1,365 matches
-
zbârlit. Printre bărbați erau amestecate și femei, cu broboade și polci cafenii. Ele erau mai triste și mai negre la față, și tăceau zdrobite de munca zilei. În dosul perdelei de stuf focul ardea vesel și vioi, împrăștiind fantasticele-i zbateri peste îngrămădirea aceasta pestriță. Un băietănaș slab și cu gâtul lung trăgea din când în când dintr-un maldăr uriaș mănunchiuri de stuf și le zvârlea pe foc. Moș Nastase și Niță Lepădatu se cinchiră la pământ. Un slujbaș al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
fiorurile iernii îi strecurau neliniște în suflet. Simțea ceva aspru - ca un murmur de dușmănie suflat de pe alte tărâmuri. Hai, Sărmanule, la bordeie... vorbi el cătră câne. Cu tohoarca mițoasă în spate și cu cânele după el, Lepădatu trecu prin zbaterea fulgilor. Luminile de la vizuinile omenești abia licăreau. Intră în bordeiul moșnegilor, se așeză pe laiță, lângă foc; cânele i se culcă la picioare. Stătu acolo o vreme pe gânduri. Din cândîn când intra un bordeian, ori un cioban nins, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
vrei să-ți spun? N-aș fi ales arta medicinei dacă n-aș fi vrut să înlătur durerea celor care vin la mine. — Ți-e teamă? — De durere? Valerius rămase pe gânduri. Da, foarte tare. În copilărie, teama provocată de zbaterea plămânilor în căutarea aerului îl împiedicase să sară în ajutorul lui Salix. Oare nu fusese îngrozit când gărzile lui Vitellius începuseră să-l bată sau în timpul antrenamentelor cu Hyrpus, când îl chinuiseră loviturile de bici și cleștii? — Povestește-mi despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
molcomeală nesfârșită. Adeseori le-am asociat - fără să fac cine știe ce joacă metaforică, poetizantă - cu oboseala lentă care pogoară după pătimașe îmbrățișări. După împreunări mistuitoare, când trupul ei a devenit tu, când carnea ta a devenit a ei, când, pentru o zbatere de fulger, Lumea s-a mistuit în fulgere și începe a se regăsi, a-și reveni în noi cu aceleași trupuri, gânduri, cuvinte. Asfințiturile bucureștene n-au nimic sfâșietor, trist în ele. Sunt doar ca liniștea dinaintea adormirii îndrăgostite, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
însă hulpav, așteptând prilejul doar să țâșnească slobod. Nu știu dacă a refuza plocoanele înseamnă a fi moral. Cred doar că este o teamă orgolioasă să mă mânjesc doar pentru câțiva dolari. Dar pentru un sac de dolari? Zadarnice toate zbaterile stârpirii corupției. Este impregnată în venele noastre, ca plasma sângelui. Poate doar o frică grozavă s-o mai țină în frâu. De eradicat, niciodată. Face parte din gena noastră. Acum, când scriu toate acestea, D.D. este la Bibliotecă. Citește la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
trei de facultate. M-au luat de la intrarea în Cișmigiu. O așteptam pe Ester. Erau urmăriți atunci pletoșii. Aveam și eu părul mare, revărsat pe spate. M-au ridicat. M-au dus într-o dubiță care aștepta pe Zalomit. Orice zbatere a fost inutilă. Un tip mi-a tras câteva brazde, în cruce, prin părul înfoiat și a trebuit să mă duc apoi singur la frizerie. Nu m-am dus la Tanți de pe Academiei, pe care o frecventam, ci la una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
uimită-n juru-i și zâmbind Cum rătăceam pe drumuri abătute... Iar uneori, îți tremura-n priviri Și se-ascundea în ochii tăi ca marea Apoi, pierduta-n taina dragei firi Își aștepta sfios îmbrățișarea... O clipă cuget pragul ne-mplinit, O zbatere ce stăruie sub pleoapă; Cum poți cuprinde-atâta infinit, Cât marea și oceanele îngroapă?...
A FOST A?A... by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83738_a_85063]
-
parcurge căi neștiute printr-un procedeu plin de ignoranță, încurcat în fire plăpânde sculptat cu unde precise. Ochii... algele unui pericol mental patinând, alunecă pe serpentine filiforme tăceri în oceanul de păcură. Nu mai rabzi, mânios te desprinzi din acea zbatere anacronică iar tu nu mă suferi!
