1,109 matches
-
indicat un consum sporit de sucuri și siropuri naturale neacide (portocale, mandarne, grapefruturi, piersice, coacăze, căpșuni, rodii). Un ingredient din ciocolată, denumit pentamer, determină formarea unei proteine care blochează diviziunea celulelor canceroase. Dintre produsele lactate se recomandă iaurt, lapte acru, zer și, mai ales, laptele crud de oaie, consumat cu regularitate, având efecte profilactice și terapeutice În combaterea cancerului, datorită conținutului În acid orotic, rezultat din biosinteza bazelor pirimidinice. S-a stabilit că dieta alimentară consumată În zona mediteraneană reduce cu
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
glicină (aminoacid esențial glicoformator, cu rol și în procesele de detoxifiere), glicerofosfați de magneziu, potasiu și sodiu (pentru înlocuirea pierderilor electrolitice). Refacerea metabolică, în special în cazul eforturilor de anduranță, se face cu ajutorul concentratelor proteice. Acestea conțin izolate proteice din zer (Nitro Pure Whey Gold ), soia (SUPRO, Iso Soy, cu adaus de vitamine, minerale și carnitină), soia și lapte (Ideal Protein, PROT- R65), lapte și albuș de ou (Milk&EggProtein). Alte produse din gama concentratelor proteice, ca de exemplu Nutrifort R
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
ți) sau de ieșire - outflows (investițiile făcute de firme sau investitori r ezi denți în alte țări). Stocul de investiții străine directe poate fi format din stocurile de intrări de investiții străine directe - inward FDI stock (valoarea capitalurilor și re zer velor din economie care aparțin firmelor investitoare rezidente în alte țări), precum și din stocurile de ieșiri de investiții străine directe - outward FDI stock (valoarea capitalurilor și rezervelor aflate în alte țări și care aparțin firmelor investitoare rezidente în ța ra
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
și acuma foarte clar, venea la balconul nostru de la etajul 2 al vilei unde întindeam pânzele și le grunduiam. „Trebuie dat cel puțin 5-6 straturi de grund, iar primul trebuie să fie ca o smântână foarte subțire, aproape ca un zer”, spunea d-l Savonea. Dar înainte de asta trebuia să ai o pânză bine întinsă pe șasiu, dintr-o pânză tare, rezistentă cum ar fi docul, sau inletul, pânza aceea care se folosește la dosul de perne. Când ai un șasiu
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
cai tineri, care îi ajutau pe ciobani în cele mai diverse situații. De câteva ori pe vară, mergeam cu tata la stână, după caș și urdă. Abia așteptam asemenea ocazii. Baciul ne servea cu jântiță (obținută prin încălzirea lentă a zerului provenit de la scurgerea cașului), cu felii de brânză proaspătă. Ne dădea câte un caș mare și un boț de urdă, cu care veneau acasă. Tata ajuta la frământatul cașului și bătucitul lui în putinici (având mai multă putere în mâini
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
avutul oilor. lapte, brânză, unt dulceață oilor. mânzări mânzărari cârlani și mioare cârlănari sterpele stârpari și berbecari Laptele se dă la închegătoare, se fierbe, se scoate caș dulce. Cașul e scurs în zbârne apoi e pus la stors pe crintă. Zerul rămas dela caș janț, din care se scoate unt. Pus la fiert devine jintiță Din jintița scursă de zer la sedile iese urda. Șaptesprezece moșii în Basarabia și Moldova deci maximu 17 x 400 Ha. Trei lucruri nu pot fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dă la închegătoare, se fierbe, se scoate caș dulce. Cașul e scurs în zbârne apoi e pus la stors pe crintă. Zerul rămas dela caș janț, din care se scoate unt. Pus la fiert devine jintiță Din jintița scursă de zer la sedile iese urda. Șaptesprezece moșii în Basarabia și Moldova deci maximu 17 x 400 Ha. Trei lucruri nu pot fi azi pe lumea asta: Inteligența lui DRI Cinstea lui SP Consecvența lui NI. asemenea cumpliri umple marea cu zdroburi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
limbii tracilor, din marea familie a limbilor indo-europene, înrudită cu limba gracă și cea latină. Dar din cele circa 180 de cuvinte cunoscute, cele mai multe există în graiul nostru de azi, ca : moș, copil, prune, țarină, zestre, brânză, brazdă, barză, varză, zer, brad, gorun, mânz, mal, etc., ceea ce vine să confirme odată în plus că între dacii de acum două milenii și mai bine și Cârțâroșenii noștri de azi, există legătura neîntreruptă în timp. Ei au continuitate evidentă pe aceste meleaguri, în pofida
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
