21,644 matches
-
Semne > CĂDEREA BABILONULUI Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1388 din 19 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Babilon era un vecin de al meu Căruia îi cădea pălăria în fața lui Dumnezeu, În holul de la intrare, la pendulă Stătea un zeu, o fee și o sculă, Se pare că nea Jebe nu venise, A început lansarea mea de vise. Când Pucă ori când Pâcă fluierau, Nici pe Ahoe nu-l mai cunoșteau, Efectul Coandă fiind cam ignorat, Poeții s-au pus
CĂDEREA BABILONULUI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383806_a_385135]
-
și dau din picioare, cei care azi își strigă durerea în gura mare fără nici o reținere pentru că asta îi vindeca, iar mâine își spun zâmbind amar “Ei, si ce dacă?” și sunt pregătiți să meargă mai departe. Dar oricât de zeu ai fi, vine momentul în care pur și simplu nu mai ai putere să faci asta, când în blocaj emoțional durerea devine oboseală și apatie, iar unică opțiune care îți mai rămâne este să pleci pentru că ăsta e singurul lucru
IERTI, DAR NU UITI de MIRON IOAN în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380117_a_381446]
-
citit că iepurele este cel mai mare duș,an al omului. Este o exagerare, unii îl consideră trădător. Dar, în Australia a distrus la un moment dat o mare parte din flora continentului. Se spune că are urechile lungi pentru că Zeul l-a aruncat din ceruri pentru obrăznicia sa, i-a făcut vânt ținăndu-l de urechi.A căzut pe labele din ... Citește mai mult Noah 6Înainte râurile erau femei, iar marea era bărbatul iubit, acum lucrurile s-au inversat. Aparent nu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379987_a_381316]
-
citit că iepurele este cel mai mare duș,an al omului. Este o exagerare, unii îl consideră trădător. Dar, în Australia a distrus la un moment dat o mare parte din flora continentului. Se spune că are urechile lungi pentru că Zeul l-a aruncat din ceruri pentru obrăznicia sa, i-a făcut vânt ținăndu-l de urechi.A căzut pe labele din ... XIV. NOAH 4, de Boris Mehr , publicat în Ediția nr. 2137 din 06 noiembrie 2016. Noah 4 Câinii și caii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379987_a_381316]
-
noastră directoare. Eram ultima echipa care se deplasa la un curs. Avionul a decolat cu două ore întârziere, din cauza unor defecțiuni tehnice. Mi-am pus toată încrederea în cei care au reparat aparatul de zbor și, cu voia lui D-zeu, am ajuns cu bine la Valencia. Primul lucru care m-a încântat, în noaptea senina și caldă, a fost aerul, perfect respirabil, cu iz de mare. Atunci mi-am zis că-i înțeleg pe românii care au ales să rămână
CORINA LUCIA COSTEA [Corola-blog/BlogPost/379995_a_381324]
-
noastră directoare. Eram ultima echipa care se deplasa la un curs. Avionul a decolat cu două ore întârziere, din cauza unor defecțiuni tehnice. Mi-am pus toată încrederea în cei care au reparat aparatul de zbor și, cu voia lui D-zeu, am ajuns cu bine la Valencia.Primul lucru care m-a încântat, în noaptea senina și caldă, a fost aerul, perfect respirabil, cu iz de mare. Atunci mi-am zis că-i înțeleg pe românii care au ales să rămână
CORINA LUCIA COSTEA [Corola-blog/BlogPost/379995_a_381324]
-
rădăcina nu poate să-l hrănească. Orfani de mamă vor fi de-acum, poeții, Că sufletul Ei plecat-a să renască! O ploaie de stele se revarsă-n ape, Când sufletu-i stingher se înalță la Cer. De îngeri și zei să fie mai aproape, Veșnicia-și duce în lume de mister! Cunună de lacrimi îi împletesc și eu, Măicuței ce-mi scria gândurile sale. Dar când încerc să o așez pe capul său, Se transformă-n vin de Sărbători Pascale
