2,051 matches
-
a chemat la el. A început prin a-mi vesti că de acum eram liber, dar că puteam continua să trăiesc la castel până aveam să-mi găsesc o locuință în exterior, adăugând că ținea să-mi continuu, cu același zel, studiile și predarea. A luat apoi de pe masă o carte minusculă pe care a depus-o ca pe o ostie pe palma mea deschisă. Deschizând-o, am descoperit că era scrisă în arabă. — Citește cu voce tare, fiule! M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
atât pentru ea, cât și pentru ceilalți. Și totuși, domnea peste toate ca o stăpână, împărțind favoruri și dizgrații. Mie îmi rezervase partea cea mai rea a inimii ei. Fusesem, vreme de șapte ani, o creștină tot mai plină de zel. Pentru ea, eu nu eram totuși decât o convertită, o conversa cu sânge impur, a cărei prezență avea să atragă asupra mânăstirii cele mai rele blesteme. Astfel că, sub ploaia de jigniri ce se abăteau pe nedrept asupra mea, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
unor prinți musulmani care vorbesc despre Djihad pentru a pune un adversar în încurcătură sau pentru a calma vreun fals cucernic. Altfel stăteau lucrurile cu Adrian, blestema-l-ar Dumnezeu, la fel ca pe toți cei ce fac exces de zel! El era ferm convins că, mobilizând creștinătatea împotriva islamului, putea pune capăt schismei lui Luther și-l putea împăca pe împăratul Carol cu regele Franței. Suprimarea pensiei mele și chemarea la măcel universal: iată, cu siguranță, niște elemente care-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
un refren: — Preferi un Medici, spui tu? Pe când eu sporovăiam astfel cu Harun, Guicciardini făurea planurile cele mai extravagante, convins că legăturile mele cu trimisul Marelui Turc reprezentau o șansă nemaiântâlnită pentru diplomația papală. Eram dator să-i mai temperez zelul, să-l fac îndeosebi să simtă toată indiferența pe care o manifestase cumnatul meu. Însă florentinul îmi îndepărtă obiecțiile cu un simplu gest al mâinii: — În calitate de ambasador, Harun Pașa îi va raporta cu siguranță sultanului propunerile noastre. Un pas a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
sa perfectă și, văzându-l pe medic așezat liniștit pe verandă, încercă să-i arunce ziarul direct la picioare. Se lansă ca o rachetă, despicând aerul și aterizând cu o bufnitură în tava de ceai. — Serios, ești prea plin de zel, strigă medicul după silueta care se îndepărta pedalând rapid și se așeză trist să citească știrile zilei în lipsa ceștii sale reconfortante de Darjeeling. — Rama Rama Rama Rama Rama, murmură el citind despre abuzurile maimuțelor, frecându-și picioarele unul de celălalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
de somnifere; strengarii de pe stradă o înfulecaseră în locul lor și căzuseră imediat într-un somn adânc, ce durase, într-unul din cazuri, patruzeci și opt de ore. Locuitorii mahaleleor fuseseră grozav de revoltați... Nu că dezastrul ăsta ar fi diminuat zelul soțului său. Iată-l clocind altă idee care avea să aducă multora necazuri și n-avea să aibă nici un rezultat. — Să se destrame? spuse soția. Probabil că maimuțele o să te atace pe tine în schimb și, dacă n-o fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
tot ce-i stătea în puteri pentru a le da celor slabi ceva din forța sa. A-i îngriji pe cei căzuți și a-i hrăni pe cei flămânzi însemna pentru ea un privilegiu și o datorie ce trebuia plătită. Zelul îi aducea la fel de mulți dușmani ca și prieteni. Nu oricui îi place să fie ajutat. Nu oricine în K răspundea bunăvoinței ei calde. Iar reversul vieții ei însorite era faptul că era într-o oarecare măsură mărginită și plină de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Iocastei. Era favorita ei. Singura care o înțelegea cu adevărat. Media era cea mai apropiată de talentul Iocastei. Ca să evite să concureze cu protejata ei, Iocasta îi dăduse sarcina să le satisfacă numai pe femei, ceea ce Media făcea cu mare zel. — îmi plac femeile, spunea ea. Mă-nțeleg bine cu ele. Iocasta intră în camera favoritei sale. — S-ar părea că în seara asta suntem amândouă libere, spuse Media. Stătea în picioare, goală și cu spatele către fereastră, arătându-se nopții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