acum altceva, el este preocupat să arate că „românii sunt prin tulpină semilatini și semidaci”, idee cu care a pornit la drum în Pierit-au dacii? (a. 1860). Grupa elementelor latine este alcătuită din: berbec, caș, cheag, staul, turmă, unt, zer, păcurar, păstor, capră, mânză. Hasdeu mai analizează etimologic cuvintele dulău, mosoc; țurcă, iele, a ademeni. Asupra cuvintelor din cele două serii se pot face următoarele observații, dacă le analizăm prin baza traco latină: Cioban este prezentat ca dacic (ulterior va
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
bélier „berbec” etc. Aici se înscrie și rom. miel, mia, forma lat. agnellus, la care trimit dicționarele, fiind mai apropiată de sl. agneț, jagnenok. Caș, lat. caseus, se întâlnește în profunzime cu a (se) covăsi (sl. kvas), coraslă, lat. colostra. Zer, adus de Hasdeu din lat. serum „zer”, este contestat de etimologi, întrucât, afirmă ei, nu poate fi explicată fonetic trecerea în română a formei latine (Slf., p. 327), drept care cuvântul este dat în DEX cu Et. nec. Avem și în
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
rom. miel, mia, forma lat. agnellus, la care trimit dicționarele, fiind mai apropiată de sl. agneț, jagnenok. Caș, lat. caseus, se întâlnește în profunzime cu a (se) covăsi (sl. kvas), coraslă, lat. colostra. Zer, adus de Hasdeu din lat. serum „zer”, este contestat de etimologi, întrucât, afirmă ei, nu poate fi explicată fonetic trecerea în română a formei latine (Slf., p. 327), drept care cuvântul este dat în DEX cu Et. nec. Avem și în acest caz dovada că limbii române nu
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
fost acceptat de gândirea etimologică tradițională. Este semnificativ faptul că această gândire acceptă pe mânz din substrat pentru motivul că albaneza are pe mës, mëzi, fără să fie tulburată de nepotrivirea fonetică a formelor română și albaneză, respingând totodată pe zer din lat. serum. Pentru ambele cazuri trebuie invocat statutul de creație aparte a limbii române în care traca și latina și-au pierdut identitatea. Mânz este cuvânt românesc chiar dacă albaneza are pe mëz, iar pentru explicarea acestor forme apelăm la
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
98 vodă, 53 voievod, 138 vorbă, 98 a (se) veseli, 57 vraf, 69 vrană, 136 Vrancea, 136 vraniță, 136 vrednic, 137 vrej, 129 Vucova, 57 Vucșor, 57 Zamolxis, 140 zară, 134 a zămisli, 99 zău, 139 zeamă, 99 zemnic, 141 zer, 134 Zeus, 139 zgău, 105 a zgâi, 105 ziuă, 143 zori, 97 a zornăi, 127
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
meserie la o turnătorie din Ploiești, la un patron. Deși era băiat vioi, frumos și mai voinic decât mine, după un an, l-au adus acasă slab, bolnav și plin de păduchi. Bietul băiat a fost tuns pe cap „două zeruri” și se vedeau păduchii înfipți în pielea capului la rădăcina părului. A suferit mult dar s-a făcut sănătos. În această situație umilitoare, m-am văzut cu vărul Gheorghe la sărbătorile Crăciunului, eram elev la seminar, purtam uniformă, și am
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
moștenite din limba dacică: mânz, cârlan, țap, gălbează, grumăzare, balegă, baci, țarc, strungă, stână, bacă, cârlig, cață, ghioagă, lângă care se adaugă terminologia de factură romană: lapte, unt, caș, coraslă, chiag, a mulge, a strecura, dublată de autohtonele dacice: brânză, zer, zară, urdă, searbăd, dar și cuvinte slave cum sunt: jant (a jintui), jintiță și smântână. Dar și numele principalelor animale din gospodăria românilor sunt preponderent de origine latină; la fel termenii principali din apicultură (albină, miere, ceară, fagure, păstură), dovezi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
prin tragere la sorți. Bineînțeles, cineva dintre cei asociați ținea evidența și repartiza pe fiecare la care date și zile este de rând. Când nu se angaja cioban, fiecare dintre asociați lua oile, le păștea, le mulgea, lua cașul, urda, zerul, în ziua sau zilele programate, seara le dădea în seama proprietarilor. După cum am aflat de la Gheorghe Boghiu din Slobozia - Filipeni, confirmat de Maria Vraciu Pușcuță din Lunca, cum stâna se organizează pe aceleași principii de asociere, iar posesorii angajează un
