157,129 matches
-
e nemulțumită de relația nu tocmai caldă dintre Teatru și comunitatea locală și e în căutarea unor strategii apte să o îmbunătățească, astfel încât orădenii să regăsească drumul spre Teatru. Principalul target e reprezentat de tineri. Spectacolul cu, deși eu aș zice mai curând după, piesa lui William Shakespeare Visul unei nopți de vară e proiectat mai cu seamă cu gândul la tineri. Regizorul Ion Sapdaru, împreună cu Mihai Pastramagiu, semnatarul decorurilor și Alina Dincă, autoarea costumelor, au supus partitura shakespeariană unui drastic
Violent și urât by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14117_a_15442]
-
Cum trebuie să fie ziaristul în România de azi Încă din matrice trebuie să fie sfios. Sau mai bine zis, extrem de sfios. În permanență, Să constituie covorul ubicuu al puterii. Guvernanților, parlamentarilor, partidelor politice, dar mai ales justiției, să le dedice zilnic: ode, imnuri, articole ditirambice etc... Să alerge în pas alert cu chiseaua de dulceață după baronii locali și
voci din public () [Corola-journal/Journalistic/14126_a_15451]
-
2003 am descoperit două greșeli: pag. 16 - Nu se poate "peripatetiza în Jardin de Luxembourg, în ore târzii de noapte" pentru că, întotdeauna, acest parc se închide seara; pag. 32 - Nu e corect "Pourvu que cela dure". Mama lui Napoleon a zis: "Pourvu que ça dure". Cu prietenie, A. Coja
voci din public () [Corola-journal/Journalistic/14126_a_15451]
-
grijă, băiete - m-a prevenit Finito. Dacă vezi că obosește sau devine brusc tristă, ca și cum ar fi cu capul în nori gîndindu-se la Dumnezeu știe ce, trebuie s-o ștergi imediat. Scoase din buzunar vreo șase agrafe de păr și zise: Dă-i astea din partea mea. Și almanahul ăsta cu Rip Kirby, care pare aproape nou. - Ai văzut-o de aproape, ai fost la ea? - l-am întrebat. - Cîteodată. Cînd e singură. În fiecare după-masă, inclusiv duminica și-n zilele de
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
de eucalipt pentru oala care fierbea pe sobă; fiindcă îi făceau rău florile din vasul de lut ori pur și simplu pentru că se plictisea singură. - Așa că poartă-te bine cu Susana sau o să ai de-a face cu noi - mai zise Finito, deschizînd grilajul și lăsîndu-mă să trec. Acu' poți să intri, piciule! În timp ce înaintam în grădina părăginită unde tufele de leandri lîncezeau la umbra salciei iar irișii putrezeau prin colțuri jilave în lipsa soarelui, mă întrebam cum de izbutiseră înfometații charnegos
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
avea cam treizeci și opt de ani, părul blond și ondulat și cei mai albaștri ochi pe care îi văzusem vreodată. Fața-i obosită, pleoapele grele și buzele nerujate răspîndeau o blîndețe tristă și neajutorată. - Vin din partea căpitanului Blay - am zis. Pentru desen... Mă privi o clipă de parcă nu înțelegea. Apoi zîmbi: - A, da. Intră. Dar mi se pare că Susana nu s-a hotărît încă. Fata asta a mea e puțin cam zăpăcită, știi? - Dacă doriți, revin altădată. - Nu, nu
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
se aflau fotografii decupate din reviste și ziare, niște foarfece, un flacon cu apă de colonie, un joc de cărți și o pisică neagră din pluș, cu ochii verzi de sticlă, pe capul căreia își sprijinea mîna bolnava. - Te cunosc - zise. Tu ești Daniel. - Da. - Ești băiatul care a descoperit o scurgere masivă de gaze în piața Rovira. - Căpitanul Blay a descoperit-o. - Și locuiești pe strada Cerdena. - Da. - Și nu ai tată - coborî vocea și adăugă: E adevărat? În vocea
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
