1,716 matches
-
între pozițiile partidelor indiferent cât de apropiate devin acestea. Dacă însă există incertitudine, informația nu este perfectă și, în plus, există costuri de informare, atunci probabilitatea ca extremiștii să absenteze la vot crește când partidul se deplasează spre centru, pentru că votanții nu mai pot sesiza așa de ușor diferențele dintre platformele partidelor. Drept consecință, dacă numărul votanților extremiști este mare, partidele pot alege să nu se apropie de centru. În acest caz însă, politicile promovate de partidul câștigător vor fi extremiste
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
dintre platformele partidelor. Drept consecință, dacă numărul votanților extremiști este mare, partidele pot alege să nu se apropie de centru. În acest caz însă, politicile promovate de partidul câștigător vor fi extremiste, democrația va fi instabilă, iar o parte din votanți vor fi nemulțumiți, ceea ce poate avea consecințe grave, mergându-se chiar până la revoluție. Aceste consecințe sunt determinate de faptul că vor rezulta două partide cu platforme radicale și opuse care se vor lupta pentru putere, reușind să își impună viziunea
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
locale ale distribuției votanților. Sistemul va atinge echilibrul atunci când nici un partid nou nu se mai poate forma și când partidele existente nu mai au motivația necesară să își mai modifice poziția. Față de sistemul bipartid, unde partidele propun politici similare, iar votanții au nevoie de alte elemente de distincție între ele în afară de ideologie, în sistemele multipartid rolul ideologiei este unul crescut, date fiind costurile crescute de informare. Datorită faptului că partidele au stimulentele pentru a se diferenția unele de celelalte, ideologia devine
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
distribuției este cauzată de schimbări sociale puternice, cum ar fi o revoluție, sau modificarea condiției unui grup social care nu mai este reprezentat de niciunul dintre cele două partide existente. În al doilea caz, dacă există un număr mare de votanți la una dintre extreme, iar partidul cel mai apropiat de ei migrează spre centru, se poate crea un nou partid de extremă, care nu își propune neapărat să câștige alegerile, ci doar să forțeze partidul care a migrat să se
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
nu întotdeauna toate direcțiile de politici propuse de un partid în campanie pot fi sintetizate printr-o poziție unică pe un singur continuum cum este axa stânga-dreapta. Astfel, un partid poate avea poziții diferite pe diferite dimensiuni. La fel și votanții, motiv pentru care opțiunea de a vota pentru un partid sau altul se face în funcție de media ponderată a pătratului distanței euclidiene dintre poziția partidului și poziția votantului pe fiecare dintre dimensiuni. Ponderarea dă posibilitatea atribuirii unei importanțe crescute unora dintre
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
dintre poziția partidului și poziția votantului pe fiecare dintre dimensiuni. Ponderarea dă posibilitatea atribuirii unei importanțe crescute unora dintre dimensiuni, spre deosebire de celelalte. O altă modificare importantă la modelul downsian o reprezintă relaxarea asumpției de informație perfectă. Astfel, dacă asumăm că votanții nu mai dețin informație perfectă cu privire la poziția pe care o au partidele în spațiul unisau multidimensional, atunci percepția asupra acestei poziții poate fi privită ca fiind o variabilă aleatoare. Cu alte cuvinte, putem introduce un termen de eroare, cu media
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
asupra acestei poziții poate fi privită ca fiind o variabilă aleatoare. Cu alte cuvinte, putem introduce un termen de eroare, cu media 0, în calculul poziției partidelor și al utilității pe care alegerea fiecăruia dintre partide o produce pentru fiecare votant. O a treia modificare importantă este introducerea ideii de vot probabilistic. O asumpție fundamentală a modelului downsian este aceea că toți votanții se prezintă la vot și optează pentru partidul cu poziția cea mai apropiată de poziția proprie, indiferent cât
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
0, în calculul poziției partidelor și al utilității pe care alegerea fiecăruia dintre partide o produce pentru fiecare votant. O a treia modificare importantă este introducerea ideii de vot probabilistic. O asumpție fundamentală a modelului downsian este aceea că toți votanții se prezintă la vot și optează pentru partidul cu poziția cea mai apropiată de poziția proprie, indiferent cât de mare este distanța absolută dintre votant și cel mai apropiat partid. Însă în viața reală nu toți votanții se prezintă la
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