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de comuna Filipeni!), lua „mana”, laptele vacilor și făcea multe alte „flecării”. Îi mergea vorba că este vrăjitoare. Mărioara Rusu este completată de Lisaveta Pușcuță: vrăjitoarea a luat laptele de la vacilor femeilor și smântâna. Mulgeau vacile și nu aveau decât zerul. Ea,Lemnărița, avea unt și brânză în putini. Odată a chemat o femeie ca să facă cu ea plăcinte. Aceea a spusă că ea nu are brânză, că vaca ei dă numai zer. Vrăjitoarea a spusă că dă ea brânza, dar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și smântâna. Mulgeau vacile și nu aveau decât zerul. Ea,Lemnărița, avea unt și brânză în putini. Odată a chemat o femeie ca să facă cu ea plăcinte. Aceea a spusă că ea nu are brânză, că vaca ei dă numai zer. Vrăjitoarea a spusă că dă ea brânza, dar când să pregătească umplutura, umblând la putină, a văzut că deasupra erau numai viermi. Femeia s-a dusă la preot ca să-i spună. Preotul le-a chemat pe amândouă cu câte o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de lapte, fiecare acoperită. El a citit și s-a rugat și apoi le-a spusă să descopere oalele. În oala femeii de la a cărei vacă Lemnărița luase laptele, acum se formase smântână. În oala Lemnăriței, laptele se prefăcuse în zer. Vestea s-a dusă în sat. Lemnărița a spusă că n-o să mai facă farmece și a aruncat putina cu brânză în pârâu. Altă vrăjitoare, spune Mărioara Rusu, era Nichiforoaia, care știe să descânte de deochi și săricătură și de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și le-ai uscat, coarne (fructele roșii în formă de bastonașe) ale arbustului numit corn, un lemn foarte rezistent, scrijele din mere, pere, prune uscate sau afumate și se obține un compot neîndulcit. Se mănâncă cu mămăligă prăjită pe plită. Zer cu buruiene. Mai facem odată precizarea că prin buruiene, în satele comunei Filipeni, se înțelege zarzavaturi. Se pun la fiert ca pentru un borș obișnuit și, în loc de borșul acrit, se adaugă zer scursă de la caș, nu de la urdă. Se adaugă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
neîndulcit. Se mănâncă cu mămăligă prăjită pe plită. Zer cu buruiene. Mai facem odată precizarea că prin buruiene, în satele comunei Filipeni, se înțelege zarzavaturi. Se pun la fiert ca pentru un borș obișnuit și, în loc de borșul acrit, se adaugă zer scursă de la caș, nu de la urdă. Se adaugă la fiert, cartofi. Mâncare rece. Este de fapt o friptură de pasăre sau de vânat (iepure) în care se adaugă un sosă cu multă ceapă, cu mult ulei, în care se adaugă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
topită (8); bună (7); foame (7); de oaie (7); plăcinte (7); șoarece (7); burduf (6); mucegai (6); smîntînă (6); cioban (5); gustoasă (5); hrană (5); urdă (5); gustos (4); miros (4); plăcintă (4); țară (4); de vacă (4); vaci (4); zer (4); pîine (3); produs (3); roșii (3); sare (3); sănătate (3); vaca (3); acru (2); bio (2); de burduf (2); calciu (2); coș (2); mic dejun (2); Franța (2); gaură (2); machidon (2); moale (2); mucegăită (2); de oi (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
neplăcut; nesquik; nutritiv; oase; orez; păr; pieptul mamei; pisică; pîine; nu-mi place; plăcere; plăcut; poftă; producător; proteină; purificare; rece; relaxare; revenit; sat; sete; spumă; sticlă; substantiv; sursă de energie; terci; ușor; de la vacă; viață; o vitamină; vreau; zahăr; zăr; zer; zippo (1); 807/157/62/95/0 laudă: mîndrie (66); de sine (26); bucurie (22); fală (20); merit (13); lăudăros (12); prostie (12); apreciere (11); bravo (11); fericire (10); bine (8); compliment (8); odă (8); om (8); păcat (8); minciună
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dru de lucru zi de lucru zi pe-ntinsul dru de lucru zi și drojdia și drojdia fiului cuc câinelui curb a insulei pe-ntinsul dru a drojdiei a drojdiei un element din element din zero-n zero-n zero zer un gramofon din gramofon fiul de cuc din fiu de cuc a țevcrăpării drojdie câinele curb pe-ntinsul dru din zi de joi în zi de joi un gramofon din zi de joi a insulei câinelui cruț un cu un
Întâlnire cu Oskar Pastior by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7279_a_8604]
-
unor oameni insignifianți din punct de vedere social, si de a face din ea un amurg al zeilor. Un batran țăran care vine an vizită la fiul său, la oraș, târând după el o sacoșă cu cas din care curge zerul (Bătrânul, Ceaușescu și planul), un fost portar de la un cămin studențesc, transformat prin pensionare dintr-un zbir ăntr-un obiect al batjocurii bețivilor din crâșma (Duminică domnului Chichifoi), un hoț de poșete dintr-un tren, copleșit de admirație pentru femeia frumoasă
O CARTE FRUMOASÃ CU UN TITLU STUPID by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17423_a_18748]