Cople?it by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83723_a_85048]
-
călătoria pe care fără voia lui o făcuse. El se pregătea să guste dulceața odihnei când a văzut că Hipograf, pe care-l legase de mirt, speriat de ceva, se smucea și mungea cu disperare pentru a scăpa din priponeală. Zbaterile sale scuturau mirtul atât de tare încât o bună parte din frunzișul său bogat fusese smuls și risipit pe jos. Trosnete ca de lemn arzând în foc păreau a ieși din mirt, la început slab și nedeslușit, apoi din ce în ce mai puternice
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
E greu oricând, chiar și visând, E greutatea unei zbateri Din cercul fără de abateri În care viețuim arzând... Când, rareori liniștitoare, Zări, trec peste-un decor știut, În noi un paradis pierdut Se-ncheagă-n clipa viitoare... Să prindem firul rupt cândva De firul care-l toarce vrerea, Că nu
E GREU... by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83793_a_85118]
-
de ceva Iar alteori, ți-s căile răzlețe... Drum fără pulberi, drum cu pulberi grele, Ceri vamă faptelor de-mprejurări iscate Când pas, ori vis, ori gândul te străbate, Ori numai duhul frământării mele... De la-nceput, spre singurul popas, O zbatere de valuri sau de vânturi, Cu-a lor ecouri transformate-n cânturi Ne însoțesc la fiecare pas... Dar nu suntem de vânturi duși, de valuri, Pe undeva sunt fapte îndrăznețe Și gesturi de aleasă frumusețe, Spre omeneștile, firești limanuri... Drum
DRUM by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83789_a_85114]
-
vânt cåtre jocul de-a viața? O datå o stâncå, råsåritå într-un luminiș stråjuit de umbrele înalte ale copacilor, fulgerat de steluțe dånțuitoare, izvorâte din inimă unui foc rebel, altå datå arena uriașå, din piatrå, mișcându-și neclintirea în zbaterea flåcårilor din torțe, ori o salå imenså împånatå de armuri și trofee, sclipind palid precum sutele de lumânåri råspândite pe lângå pereți, ori mai încoace, în timp, chinuite, ascunse taverne, afumate, duhnind a licori fermentate, si acum spațiul unui teatru
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1650]
-
asta, a legat bine gura sacului și a depus-o în mașină, pe podea în intervalul dintre canapelele din față și cea din spate. Din acel moment au început îndreptățitele mele emoții, făcându-mi fel de fel de griji. Dacă zbaterile animalului, căruia, firesc, nu-i conveneau regimul de imobilizare și spațiul închis, vor duce la ruperea sau dezlegarea sacului? Cum se va comporta Furnica și cum îmi va influența eventuala ei eliberare conducerea autoturismului. Cu momente de acalmie urmate de
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
animalului, căruia, firesc, nu-i conveneau regimul de imobilizare și spațiul închis, vor duce la ruperea sau dezlegarea sacului? Cum se va comporta Furnica și cum îmi va influența eventuala ei eliberare conducerea autoturismului. Cu momente de acalmie urmate de zbateri violente, cu gemetele și scâncelile cățelușei am parcurs cei aproape 80 km din care vreo 5-6 pe un drumeag prunduit de mântuială, pare-se cu fonduri europene, pe care roțile mașinii lunecau sau patinau haotic, provocându-mi un plus de
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
-n țărână las încet și mă afund umbra mea de semilună s-a făcut de mult rotund vin cocorii să mă pună într-un coș cu murături mai apuc să dau din mână la adio și-n lături sunt o zbatere de pleoapă prin trecutul ei lumesc primăvara asta-mi scapă dacă mi dă c-un deget Esc ... Iubito, voi muri... rondel colecția "Jeluzii" Iubito, voi muri. De dorul tău nici vorbă nu mai e și nici nu-mi pasăde el
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
și lași privirii tale ca să scape un carusel de coapte buze verzi! Desparte-mă de trupul care urcă în ritmul umbrei, pe o scară, îți jur că este prima oară când masca zilei goale mă încurcă! Cu alge despletite-n zbateri fine ce scapără ca lama de cuțit, în șoaptă, umblă trupul prelungit, al unei alte preafrumoase știme. ai spus că-mi dărui barcarole ai spus că-mi dărui barcarole ca visul să devină ieri și să plutească în mandole un
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
aparentă care nu este decât o ordine paradoxală, dar construită, teme pe care le tratează în felul său propriu... a-l înțelege înseamnă a te apropia de el, atât cât se poate... Cum să intri în opera unui poet?... Poveste Zbaterea pescărușilor alungă norii vântul subțire mângâie marea sirenele aleargă în căutarea puilor, valurile obosite se îndreaptă spre țărm pentru a săruta nisipul umed și cald; în depărtare țipătul strident al zeilor ne face să simțim pământul tremurând... din adânc de