IN MEMORIAM, NINA CASSIAN de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380160_a_381489]
-
o văpaie. Tu, miner uitat în viață ți-ai dori un trai decent, atunci când mergi umil în piață stai, privești și pleci absent. Visuri dragi de zile bune vin din promisiuni murdare; cel ce poate să răzbune e doar un zeu de decimare. E destinul tău să suferi călcat de hoți și vel-parșivi; sunt ciocoii cu averi - porci îmbuibați, răi și masivi. Când te vei trezi la viață târziu va fi, minerul meu; vei rămâne o paiață în fața lor, ratat pigmeu
PICTORIAL DESPRE „JALEA VIULUI” ( DEDICAT DOMNILOR DACIAN CIOLOŞ ŞI KLAUS WERNER IOHANNIS ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380175_a_381504]
-
Acasa > Stihuri > Imaginatie > ADRIAN BOTEZ - POEME DE TAINĂ Autor: Adrian Botez Publicat în: Ediția nr. 1965 din 18 mai 2016 Toate Articolele Autorului STRĂIN NEÎNTREBĂTOR astrali copaci veghind minuni - străine păsări târzii - vorbind cu zei - pe strune: toți așteptăm - și nici nu știm de vine cel ce-a cântat în epopei nebune e-atâta suferință în lumină nedumeriri - clipiri de voci străbune lirism sinucigaș - schimbat în vină sacru masacru - treaz în sori și-n lune
POEME DE TAINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380176_a_381505]
-
Șerban Elenă, București /p. 51 Aurel Chiorean, Turda /p. 58 Andrei A. Radu /p. 51 Ana Sofian / p. 59 Ovidiu Cristian Dinică, /p. 52 Ioniță Lucian /p. 60 Agafia Dragan / p. 53 Antonella Mocanu, Belgia /p. 61 Român foileton: Setea zeilor de Anatole France, continuare din nr. 7 (47) /p. 63 traducere și note: Lucia Patachi Anatole France - Le refus /p. 68 Eseu: Vină, „bat-o vină”! - autor: Vavila Popovici, Carolina de Nord, SUA /p. 69 Percy Bysshe Shelley - Filosofia dragostei
DINCOLO DE TĂCERE PE LUNA AUGUST: de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380195_a_381524]
-
propriului trup și zdruncinarea propriului suflet, nu manifestă gesturi de rutină medicală, repezite, supunătoare, nu minimalizează durerea altora sub falnică aură de vindecător atotputernic, transformând trupul vătămant în obiect, ca strungarul fierul, prelungindu-și atribuțiile în halat alb, în aura zeilor! Din ceea ce însemnă înțelegere și grijă de bolnav nu clădește mândrie, bravură și virtuozitate de poză! Asistentul medical și preoteasa Mihaela Bârjovanu nu impresionează prin teatru, impresionează prin atitudinea pozitivă și naturală față de viață și oameni! Este un om între
OMENIA, STRAI ŞI OGLINDĂ DE IDENTITATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380206_a_381535]
-
50 Proză scurtă /p. 51 Mihai Cotea/p. 51 Cristian Lisandru /p. 53 Alexandru Șerban, Pitești /p. 54 Medalion poetic - Ion Minulescu /p. 56 Eseu: „SUFERINȚA, UCIDEREA - tragedii pământești” /p. 57 autor: Vavila Popovici, Carolina de Nord Roman Foileton: Setea zeilor de Anatole France (continuare din nr. 12(52)/2015) /p. 59 traducere și note: Lucia Patachi Medalion - Bertolt Brecht - poezii /p. 64 Pagini de jurnal - autor: Rusu Irina, Bacău /p. 65 Contemporan cu decizia de a nu fi contemporan - autor
de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380237_a_381566]
-
pace Celui ce-a fost mereu neliniștit, Ce Țara și-a iubit cu prisosință Și prin iubire s-a făcut iubit. Ninge, Părinte, peste el cu inimi, Ninge cu codri și alei de tei, Sărută ochii lacului albastru... E Eminescu zeul între zei! Spiritul său în veci de veci nu piere, E Eminescu sprijinul ceresc, Căci universul său de poezie Trăiește-n orice suflet românesc. Oriunde-am fi, oriunde ne vom duce, Pe plaiuri mioritice, târzii, El, Dumnezeul poeziei noastre, Ne
