7,219 matches
-
în scris, în texte de autoprezentare ale aceleiași bănci: „De aceea, contează cu cine faci banking” (bcr.ro). Nu sunt dovezi că expresia a face banking ar fi existat, înainte de această campanie publicitară (lansată în 2010), în uzul curent al vorbitorilor de română. E posibil ca ea să fi circulat, ca element de jargon, între funcționarii băncilor, dar nici măcar o asemenea utilizare nu este atestată. Sensul atribuit expresiei de context pare a fi acela de „a lucra cu o bancă”, „a
A face banking... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5683_a_7008]
-
expresii: uzul nu dispune de un mod mai simplu de a denumi colaborarea dintre un ins și o bancă, ci recurge la perifraze complicate și instabile; o formulă mai scurtă și stabilă ar avea deci șanse să fie adoptată de vorbitori. Lucrurile nu stau însă chiar așa. Pentru ca o expresie verbală să se impună în uz trebuie ca acțiunea pe care aceasta o desemnează să fie percepută ca stabilă și unitară; dacă uzul nu a creat o formulă mai simplă pentru
A face banking... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5683_a_7008]
-
împrumut”, „a-și face card” etc., înseamnă că acestea nu sunt percepute ca un întreg. A impune „de sus în jos” formula a face banking nu înseamnă doar a introduce în uz un anglicism tehnic, ci și a presupune că vorbitorii au percepția unei acțiuni comune cu banca; construcția lingvistică are aici un mesaj ideologic, pe care îl accentuează verbul ales (care îi atribuie clientului inițiativa, rolul activ: el face, nu primește). Întrebarea „tu cu cine faci banking?” presupune, prin folosirea
A face banking... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5683_a_7008]
-
îl accentuează verbul ales (care îi atribuie clientului inițiativa, rolul activ: el face, nu primește). Întrebarea „tu cu cine faci banking?” presupune, prin folosirea pronumelui cine, și o personalizare a băncii. E însă greu de crezut că, în mod spontan, vorbitorii români s-ar referi la o bancă prin pronumele cineva. În plus, a face ceva cu cineva nu e un tipar foarte răspândit în limbajul colocvial (cu puțin excepții: a face o tablă, a face bancuri etc.) și poate căpăta
A face banking... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5683_a_7008]
-
e un tipar foarte răspândit în limbajul colocvial (cu puțin excepții: a face o tablă, a face bancuri etc.) și poate căpăta, cel mult, aluzii erotice. Așadar, mesajul transmis de creația lingvistică a face banking este destul de agresiv, atribuindu- le vorbitorilor familiaritatea cu o formulă și cu un set de idei care, de fapt, nu le aparțin. Nu e de mirare că reacția destinatarilor a fost una predominant negativă, de iritare și ironizare. Blogurile și paginile on-line ale unor reviste cuprind
A face banking... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5683_a_7008]
-
posturile pentru care se vor face angajări în 2014 pe salarii nete de 1.000 euro pe lună se numără area sales manager, key account manager, cel mai bine plătite fiind posturile în vânzări tehnice sau telecom. Domeniu: Call center. Vorbitorii de limbi străine rare - cehă, rusă, japoneză, arabă - vor fi angajați în 2014 pe salarii nete lunare de 1.000 de euro. Domeniu: Financiar. Consultanții financiari cu experiență vor fi angajați în 2014 cu salarii nete lunare de 1.000
Joburile în care se vor face angajări în 2014 pe 1.000 de euro by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/56977_a_58302]
-
sunt numeroase: „Strategie făcută pe picior” (Jurnalul național, 28.12.2006); „proiectul de lege s-a făcut pe picior” (realitatea.net); „a fost ceva făcut pe picior într-o lună, două” (22, 1.02.2011) etc. Cred că mulți dintre vorbitorii actuali percep expresia ca fiind motivată de o imagine cât se poate de concretă și de tipică: aceea a redactării în grabă a unui text, între alte activități - nu la birou, nu în poziția specifică muncii concentrate și conștiincioase, ci
Pe picior, pe genunchi... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5699_a_7024]
-
panică”. A panica ar putea fi și rezultatul unei evoluții interne, cu nesiguranțe și oscilații similare altor perechi actuale: a conversa/a se conversa, a socializa/a se socializa etc.; preferința pentru a panica ar fi determinată inconștient de încercarea vorbitorilor de a elimina nota prea colocvială a formei a se panica (evocând poate neliterarele a se criza, a se ataca, a se râde etc.).
A se panica by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5811_a_7136]
-
strict lingvistică se constată, totuși, că nu e un element inutil, ci unul cu valoare de conector pragmatic. Pleonasmele sunt de obicei ridicole prin repetarea aparent inutilă a unei informații, dar apariția lor este de multe ori justificată de intenția vorbitorului de a-și întări sau a-și dezambiguiza spusele. Adjectivul și adverbul personal intră în multe structuri care produc, prin redundanță, un efect involuntar comic: eu, personal, părerea mea personală, punctul meu de vedere personal etc. De fapt, construcția pleonastică
Eu personal... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5578_a_6903]
-
fost organizată în Grecia, au fost doar câteva zeci de privitori, hărțuiți și arestați de poliție. Anul acesta a adus o zonă special amenajată pentru presă, persoane de legătură din partea poliției, toalete portabile, o camionetă cu gustări, un colț pentru vorbitori - toate ingrediente ale unui altfel de Bilderberg.