a fost izgonită și ochii au scânteiat din nou. Chiar și antipatia Elfridei față de Iocasta și casa acesteia n-a mai stârnit nici o obiecție. Vultur-în-Zbor avea amintiri neplăcute legate de propriul său trecut destrăbălat și i-a îmbrățișat antipatia cu zelul convertitului. S-a trezit gândindu-se tot mai puțin la Virgil Jones, doar pentru că acesta locuia acolo. Ceea ce era, desigur, o soluție convenabilă pentru împăcarea conștiinței sale. Adaptabilitatea de cameleon și abilitatea lui simbiotică puseseră iarăși stăpânire pe el, stimulate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
cine e. Era copia fidelă a lui Suki, dar mult mai slabă, încât obrajii lui Suki păreau de-a dreptul rotunjori, iar trăsăturile feței, durdulii prin comparație. De cealaltă parte, Belinda arăta de parcă încăpuse pe mâna unui liposucționist plin de zel. —Bells suferă de anemie. Asta e lipsă de fier, explică Suki plină de importanță, ca și când era vorba despre o informație medicală sofisticată. Adesea se simte slăbită și leșină. Bells, ea e Sam Jones, cea care a făcut sculptura. Veți face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
erau mici zâne, fermecătoare și misterioase, cu atât mai frumoase și pline de gingășii cu cât știam că nu le voi mai vedea în curând. Mi-era greu să înțeleg ce înseamnă niciodată. Amăgirea lui niciodată o închideam și în zelul cu care răsuceam cu talpa pantofului creionul, făcându-l să scoată gemetele acelea care, în avântul meu artistic, exprimau tot ceea ce mandolina nu era în stare să sugereze. Poate doar o tobă, dar nu știam să cânt la ea, ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
târziu pentru a mai prinde slujba din G. Acum, în sfârșit, în stația de la statui, văzând lumânarea din mâna omului aceluia, îmbătat de mireasma busuiocului, am simțit că atinsesem preotul bisericii râvnite. Am dat să-i sărut mâna și, cu zel duhovnicesc, să aprind și lumânarea pentru a începe cât mai grabnic spovedania. Sufletește eram pregătit, după cele câteva replici schimbate cu marele Mihai. Nu aveam însă chibrit. „Părinte, o facem fără lumânare“, am oftat, trăgându-l de mână, măcar să i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
silă de turnători, ori de ce fel ar fi fost, și de cenzori și de tot mecanismul lor, deși, atunci când îl ascultam pe Trombă, nu știam mai nimic despre toate acestea. Îmi era pur și simplu silă de insul acela, de zelul lui de a povesti fel și fel de întâmplări, cu acel aer superior, de șmecher atoateștiutor care credea că de el a depins cutare și cutare faptă, o intrigă anume sau chiar, culme a neroziei, un anume conflict diplomatic. Soiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Încă din zori, la magazin, de unde nu mai ieșea pînă În toiul nopții. Acolo avea s-o găsească, În mod Întîmplător, don Ricardo Aldaya, Îngrijind-o pe fiica unuia dintre șefii de lucrări, care căzuse bolnavă de tuberculoză, și, văzînd zelul și tandrețea emanate de fată, hotărîse s-o ia la el acasă, pentru a se ocupa de soția lui, Însărcinată cu cel ce urma să fie Întîiul său născut. Rugile ei fuseseră ascultate. În noaptea aceea, Jacinta Îl văzu din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
spațios decît biroul domnului Cabestany. Julián făcuse conștiincios curățenie și ordine ca să mă poată primi cu o simplitate respectuoasă. M-am prefăcut Încîntată de casă, care Încă mai mirosea a dezinfectantul și ceara cu care Julián dăduse mai mult cu zel decît cu Îndemînare. Lenjeria de pat se vedea că era nou-nouță. Mi s-a părut că avea un imprimeu cu balauri și castele. Lenjerie pentru copii. Julián s-a scuzat, spunînd că le obținuse la un preț excepțional, Însă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
de un miracol sau de un blestem. Nu i-a trecut prin minte să se gîndească la chelner, care se Îndreptase spre telefon și șușotise ceva fără știrea lor, iar apoi tot trăgea cu ochiul spre ieșire, frecînd cu un zel exagerat paharele Într-un stabiliment unde jegul domnea autoritar, În timp ce Julián Îi povestea cele Întîmplate de la sosirea lui la Barcelona. Nu i-a trecut prin minte că Fumero fusese deja În cafeneaua aceea, În duzini de cafenele ca aceea, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
toate cât și stăpânu-său, cu excepția râvnei de a parveni la „onoarea de familist” ce-l caracterizează pe Chiriac, „sluga desfrânată” a lui Jupân Dumitrache. Ca sergent în garda civică și ca păzitor al onoarei jupânului, tejghetarul își slujește stăpânul cu „zel și activitate” spre a-și făuri viitoarea situație: organizează exemplar, compania în care Jupân Dumitrache este căpitan cu obligația rondurilor de noapte, în timpul cărora „onoarea”-i este păzită de Chiriac. Paza onoarei jupânului este în realitate expresia propriilor suspiciuni amoroase