introducerea ideii de vot probabilistic. O asumpție fundamentală a modelului downsian este aceea că toți votanții se prezintă la vot și optează pentru partidul cu poziția cea mai apropiată de poziția proprie, indiferent cât de mare este distanța absolută dintre votant și cel mai apropiat partid. Însă în viața reală nu toți votanții se prezintă la vot, absenteismul devenind o componentă importantă a teoriei despre vot, modelată prin votul probabilistic. Principalele două motive pentru care votanții absentează sunt alienarea și indiferența
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
aceea că toți votanții se prezintă la vot și optează pentru partidul cu poziția cea mai apropiată de poziția proprie, indiferent cât de mare este distanța absolută dintre votant și cel mai apropiat partid. Însă în viața reală nu toți votanții se prezintă la vot, absenteismul devenind o componentă importantă a teoriei despre vot, modelată prin votul probabilistic. Principalele două motive pentru care votanții absentează sunt alienarea și indiferența. Alienarea se referă la situația în care votanții consideră că utilitatea obținută
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
mare este distanța absolută dintre votant și cel mai apropiat partid. Însă în viața reală nu toți votanții se prezintă la vot, absenteismul devenind o componentă importantă a teoriei despre vot, modelată prin votul probabilistic. Principalele două motive pentru care votanții absentează sunt alienarea și indiferența. Alienarea se referă la situația în care votanții consideră că utilitatea obținută chiar și alegând candidatul preferat nu depășește un minim admis, în timp ce indiferența se referă la situația în care diferența de utilitate dintre candidați
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
viața reală nu toți votanții se prezintă la vot, absenteismul devenind o componentă importantă a teoriei despre vot, modelată prin votul probabilistic. Principalele două motive pentru care votanții absentează sunt alienarea și indiferența. Alienarea se referă la situația în care votanții consideră că utilitatea obținută chiar și alegând candidatul preferat nu depășește un minim admis, în timp ce indiferența se referă la situația în care diferența de utilitate dintre candidați nu depășește un minim admis (Enelow și Hinich, 1984, p. 464). Așadar, în
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
utilitatea obținută chiar și alegând candidatul preferat nu depășește un minim admis, în timp ce indiferența se referă la situația în care diferența de utilitate dintre candidați nu depășește un minim admis (Enelow și Hinich, 1984, p. 464). Așadar, în primul caz votanții absentează deoarece nici un partid nu promovează politici care să le aducă un plus de utilitate satisfăcător, în timp ce în al doilea caz votanții absentează întrucât consideră că diferența dintre partide, în termeni de utilitate, nu este suficient de mare pentru a
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
utilitate dintre candidați nu depășește un minim admis (Enelow și Hinich, 1984, p. 464). Așadar, în primul caz votanții absentează deoarece nici un partid nu promovează politici care să le aducă un plus de utilitate satisfăcător, în timp ce în al doilea caz votanții absentează întrucât consideră că diferența dintre partide, în termeni de utilitate, nu este suficient de mare pentru a merita asumarea costurilor asociate votului. Cele două fenomene sunt distincte și se pot produce separat sau împreună. Spre exemplu, în situația în
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
adevărata modificare pe care orice partid concurent ar putea-o face se află undeva între poziția sa pe continuum și poziția statu quoului. Măsura în care partidul poate modifica poziția de statu-quo este numită de Grofman rată de discount. Astfel, votanții nu vor mai alege 60 Teorii și modele ale compeTiției poliTice să voteze cu partidul care are poziția cea mai apropiată de poziția proprie, ci cu partidul care se află cel mai aproape de votant după ce din poziția partidului a fost
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
de Grofman rată de discount. Astfel, votanții nu vor mai alege 60 Teorii și modele ale compeTiției poliTice să voteze cu partidul care are poziția cea mai apropiată de poziția proprie, ci cu partidul care se află cel mai aproape de votant după ce din poziția partidului a fost scăzută poziția statu-quoului, iar rezultatul a fost înmulțit cu rata de discount . Modelele direcționale de competiție electorală Am ales să vorbesc de modele direcționale, și nu de un model direcțional, întrucât în această secțiune
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
bază câteva asumpții comune. Asumpția centrală în ambele modele este aceea că majoritatea oamenilor au preferințe difuze în legătură cu direcția pe care ar trebui să o urmeze guvernarea în privința formulării politicilor. Din acest motiv, modelele renunță la ideea downsiană conform căreia votanții sunt capabili să ordoneze perfect alternativele propuse de partide pe un continuum, propunând o altă abordare asupra formării opțiunilor de vot. În modelul direcțional dezvoltat de Matthews (1979), votanții își stabilesc preferințele în funcție de o singură coordonată, și anume direcția preferinței