de corzile vocale; m-am gîndit că avea febră mare și că prin glas transmitea acea febră și spută contaminată. - Chiar n-ai tată? - repetă. - Nu știu. - Nu știi dacă ai tată sau nu? Halal de tine, n-am ce zice! Ești prost sau te prefaci? I-am observat unghiile îngrijite, ojate cu roșu de cireașă. - Nu s-a mai întors niciodată din război " am zis. Dar nu știm dacă a fost omorît, nu știe nimeni. Ar putea fi foarte bine
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
Nu știu. - Nu știi dacă ai tată sau nu? Halal de tine, n-am ce zice! Ești prost sau te prefaci? I-am observat unghiile îngrijite, ojate cu roșu de cireașă. - Nu s-a mai întors niciodată din război " am zis. Dar nu știm dacă a fost omorît, nu știe nimeni. Ar putea fi foarte bine pe undeva, cu memoria rătăcită sau atinsă cumva, vreau să spun că nu-și amintește nici de familie, nici de nimic altceva și nu știe
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
atinsă cumva, vreau să spun că nu-și amintește nici de familie, nici de nimic altceva și nu știe să se întoarcă înapoi, acasă... De-asta nu pot să spun că n-am tată. Susana mă privi curioasă și apoi zise: - Păi e ca și cum nu l-ai avea. La fel ca și mine. Scoase batista de sub pernă, o înmuie în apa de colonie din flaconul pe care-l avea la îndemînă și-și umezi tîmplele și gîtul. Batista era de un
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
zi. Nici vorbă de cămașă de noapte și de șal de lînă, nici pomeneală din tot ceea ce vezi. Ar trebui să țin ceva în mînă... o oglindă, sau o geantă foarte frumoasă pe care mi-a dăruit-o tata. Ce zici? O să desenezi? I-am spus că nu asta convenisem cu căpitanul Blay și că aveam instrucțiuni s-o desenez vlăguită în pat, foarte palidă și inspirînd fumul toxic care ieșea din coșul uzinei. - Și cu cercăne mari și cu fața
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
din coșul uzinei. - Și cu cercăne mari și cu fața suptă și ca o sperietoare! " m-a întrerupt ea, îmbufnată din nou. O biată tuberculoasă, gata să dea ortul popii. Ei bine, nu! - Nu-i vorba de asta " i-am zis ca s-o încurajez. Pari deja aproape vindecată. Ce mai, arăți foarte bine. Dar căpitanul vrea ca în desen să apari cu totul altfel... - Știu foarte bine ce vrea bătrînul ăla smintit! Era foarte contrariată și renunță la poziția ei
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
Ea ridică din umeri. - Mi-e indiferent. Asta n-are nimic de-a face cu mine și nici nu mă poate afecta, nici fumul scîrbos, nici mirosul de gaz, nici absolut nimic din tot ce se-ntîmplă aici... Absolut nimic! - De ce zici asta? Ochii ei strălucitori mă priveau fix, dar nu păreau să mă vadă. - Pentru că foarte curînd o să plec departe de aici - zise cu un zîmbet malițios. De-asta, băiete
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
nici fumul scîrbos, nici mirosul de gaz, nici absolut nimic din tot ce se-ntîmplă aici... Absolut nimic! - De ce zici asta? Ochii ei strălucitori mă priveau fix, dar nu păreau să mă vadă. - Pentru că foarte curînd o să plec departe de aici - zise cu un zîmbet malițios. De-asta, băiete
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
ce soartă ingrată pot avea unii soliști vocali din moment ce nu se feresc să spună lumii întregi necazurile cu care i-a blagoslovit soarta. Mare jale! Cei mai mulți au dușmani învederați datorită cărora spiritul creator și artistic se revoltă izbucnind, citez: "Așa zic ai mei dușmani,/ Că eu cânt numai pe bani." (ce oameni, domnule! Vorba lui Nicuță Tănase). Dar, după ce solistul ia legătura cu Dumnezeu, îi propune Creatorului blestemul cumplit: "Dă-le bani, dă-le avere,/ Da' să nu le dai putere
ETNO TV by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14125_a_15450]
-
