1,082 matches
-
obligați să lucreze un număr de zile pe an pentru mănăstire - și țiganii robi. Poslușnicii erau oarecum avantajați, pentru că erau scutiți de toate dările și „angheriile”. Acestea erau întărite din când în când - pentru un anumit număr de poslușnici - prin zapise domnești. - Un zapis de întărire cuprinzător a fost dat de Constantin Duca voievod la 11 oct.1702 (7211): „Adecă domniia mea dăm și întărim sfintei mănăstiri...Ioan Zlataust...cu vinăriciul (dare pe vin) de la Buciumi și cu o bucată de
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
un număr de zile pe an pentru mănăstire - și țiganii robi. Poslușnicii erau oarecum avantajați, pentru că erau scutiți de toate dările și „angheriile”. Acestea erau întărite din când în când - pentru un anumit număr de poslușnici - prin zapise domnești. - Un zapis de întărire cuprinzător a fost dat de Constantin Duca voievod la 11 oct.1702 (7211): „Adecă domniia mea dăm și întărim sfintei mănăstiri...Ioan Zlataust...cu vinăriciul (dare pe vin) de la Buciumi și cu o bucată de loc din hotarul
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
faptul că pivnițele metohului din Bucium mai sunt și astăzi la locul lor. Mai la deal de biserica lui Ioan Theodor Calimah vodă.. - Mănăstirea Zlataust s-a așezat bine pe picioarele ei destul de repejor și a început să cumpere câte ceva. Zapisul din 7 feb.1685 (7193) spune cum Macarie, egumenul de la Cetățuia, mărturisește că a cumpărat o pivniță în Iași pe banii proveniți din vânzarea unor șifturi (de postav) lăsate de doamna lui Gheorghe Duca voievod când acesta era la oaste
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
cumpărată pentru mănăstirea Zlataust din porunca lui vodă, ctitorul bisericii. Urmează un șir de cumpărături de case, locuri de casă sau dughene din Iași.Când și-au văzut căruța plină cuvioșiile lor au început să și vândă, mărite Spirit. Primul zapis de vânzare este cel din 7 iunie 1706 (7214), prin care Hristarh, egumenul mănăstirii Zlataust, și soborul mănăstirii vând lui Ioan Moschici, săhăidăcar (meșter sau vânzător de arcuri, săgeți, șei,hamuri etc) un loc de dugheni pe Podul Vechi. - Am
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
cel din 7 iunie 1706 (7214), prin care Hristarh, egumenul mănăstirii Zlataust, și soborul mănăstirii vând lui Ioan Moschici, săhăidăcar (meșter sau vânzător de arcuri, săgeți, șei,hamuri etc) un loc de dugheni pe Podul Vechi. - Am aici, dragule, un zapis de confirmare dat la 14 dec. 1703 (7212) de Mihai Racoviță voievod, din care aflăm că mănăstirea Zlataustului era stăpâna satului Găureni de peste Prut și a unui loc din hotarul târgului Iași. Prin același zapis se confirmă vinăriciul de la Bucium
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Vechi. - Am aici, dragule, un zapis de confirmare dat la 14 dec. 1703 (7212) de Mihai Racoviță voievod, din care aflăm că mănăstirea Zlataustului era stăpâna satului Găureni de peste Prut și a unui loc din hotarul târgului Iași. Prin același zapis se confirmă vinăriciul de la Bucium și se scutesc de dări 16 poslușnici. Mai spuneam noi că mănăstirile primeau și bani gata făcuți. În cazul de față, aflăm aceasta din zapisul de confirmare a dreptului mănăstirii Zlataust de a lua câte
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și a unui loc din hotarul târgului Iași. Prin același zapis se confirmă vinăriciul de la Bucium și se scutesc de dări 16 poslușnici. Mai spuneam noi că mănăstirile primeau și bani gata făcuți. În cazul de față, aflăm aceasta din zapisul de confirmare a dreptului mănăstirii Zlataust de a lua câte o sută de lei pe an din vama domnească. - Nu se puteau plânge cuvioșiile lor călugării de la Zlataust, mărite Spirit, că sunt săraci, pentru că aveau bani încât puteau să dea
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
a lua câte o sută de lei pe an din vama domnească. - Nu se puteau plânge cuvioșiile lor călugării de la Zlataust, mărite Spirit, că sunt săraci, pentru că aveau bani încât puteau să dea cu împrumut doritorilor. Dovada o găsim în zapisul din 19 sept. 1764 (7273): „Adică eu, Cârste Stroescu, împreună cu soțul meu, Marie, făcut-am zapisul nostru în mâna sfinții sale părintelui egumen de la Sfetii Ioan precum ne-au făcut sfinție sa bini cu o sută și treidzeci lei, cu
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
cuvioșiile lor călugării de la Zlataust, mărite Spirit, că sunt săraci, pentru că aveau bani încât puteau să dea cu împrumut doritorilor. Dovada o găsim în zapisul din 19 sept. 1764 (7273): „Adică eu, Cârste Stroescu, împreună cu soțul meu, Marie, făcut-am zapisul nostru în mâna sfinții sale părintelui egumen de la Sfetii Ioan precum ne-au făcut sfinție sa bini cu o sută și treidzeci lei, cu dobândă din dzeci - doisprezeci pe an, și i-am pus zălog casăle noastri și i-am