Bilderberg, întâlnire secretă pentru strategia de dezvoltare a lumii by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/56062_a_57387]
-
putea veni în întâmpinarea unei corectitudini a vorbirii, precum retorica, au dispărut, și ele, de mult timp din programele de învățământ, la noi, ca și aiurea. Cultivarea limbii înseamnă crearea unor deprinderi normative, capabile să diminueze tendința spre laxism a vorbitorilor și să-i contracareze efectele negative. Doar așa uzul poate fi controlat. Norma, o dată învățată de către cât mai mulți, se cade supravegheată, ceea ce vrea să spună că o cultură reală a limbii nu se termină o dată cu anii de școală. Presiuni
Cultura limbii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5051_a_6376]
-
școală. Presiuni negative asupra limbii se exercită din multe părți. Astăzi, mai mult ca oricând în trecut, mass-media e răspunzătoare de incultura lingvistică. Felul agramat și primitiv în care se vorbește la televizor nu mai e un secret decât pentru vorbitorii înșiși. Și, dacă exprimarea invitaților la emisiuni e dificil de corectat, măcar moderatorii ar trebui instruiți să nu mai spună flagrant în loc de flagrant delict, datorită în loc de din cauza sau să evite barbarele acorduri după înțeles ori pleonasmele nesuferite care răvășesc vorbirea
Cultura limbii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5051_a_6376]
-
Fondane încearcă să mențină filmul ca artă pură, ca un limbaj universal, sesizând sonorul ca un factor disolutiv care va naționaliza limbajul filmului, ceea ce s-a și petrecut. Criticul schițează chiar o estetică a filmului sonor în De la mut la vorbitor. Grandoarea și decăderea cinematografului. Dana Duma reface pentru noi acest traseu al devenirii lui Fondane ca cineast, prin trecerea de la scenariu la regie, incluzând acele episoade revelatoare care-l individualizează pe scriitorul român pe scena istoriei cinematografului. Articolul publicat în
Benjamin Fondane, cineastul uitat by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5625_a_6950]
-
Rodica Zafiu Răspândirea vertiginoasă a construcției în care decât ia locul adverbelor restrictive numai și doar e un fenomen evident pentru orice vorbitor de română. Corectări, critici, ironii, parodii par să rămână fără efect: cu o viteză comparabilă cu aceea cu care a fost preluată construcția ca și, inovația sintactică pătrunde în uzul curent, în primul rând pentru a restrânge aserțiunea la un
Decât o negație by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5653_a_6978]
-
un gol, avantajul scurtimii, al dezambiguizării sau al insistenței. Nici numai, nici doar nu-i sunt prin nimic inferioare, învechite sau greoaie. E pur și simplu o ilustrare a rolului imitației și a imprevizibilului din evoluția limbii. Folosit de unii vorbitori fără nicio ezitare, în spațiul public, în răspunsuri la examene sau în discursuri politice, noul decât e perceput de mulți alții ca stigmat social, ca marcă de vorbire neglijentă și chiar de incultură. O excelentă publicație periodică și-a ales
Decât o negație by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5653_a_6978]
-
secretarui de stat al SUA pe Philip Gordon. Criticat de o parte a opiniei publice din România pentru pozițiile sale în chestiunea suspendării președintelui, Philip Gordon a fost numit coordonator al Consiliului Național de Securitate pentru Orientul Mijlociu. Victoria Nuland este vorbitoare de limbă franceză și rusă. Scandalul care i-a clătinat cariera diplomatică Numele Victoriei Nuland este legat de scandalul referitor la atacul din 2011 asupra misiunii diplomatice a SUA din Libia, în urma căruia ambasadorul american la Benghazi, Cristopher Stevens, a
Cine este Victoria Nuland: legăturile sale cu România și scandalul care i-a zguduit cariera by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/54936_a_56261]
-
din vijelia crizei economice” și că are încredere că ”președintele României va invita din nou PDL să formeze guvernarea, după alegerile parlamentare. Reuniunea de la Sala Polivalentă, programată de la ora 11.00, a debutat cu sloganul "Tot greul spre bine". Primul vorbitor a fost europarlamentarul Traian Ungureanu, care a spus că se aștepta să vadă o sală goală, deoarece a citit că se reunește un partid care are probleme, comentariu apreciat, de altfel, de cei aproximativ 7.000 de participanți. La eveniment
Boc: PDL a scos România din vijelia crizei economice () [Corola-journal/Journalistic/45004_a_46329]
-
artă”, dacă e să judecăm, de exemplu, după felul în care C.Rogozanu, la „Realitatea TV”, recomanda elevilor aflați în pragul BAC-ului romanul lui Rebreanu Gorila, nu pentru valoarea lui literară, de care ar cam duce lipsă, după părerea vorbitorului însuși, ci pentru că, zugrăvind corupția din politica și presa românească antebelică, i-ar putea face pe elevi interesați de corupția actuală. Curată tendință fără artă! Și cum lucrurile se leagă uneori peste capul nostru, Paul Cernat își încheie pledoaria pentru