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
lumină, Răzbate-n timp, nemuritor, în dans sălbatic de hermină. Izvor cu unde de cristalE liniștea dintre furtuni. E valul sfărâmat de mal Și ziditoare e de lumi. E nemurirea dintr-o clipă, E deznădejde și uitare, în zbor, e zbatere de-aripă, E cerul aplecat spre mare. Nu știu de-i vrajă sau blestem Aroma ta de orhidee!? Dar eu te chem. ..., te-alung ..., te chem.Nemuritoare odisee! Amurg!? Colb de vise risipite Pe la tâmple se așterne; Amintirile cernite Curg
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
atras într-o cursă: intervine Luther, care îl asigură că i se va face dreptate. I se face, dar, o dată prins, eroul este condamnat să i se taie capul pentru delictul de revoltă împotriva ierarhiei. Kleist însuși, după ani de zbateri tragice, se sinucide... Desigur, dacă tribulațiile bietului Ioanide ar fi fost descrise realist de către creatorul lui, n-ași fi fost atât de rău impresionat de acest roman (Scrinul negru). În carte, lui Ioanide i se deschid toate ușile, fără să
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
ochilor ori În Închipuire, Directorului i se căsca În suflet o văgăună fără fund, plină de un amestec de neputință și deznădejde, inima i se suia În gât și parcă voia să iasă. Era Încredințat că o să moară de atâta zbatere și supărare. Șeful de post Îl privea oarecum Încurcat, Îl lăsase să se descarce, se speriase de paloarea și roșeața ce se roteau pe chipul Directorului. Îl ascultase cu atenție, Îl aprobase din cap și din gură, se arătase nemaipomenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cråpat Ci omul dupå råtåcire și pierdere regåsirea - și o înțelege O atinge și zboarå aripile înåuntru și ntinde și se înalțå în sine că un fluture în coconul måtåsos visând pânå håt dincolo de orizontul cu måråcini înfloriți ultima singură zbatere a libertåții
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1624]
-
muuuult timp și o cunoștea prea bine.. Era fragilă și nevoitoare de lucruri apăsătoare... Nimeni... nimeni nu scapă de cruce, dar măcar fiecare o duce pe a sa. La ei de ce s-au schimbat crucile? Doamne, la ce folos atâta zbatere, când, el, oricum va urca cincizeci de trepte, iar ea va rămane tot pe aceeași treaptă... deasupra cerului? Câtă forfotă... Se făcuse dimineața. și oamenii se mirau văzând cele două gânduri chircite pe șinele reci, obosite în așteptare...De ce se
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
Poveste cu mistreți Era o vreme de început de veacuri. Mistreții aveau colții de fildeș. Se răcoreau, în zilele arzătoare, înotând, în amonte, prin apa aceea limpede și rece ca o zi polară. Peștii se oglindeau jucăuși, ca într-o zbatere de pleoape. Când râul mușca furios din maluri, mistreții se retrăgeau vlăguiți la marginea pădurii de cleștar, mirosindă a poveste, își așezau trupurile masive în bătaia zănatecă a soarelui, strigându-și somnul, ca pe un strigoi-vârcolac. Apoi se îndesau unii
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
reface altfel aderența. Între cotul vecinului din stânga și broboada femeii din față se deschise o fantă telescopică, în care se leagănă, în ritmul vehiculului turmentat, icoana de madonă populară. Retina Vancea reține chipul de porțelan alb, privirea rănită, genele lungi, zbatere de fluturi negri. Ar vrea să se miște, s-o vadă, să întregească imaginea, să-i vadă brațele, bustul, gâtul, dar nu i se oferă decât acest medalion irizat, halucinație. Uită să coboare, se lasă strâns, strivit, dus oriunde, anihilat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
la cuiburi, nerăbdătoare, acasă. Doar mama, cu parfumul ei de grație și mister, misterul vieții sufletești, adânc, mă poate liniști. Doar în privirea ochilor ei blânzi ca marea, valul îmi poate găsi răspunsul. Și doar în clipirea lor se regăsește zbaterea de aripi a rezolvărilor la toate întrebările mele. Doar tu m-ai învățat, mamă, să iubesc în culori, și doar surâsul tău vopsește câmpul toamna și marea e albastră fiindcă o privești tu. Doar tu m-ai învățat să iubesc
Alt tu, alt eu, aceleaşi. In: ANTOLOGIE:poezie by Adela Cândea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_662]