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
sfinții sale părintelui egumen de la Sfetii Ioan precum ne-au făcut sfinție sa bini cu o sută și treidzeci lei, cu dobândă din dzeci - doisprezeci pe an, și i-am pus zălog casăle noastri și i-am dat și două zapise a casăi la mâna svinții sale.” Si spune Cârste mai departe că, în caz de judecată, va suporta cheltuielile. Cuvioșiile lor știau meșteșugul ca niște adevărați cămătari, mărite Spirit.Probabil aveau oarece obișnuință, dragule. Uite că la 29 iunie 1704
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Sfântul Atanasie din Copou. Zlataustul a stăpânit fără drept averea mănăstirii Clatea (Păun) până la 15 dec. 1713 (7222), când vodă face dreptate mănăstirii din Copou. - Mărite Spirit, te rog să ai răbdare și să mă asculți. Am în față un zapis de judecată între mănăstirea Zlataust și mănăstirea Aron Vodă. Motivul? Seliștea Prisăcilor. E o întreagă tărășenie. De această dată, Sfinția sa mitropolitul Nechifor judecă pricina cu gândul ca aceasta să nu ajungă la Divanul Domnesc și la vodă (Grigorie Ghica voievod
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
tocmai acum, când nu mai este așa de mult până departe. - Ce ar fi să mergem la Dealul Mare, mărite Spirit? - Adică la mănăstirea Hadâmbul? - Chiar așa. La mănăstirea vistiernicului Iane Hadâmbul. Despre acest vameș aflăm pentru prima oară din zapisul de la 1657 sept.1-1658 aug.31 (7166), prin care Dumitrașco vătaful de paici, fratele lui Iacov cizmarul, îl lasă pe Iane Hadâmbul să ție pe mai departe casele din „Târgul Vechi” ce au fost ale lui Iacov cizmarul. - Cum văd
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
înconjurată de ziduri cu turnuri pe colțuri închipuind o mică fortificație. - Să intrăm înăuntru, curiosule, unde ai să vezi Icoana Maicii domnului făcătoare de minuni... - Când a fost zidită de fapt această biserică, mărite Spirit? - Tocmai am dat peste un zapis din 7 feb. 1659 (7167), în care se spune: „Noi Gheorghie Ghica voievod ...Adică domnia me m-am milostivit și am miluit pre sluga noastre, pre Iane ce au fost chelar, cu un loc să-și facă o bisericuțe în
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
pre Iane ce au fost chelar, cu un loc să-și facă o bisericuțe în Dealul Mare, ce este în ținutul Iașilor, iar dacă vă face bisericuțe să o închine la Ierusalim.” - Eu zic să ne întoarcem, mărite Spirit, la zapisul din 18 ian.1658 (7166), care spune: „Adică eu, Irina, fata Neagului a sulițașului, și cu soru-mea Drăgana, și ficiorii mei, cu nepoții Neagului sulițașul...scriem și mărturisim...cum noi...am datu sfintii mănăstiri ce se cheamă la Dealul Mare
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
dăruit mănăstirii Dealul Mare niște locuri de case pe Ulița Mare din Iași. Aceștia spun: „Care mănăstire iaste închinată metoh la ascultarea svinției sale ocârmuitoriul de legea noastră, patriiarhul de Ierusalim.” - Mănăstirea Dealul Mare a fost înzestrată - cum aflăm din zapisul de la 6 mai 1676 (7184), cu numeroase locuri de casă, dugheni, pivnițe și altele - toate cumpărate de Iane Hadâmbul. La acestea se mai adaugă și scutirile acordate mănăstirii de voievozii vremii. - Ca și celelalte surate ale sale, și mănăstirea Hadâmbul
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și împrejurimi. Am o mulțime de noutăți să-ți spun. - Abia aștept să mi le dezvălui, mărite Spirit. Eu aș începe însă cu eterna întrebare. Când a fost zidită biserica mănăstirii Sfântul Spiridon? - Apoi s-o începem cu începutul. Din zapisul de la 25 dec. 1751 (7260) aflăm că Gheorghie Carpu căpitan scrie: „Facem știre cu această scrisoare a noastră pentru casile noastre din Ieși, de pe Ulița Hagioaii...acu avându și eu trebuință de bani, le-am scos vânzătoare și, iată dumnealui
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
dumnealui Bosii biv vel jicniceriu le-au cumpărat cu banii gata 400 lei, ca să facă o svântă rugă, pominire Svântului Spiridon.” S-a întâmplat însă ca vânzarea caselor de către căpitanul Carp să nu fie după lege, după cum se vede din zapisul din 31 mai 1752 (7260), în care căpitanul spune: „Si sculându-se rudele meale Buhușeștii a opri locul să nu se zidiască mănăstirea, arătând că acel loc iaste a lor...Si fiindu că să urzisă mănăstirea pe acel loc n-
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