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
la o parte” indică faptul că aceste personaje nu sunt separate definitiv de lumea comediei. Tăinuitorul legăturii Zoei cu prefectul este Pristanda, care, „De...”, se așteaptă la o protecție. Pristanda este sluga șireată, „sclavul”, omul de ordine al burgheziei. Pe zelul lui se sprijină Trahanache, Tipătescu, Zoe, pe care-i tratează după deviza „bietei neveste”: „Ghiță, Ghiță, pupă-l în bot și-i papă tot”. Pristanda e slujbașul mizer plătit și de aceea incorect. Intră și el în „capcana comică” prin
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
zâmbet de îngăduință pentru cel ce minte numai din constrângere, fără niciun pic de vocație”<footnote Ștefan Cazimir, op. cit., p. 147. footnote> și cu foarte mare stângăcie. Automatismul „curat” cu care aprobă frazele celor pe care-i slujește cu atâta zel arată că personajul acceptă fără rezerve concluzia chiar în situații în care nici nu știe despre ce e vorba („curat plastograf”) sau, ignorant, recunoscând în acest caz cu ingenuitate că termenul îi este neînțeles: „Eu vampir, ai?... se indignează Tipătescu
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
care aveau nevoie de ele, „aa, nu, asta nu intra În atribuțiile de serviciu, astea erau contra plată, le efectuam În timpul meu liber.“ Pe front nu fusese decât o singură dată câteva zile, Împreună cu un ofițer, unul la fel de plin de zel și eroism ca și el. Se Întorsese Îngrozit și jurase să se mutileze dacă vreodată va fi trimis În linia Întâi. Mai multe sute de soldați care nu se prezentaseră la apelul de seară se strânseseră În fața postului de gardă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Supărarea lui Carol Magnul nu a durat însă multă vreme, iar la epoca în care începe povestirea noastră, Rinaldo și frații săi erau din nou în grațiile împăratului și n-au existat cavaleri care să-l slujească cu mai mult zel și mai multă credință în toate razboaiele lui cu sarazinii și păgânii. TURNAMENTUL Era în luna mai la Rusalii. Carol Magnul a dat poruncă să se țină niște serbări mărețe și poftise pe lângă paladinii palatului și vasalii coroanei, pe toți
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
Hoțescul zel mă arde, tip, Roșesc în mine sori torizi Când brațele liane-ntinzi, De îmi ascunzi grotescul chip; Mai jos, focar, vulcan încins, Deasupra, norii lava-și varsă; De care foc inima-mi arsă, În albie-ți mi s-a prelins
DE-AJUNS by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83779_a_85104]
-
târziu... aproape 11 și jumătate noaptea! Niciodată, chiar când aveam a doua zi o teză grea, nu rămăsesem peste ora asta. Tata, care lucra în fiecare noapte la cărțile lui didactice până la ora 1, era tare surprins de acest neobișnuit zel al meu la învățătură. ― Hai, mă, culcă-te... ajunge cât ai citit, că doar nu vrei să-nveți toată cartea într-o seara?! ― Nu, tată, dar era ceva interesant...și... ― Zău? Mă faci curios! Ce este așa de interesant, de
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
funcționau, și cele câteva minute cât mai întîrzia era lovită de un fel de anestezie. Nory profită de plecarea lui Mini pentru a curma incidentul neplăcut, plecând și ea. Glasul profesorului se auzi alături. Lina se repezi. - Încet! Prea mult zel! zise Nory ironic. - Nu știu ce să mă fac cu el, se plânse Lina acum îngrijată că rămâne singură. E nesuferit la boală! Nu vrea să cheme alt doctor. Se tratează prin imobilitate sub pretext că sciatica e boală nervoasă și el
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
câștigul muncei ei profesionale și gospodărești. Regimul ăsta prosperând cu timpul, tirania lui crește, explică Nory. - Da!. Dar e un fel de teamă curioasă în devotamentul Linei!. De ce să se teamă?. Am băgat bine de seamă. Are anume momente când zelul ei pare silnic și iobag. . . De ce iobăgie?. . . La Mehadia, când am cunoscut-o, era veselă și odihnită. Era singură!. Ciudat!. . . Tramvaiul, strigă Mini, cu o voce mică, das desperată; 15 fugea după cotitură. Consultă ceasul și se liniști; gerul parcă
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]