GÂNDIŢI-VĂ, ROMÂNI, LA EMINESCU de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380242_a_381571]
-
ce-a fost mereu neliniștit, Ce Țara și-a iubit cu prisosință Și prin iubire s-a făcut iubit. Ninge, Părinte, peste el cu inimi, Ninge cu codri și alei de tei, Sărută ochii lacului albastru... E Eminescu zeul între zei! Spiritul său în veci de veci nu piere, E Eminescu sprijinul ceresc, Căci universul său de poezie Trăiește-n orice suflet românesc. Oriunde-am fi, oriunde ne vom duce, Pe plaiuri mioritice, târzii, El, Dumnezeul poeziei noastre, Ne însoțește-n
GÂNDIŢI-VĂ, ROMÂNI, LA EMINESCU de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380242_a_381571]
-
Tău, iar glasul meu,să fie glasul Tău! Părinte,privi-n lăuntrul meu, nu aș descoperi decât tăceri, și mi-ar fi teamă să mă uit, la adânca rană ce-ai făcut! Nu vreau decât,să-mi regăsesc, O,D-zeul meu,ce te iubesc, pe omul meu duhovnicesc! În Tine Doamne,aș vrea să m-odihnesc! Ileana Vicic Stanca ileana.stanca@gmail.com Referință Bibliografică: Stări lăuntrice / Ileana Vičič Stanca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1875, Anul VI, 18
STĂRI LĂUNTRICE de ILEANA VIČIČ STANCA în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380279_a_381608]
-
Ce dorințe? - Pff! Păi să nu mai fie războaie în lume, de exemplu, interveni și băiatul. - Ia stați, măi, așa! se auzi vocea unui bărbat. Din semiîntuneric apăru țanțoș Ares. - Cum adică? Fără războaie? Păi eu la ce mai rămân zeu pe aici? În câteva minute, camera se umplu de zei și semizei. Toți începură să facă scandal, legându-se de cererile pământenilor. - Păi și voi! ridică tonul fata la un moment dat. Și voi cereți de la oameni tot ce credeți
AŞTEPTAREA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380283_a_381612]
-
lume, de exemplu, interveni și băiatul. - Ia stați, măi, așa! se auzi vocea unui bărbat. Din semiîntuneric apăru țanțoș Ares. - Cum adică? Fără războaie? Păi eu la ce mai rămân zeu pe aici? În câteva minute, camera se umplu de zei și semizei. Toți începură să facă scandal, legându-se de cererile pământenilor. - Păi și voi! ridică tonul fata la un moment dat. Și voi cereți de la oameni tot ce credeți că se poate și vi se cuvine. Ha! Pe ce
AŞTEPTAREA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380283_a_381612]
-
să vă arătați puterile. Acum, privindu-vă, cum vă certați, îmi vine să cred că sunteți de fapt prinși de frustrări și tot ce vă doriți este faima. Ia gata! Acasă toată lumea! Vi se pare că mă rugasem la niste zei antici? Îl căutam și eu pe Dumnezeul de azi, dar până va răspunde el, merg la somn. Fata își luă frățiorul de mânecă și îl trase dupa ea. Zeii rămaseră muți și singuri, în imensitatea camerei. - De ce m-ai luat
AŞTEPTAREA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380283_a_381612]
-
gata! Acasă toată lumea! Vi se pare că mă rugasem la niste zei antici? Îl căutam și eu pe Dumnezeul de azi, dar până va răspunde el, merg la somn. Fata își luă frățiorul de mânecă și îl trase dupa ea. Zeii rămaseră muți și singuri, în imensitatea camerei. - De ce m-ai luat așa de repede? își întrebă fratele sora. La câți erau, poate că unul ne îndeplinea vreo dorință. - Ei! Ți-ai găsit așa ceva la ei. Stai linistit, nu e prima
AŞTEPTAREA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380283_a_381612]
-