în toată Moldova și dăruiește mănăstirii Sfântul Spiridon venitul cântarului pentru Spital. - Cum se știe, mărite Spirit, voievozii au ajutat mănăstirile și prin acordarea de diverse scutiri. Iaca aici o scutire pe care acum o întâlnesc pentru prima oară în zapisele domnești. La 1 aprilie 1766 Grigorie Alexandru Ghica voievod l-a scutit de dări pe Gheorghii banul „carele din bună vrerea sa voit-au și cu totul s-au închinat la sfânta mănăstire a Sfântului și marelui ierarh Spiridon de
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
fragmente ceramice atribuite sec. XIV-XV și XVII-XVIII reprezintă [...] vatra unui vechi sat dispărut, foarte probabil a satului Ipotești 4. Nicolae Iorga nu va trece cu vederea această atestare, amintindu-i pe Vasile Căpitanu și Paraschiva din Ipotești, care semnează un zapis întocmit la Stâncești, la data mai sus amintită 5. Cercetări și documente mai noi scot la iveală faptul că prima atestare documentară a satului se găsește în uricul întărit de Alexandru cel Bun, la 15 iunie 1431, dat vornicului Oană
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
vs (118d-e)) (observație formulată de Mensching 2012 și pentru alte limbi romanice); absența cliticului nu se corelează cu tipul sintactic al obiectului direct preverbal (cuantificațional / definit (118a) / (118b-c))40. (117) a. Adecă eu, Marin o(t) Boldești, scris-am acest zapis [a]l meu să fie de mare credință la mâna lu Rafail călug[ă]rul (DÎ.1582: VII) b. Toată răsădirea carea n-au sădit Tatăl Mieu din ceriu, zmulge-să-va (NT.1648: 20r) c. Când adeveriții închinătoriînchina-se-vor Părintelui și cu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
plățile, sau în bani, sau prin mutare a vre unui drept, vendare, refuire sau într'altu chipu, pentru datorii neajunse la sorocu; și pentru cele ajunse la sorocu, tote plățile sevisite într'altu chipu, iaru nu în bani, nici în zapise de negotiu; - ori ce ipotecă făcută de bună voie sau prin hotărîre de judecată, si tote drepturile de antihrisisu sau de asigurare, înființate asupra averiloru datorului pentru datorii mai vechi, suntu fără nici o tărie despre masă creditoriloru, dacă se voru
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
hotărîrei prin care se va slobodi falitulu de la arestu sau de sub pază persoanei sale, va putea totu-deuna, după împrejurări, se o desființeze mai la urmă tribunalulu, si chiaru de sine. Articolul 203 Pecetiele se voru pune pe magazii, cantore, case, zapise, catastise, hariii, mobile, si pe tote lucrurile falitului. - De va face falimentu o tovărășie în nume coprindatoru, pecetiile se voru pune, nu numai in stabilimentulu celu de căpetenie alu tovărășiei, ci și la sălășluința fia căruia din tovărășii cei împreună
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
la priimire, sau pentru carii va trebui a se lua mesuri asiguratore, se voru scote asemenea de sub peceți de către judecătorului-comisaru, se voru descrie și se voru da sindiciloru spre a împlini banii. O însemnare coprindatore de sumele fia-cărui dintr'acele zapise, de numele și domiciliulu datoriloru, si de soroculu platei, se va da judecătorului-comisaru. - Cele-l-alte credite se voru strînge de sindici sub dare de chitanță din parte-le. Scrisorile adresate către fălit se voru da sindiciloru carii le voru deschide. Falitulu
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
vremea, elu va avea dreptulu de a cere să i se impartasesca tote actele, catastisele sau chartiele atingatore de falimentu. Secția III Pentru vindarea marfuriloru și a lucruriloru miscatore, si pentru împlinirea baniloru Articolul 228 După sevirsirea catagrafiei, mărfurile, banii, zapisele, catastisele, chartiele și ori-ce lucru miscatoru alu datorului, se voru da sindiciloru carii voru isscali de a loru priimire din josulu catagrafiei. Articolul 229 Sindicii nu voru înceta indeletnicindu-se, sub privigerea judecătorului-comisaru, intru împlinirea datoriiloru ce va avea se
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
creditoriloru. - Asemene mesuri voru lua și pentru lucrurile nemiscatore ce aru descoperi că suntu ale falitului. Secția V Pentru cercetarea și adeverirea datoriiloru falitului Articolul 235 Îndată după hotărîrea asupra darii pe fata a falimentului, creditorii voru, înfățișa la tribunalu zapisele și documentele originale pentru sumele ce voru avea se primească, împreună cu copii sub a loru iscălitura, carii, protocolindu-se de judecătoria din cuvent în cuvent cu originalele loru, se voru da la grefa, si cereditorii, din preuna cu zapisele originale și
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]