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
politicilor. Din acest motiv, modelele renunță la ideea downsiană conform căreia votanții sunt capabili să ordoneze perfect alternativele propuse de partide pe un continuum, propunând o altă abordare asupra formării opțiunilor de vot. În modelul direcțional dezvoltat de Matthews (1979), votanții își stabilesc preferințele în funcție de o singură coordonată, și anume direcția preferinței, ei decizând dacă susțin sau nu o anumită politică. În modelul dezvoltat de Rabinowitz și Macdonald (1989), de acum înainte modelul RM, apare și o a doua coordonată, și
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
cu care votantul respinge sau susține politica respectivă. Trebuie observat faptul că, în cazul unei singure dimensiuni, de exemplu axa stânga dreapta, dacă sunt doar două partide în competiție și ambele se află de aceeași parte a punctului neutru, atunci votanții sunt indiferenți între ele, oricare ar fi diferența de intensitate dintre pozițiile celor două. În modelele cu două sau mai multe dimensiuni însă, intensitatea poziției contează, așa cum indică formula anterioară. În modelul direcțional propus de Rabinowitz și Macdonald (1989), alegerea
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
respective. Dacă direcțiile lor sunt opuse, adică un agent este de acord și celălalt nu, atunci asocierea va fi una negativă. În a doua fază trebuie stabilită intensitatea cu care fiecare dintre agenți își susține poziția. Cu cât poziția unui votant sau partid este mai departe de punctul neutru, cu atât acesta preferă mai intens direcția respectivă. Rezultatul interacțiunii dintre cele două poziții, a votantului și a partidului, reprezintă utilitatea obținută de votant dacă alege să voteze cu respectivul partid. Conform
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
agenți își susține poziția. Cu cât poziția unui votant sau partid este mai departe de punctul neutru, cu atât acesta preferă mai intens direcția respectivă. Rezultatul interacțiunii dintre cele două poziții, a votantului și a partidului, reprezintă utilitatea obținută de votant dacă alege să voteze cu respectivul partid. Conform modelului direcțional RM, votantul va alege întotdeauna partidul care se află de aceeași parte a punctului neutru cu el însuși și care este poziționat cât mai departe de punctul neutru. Această concluzie
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
Conform modelului direcțional RM, votantul va alege întotdeauna partidul care se află de aceeași parte a punctului neutru cu el însuși și care este poziționat cât mai departe de punctul neutru. Această concluzie contrazice modelul tradițional care afirmă că un votant va prefera partidul cel mai apropiat de poziția sa ideală indiferent dacă se află de aceeași parte a axei sau nu. Mai mult, conform modelului direcțional, un votant aflat în situația de a alege între două partide care se află
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
de punctul neutru. Această concluzie contrazice modelul tradițional care afirmă că un votant va prefera partidul cel mai apropiat de poziția sa ideală indiferent dacă se află de aceeași parte a axei sau nu. Mai mult, conform modelului direcțional, un votant aflat în situația de a alege între două partide care se află de aceeași parte cu el, însă la distanțe diferite de punctul neutru, îl va prefera pe cel mai îndepărtat de punctul neutru, chiar dacă celălalt partid se află mai
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
un partid care pune mai mult accent pe o anumită politică în alegeri este mai probabil să o promoveze intens în cazul în care este ales decât un partid care îi acordă o importanță redusă . Definiția intensității arată că un votant nu va prefera în general partidele de centru sau apropiate de centru deoarece poziția acestora denotă indiferență față de politica respectivă, și nu o atitudine moderată 10. Așadar, în acest model, centrul este în general gol, tendința partidelor fiind aceea de
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
10"> Cu cât poziția unui partid față de o anumită problemă se află mai aproape de punctul neutru, cu atât partidul susține mai puțin problema respectivă și cu atât problema este mai puțin relevantă pentru partid. Același lucru este valabil și pentru votant. Cu cât este mai aproape de centru, cu atât este mai puțin interesat de acea problemă. Astfel, dacă în modelul proximității votantul alegea partidul cel mai apropiat de propria poziție, în modelul direcțional votantul are stimulentele necesare pentru a vota partidul
Competenţa politică în România by Andra‑Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]