priveghează. Potecile parcă-s mai lungi și răbdarea Mă pune-ndelung și cu sârg la-ncercare, Căci vreau să n-ajung prea târziu la ponoare, Pe crestele-albite să prind înserarea. Să fiu pregătită, de-o fi să se-arate Un zeu lunecând din tărâmuri celeste, Să-ntreb unde-o fi Cerul meu, și de este, Îmi dă El răspunsuri la tot și la toate? Cărarea se-ncheie la margini de lume Când bolta-nstelată cuprinde pământul, Iar mie-mi vorbește, în
ÎNȚELEPTUL de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380304_a_381633]
-
Movileștilor. În Marele cântec (1980), probabil cel mai bun roman al lui Diaconescu, eroul este muzicianul și savantul Ioan Căianu-Valachus, pentru puțină vreme episcop romano-catolic în Transilvania. Epoca lui Burebista este văzută prin ochii lui Arhidamos, protagonistul romanului Călătoria spre zei (1982), ambasador al dacilor la Roma lui Iulius Cezar. Principele Grigore Alexandru Ghica al X-lea apare într-o carte despre vremurile romantismului (Speranța, 1984), după care prozatorul se întoarce la epoca sa predilectă, cea străromână, acum personajul principal fiind
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
de minute fiecare. Despre opera sa istorică, literară și publicistică Visele au contururi precise, București, 1963; Culorile sângelui, București, 1973; Gib I. Mihăescu, București, 1973; Adevărul retorului Lucaci, București, 1977; Umbrele nopții, București, 1980; Marele cântec, București, 1980; Călătoria spre zei, București, 1982; Speranța București, 1984; Depărtarea și timpul, București, 1986; Sacrificiul, București, 1988; Biserici și mănăstiri ortodoxe, București, 1988; Istorie și valori, București, 1994; Prelegeri de estetica ortodoxiei, I-II, Galați, 1996; Istoria literaturii daco-romane, București, 1999; Farmecul dialecticii și
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
Minerva, București, 1987. „Sacrificiul, ultimul roman al lui Mihail Diaconescu, este un roman despre spațiu și spații. Drumuri, centre culturale și de civilizație europeană, contacte între reprezentanți ai acestora, mișcări pe „verticala locului“, dar și investigări ale situațiilor. Călătoria spre zei și a Speranța. De la prima unire a locuitorilor din această zonă sub sceptrul lui Burebista - până la Unirea definitivă a românilor și la crearea celorlalte state naționale pe ruinele fostului Imperiu Austro-ungar: replica se impune de la sine în interiorul operei lui Mihail
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
Movileștilor. În Marele cântec (1980), probabil cel mai bun roman al lui Diaconescu, eroul este muzicianul și savantul Ioan Căianu-Valachus, pentru puțină vreme episcop romano-catolic în Transilvania. Epoca lui Burebista este văzută prin ochii lui Arhidamos, protagonistul romanului Călătoria spre zei (1982), ambasador al dacilor la Roma lui Iulius Cezar. Principele Grigore Alexandru Ghica al X-lea apare într-o carte despre vremurile romantismului (Speranța, 1984), după care prozatorul se întoarce la epoca sa predilectă, cea străromână, acum personajul principal fiind
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
complex, comprimând, ca într-un concentrat aurifer în stare genuină, impulsuri, provocări, ispite nebănuite întru disecarea specificului operei lui Fănuș Neagu -, care se arată ,,la fel de pătimaș și de nestăvilit în confesiune ca și Panait Istrati’’. Povestiri scrise cu ,,labă de zeu’’... Viorel Coman a reținut de la Al. Piru că, în interviuri, se cuvine a fi căutate mărtusirile autorilor despre ,,laboratorul’’ de creație, despre tainele etapelor de germinare a operelor și arsenalul stilistic implicat. În interviurile din ultimele trei decenii - ține să
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]