Tot despre „noua“ critică de direcție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3287_a_4612]
-
regiune fără ca Israelul să aibă garantată securitatea și, în același timp, suntem adepții unui compromis, care să îi lase și pe palestinieni să aibă un stat", a menționat președintele Traian Băsescu. Președintele a ținut să transmită salutările sale și israelienilor vorbitori de limbă română, dar și multora dintre colegii săi de școală generală și liceu care astăzi sunt cetățeni ai Statului Israel, inclusiv o fostă colegă de bancă. Vizita lui Traian Băsescu este a doua pe care o efectuează în Israel
Traian Băsescu, vizită de trei zile în Israel () [Corola-journal/Journalistic/32950_a_34275]
-
pe trei aspecte: teorie, exemple, exerciții. Vom evoca pe scurt cîțiva clasici ai teoriei retoricii (Platon, Aristotel, Cicero, Tacit, Quintilian, Hermogen, Fénelon), precum și sfaturile practice ale unui Dale Carnegie, vom citi și comenta câteva discursuri celebre, vom viziona filme cu vorbitori cunoscuți. Fiecare cursant va putea ține un scurt discurs pregătit în avans și un altul improvizat în doar cîteva minute. Varietatea tipurilor de discurs, afirmată din start de clasicii retoricii, pune problema adaptării la context. Situațiile în care suntem chemați
Câți bani cere un politician ca să te învețe ce să vorbești by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/33095_a_34420]
-
care respingeau protocronismul, care se opuneau, prin neparticipare, cultului deșănțat al perechii grotești de dictatori. Cu nuanțe, pe tonuri diferite, explicit sau numai aluziv, linia culturală oficială , sintetizată de sinistrele Teze din iulie 1971, era respinsă. Iorgulescu era un bun vorbitor, miza pe calm, pe logică, pe constrângătoarea logică, tăios totuși, sarcastic, percutant. Ce a spus în țară va spune mai târziu, încă mai răspicat, la „Europa liberă”, la „Radio France Internationale”, în articole , în interviurile din străinătate. Se pune întrebarea
Mircea Iorgulescu – 70 de ani de la naștere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3316_a_4641]
-
și jurnaliștii nu au uitat-o și într-un fel sau altul cu toții i-au adus un omagiu. Alecu Racoviceanu a scris câteva rânduri despre cea care a fost numită " Fata cu părul de foc". "Mă uit la zecile de vorbitori de pe micile ecrane și mă încearcă un sentiment de vinovăție și de jenă. Nimic din toate vorbele astea nu ar fi fost găzduite de televiziuni dacă ieri, de exemplu, și-ar fi lansat prea mult amânatul album sau doar și-
"Mădălina Manole nu poate să ardă în iad!". Comemorare emoționantă by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/33324_a_34649]
-
și de fixare a normelor gramaticale. Tranziția actuală pare a conduce, dimpotrivă, spre un vocabular tot mai sărac și spre o relaxare a normelor. Nu e nevoie de cine știe ce pregătire de specialitate ca să ne dăm seama că există, la numeroși vorbitori, chiar și o anumită „conștiință” a caracterului facultativ al regulilor de exprimare. Această „conștiință” nevinovată îngăduie eroarea, care nu numai urâțește limba, dar răpește comunicării precizia și limpezimea. Se șterge treptat granița dintre vorbirea cultivată și aceea necultivată. Acesta este
Caliban și limba română by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3438_a_4763]
-
necultivată. Acesta este un fenomen foarte grav, care pune în pericol însăși limba literară. Voi alege trei categorii de exemple. Înainte de orice, se remarcă o deteriorare a pronunției. Aspectul fonologic este cel mai frapant din toate, căci lovește nemijlocit urechea. Vorbitorul nu mai pare deloc preocupat de felul în care sună cuvintele în gura lui. Rezultatul este cacofonia. De la parlamentar la omul de pe stradă, vorbitorul de română pare victima unui colosal delir cacofonic. Deschideți urechile și-l veți capta fără greutate
Caliban și limba română by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3438_a_4763]
-
o deteriorare a pronunției. Aspectul fonologic este cel mai frapant din toate, căci lovește nemijlocit urechea. Vorbitorul nu mai pare deloc preocupat de felul în care sună cuvintele în gura lui. Rezultatul este cacofonia. De la parlamentar la omul de pe stradă, vorbitorul de română pare victima unui colosal delir cacofonic. Deschideți urechile și-l veți capta fără greutate. Al doilea exemplu este din domeniul lexical: frecventa ignorare a sensului unor cuvinte. Lipsa proprietății termenilor face, paradoxal, ravagii mai ales în limba care
Caliban și limba română by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3438_a_4763]