât în București există o importantă populație vorbitoare a acestei limbi. Cu totul alta este situația etniei țigănești, la care limba nu este o barieră, dar unde survin bariere socio-economice (grupuri cu venituri mici sau fără venit oficial) și mai ales culturale (în speță, analfabetismul). Acesta din urmă
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92230_a_92725]
-
includ tipul și amploarea evaluării metabolice; rolul tratamentului profilactic incluzând medicații specifice; rolul litotriției extracorporeale, al litotriției percutane, al uteroscopiei și al chirurgiei deschise [151]. Am citat din introducerea făcută de Mary Ann Lange (Bethesda, Maryland), la publicarea manuscriselor fiecărui vorbitor la Conferința comună pentru prevenirea și tratamentul calculilor renali, a Institutului Național de Diabet și de Boli digestive și renale și a Institutelor Naționale ale Sănătății din S.U.A., care a avut loc între 28-30 martie, 1988. EXAMENUL CALCULILOR Cunoașterea compoziției
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
până și cu copiii care au un limbaj verbal mai redus, dacă baza comunicării este o experiență comună, o activitate comună sau pur și simplu tema este cunoscută de copii. Tot ei au afirmat că, un context cunoscut și mediul vorbitor familiar asigură participarea mai activă, mai motivată a copiilor. Profesorul care va folosi acest mod, va interveni cu propriile observații, va comenta afirmațiile copilului numai pentru a înlesni continuitatea comunicării și va oferi timp destul copilului pentru formularea propriilor gânduri
Strategii de orientare a interac?iunilor cu copilul deficient de auz ?n vederea declan??rii conversa?iei spontane ?i organizate by Narcisa Nistor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84349_a_85674]