mai degrabă una de plîns - din mai multe puncte de vedere, începînd cu subiectul și terminînd cu tonul, paradoxal-pisălogic-aerian, în trena lui Woody Allen. Doar că, în ciuda unei grații indiscutabile, regizoarea Pascale Bailly e atît de departe de strălucirea maestrului... Zice autoarea: "Ce mă interesează cel mai mult la un film, este să merg pe acea linie subțire dintre rîs și plîns, să găsesc într-o dramă situații comice și într-o comedie situații dramatice"; exercițiul de echilibristică în sine i-
Dumnezeu e mare, ele sînt mititele by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14120_a_15445]
-
de confesat. Chiar dacă, surprinzător, poate fi acuzată și de păcatul opus - de snobism. După Ion Calotă (Contribuții la fonetica și dialectologia limbii române, 1986), pronunțările cu diftong "nu corespund spiritului limbii române. Ele sînt rostiri în manieră cultă, mai bine zis străină, ale unor cuvinte din fondul vechi și nu pot caracteriza decît vorbitori care, sub influența pronunțării franțuzești, rostesc neologismele de origine franceză cu sinereză: colegial, gardian, imediat, social, special" (p. 51). Comparația cu celelalte limbi romanice e de altfel
Ortoepie culpabilizantă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14141_a_15466]
-
acest lucru, al presocraticilor în frunte cu Heraclit, cel ce nu se scălda niciodată în același râu și cu Empedocle, magicianul, fizicianul, care, de curiozitate poate, avea să se azvârle în vulcanul Etna în plină erupție și din care se zice că nu i-ar mai fi rămas decât sandaua - ... doi exploratori, vasăzică, doi prozatori, și ei, științifico-fantastici, dacă ne raportăm în continuare la intuițiile nietzscheene... Conținutul acestui adevăr, provizoriu, descoperit pe malul severului lac german Sils, adevăr el însuși interpretabil
Învierea ca veșnică întoarcere by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14140_a_15465]
-
care e proiectată drama lui Leiba Zibal". Cum contemporanii n-au făcut o primire grozavă nuvelei, Caragiale (scrie dna Hațiegan) a recidivat cu Noaptea Învierii, o povestire ironică la adresa unui public ce se dovedise orb în fața mitului. Era, s-ar zice, cazul ca, după Eminescu, să vedem și în Caragiale un bun creștin. Moda cu pricina cîștigă teren la centenarele celor doi. Dumnezeule mare! l Mai cuminte, dar mai temeinic este, în același număr al revistei clujene, punctul de vedere al
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14128_a_15453]
-
din Semn se deschide cu poezia acestuia intitulată Moldoveanul, un portret scris cu acuratețe, un soi de fabulă liric-sarcastică. O reproducem integral: "Cum vede pe undeva un jug,/ Vîră capul.// Ce stai, mă, îl întrebi,/ Cu capul în jug?// Poate, zice, îmi anină cineva/ Un car.// De obicei, se găsește cineva/ Care/ Îi anină un car din urmă.// Ce stai, mă?, îl întrebi./ Poate, zice, încarcă cineva/ Ceva/ În car.// De obicei, se găsește cineva/ Care/ Încarcă și carul.// Ce stai
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14128_a_15453]
-
pe undeva un jug,/ Vîră capul.// Ce stai, mă, îl întrebi,/ Cu capul în jug?// Poate, zice, îmi anină cineva/ Un car.// De obicei, se găsește cineva/ Care/ Îi anină un car din urmă.// Ce stai, mă?, îl întrebi./ Poate, zice, încarcă cineva/ Ceva/ În car.// De obicei, se găsește cineva/ Care/ Încarcă și carul.// Ce stai? îl întrebi./ Poate, zice, îmi spune cineva/ Încotro să-l tîrăsc.// Hai, mă, dă-o în mă-sa de treabă,/ Spuneți-i careva/ Încotro
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14128_a_15453]
-
Un car.// De obicei, se găsește cineva/ Care/ Îi anină un car din urmă.// Ce stai, mă?, îl întrebi./ Poate, zice, încarcă cineva/ Ceva/ În car.// De obicei, se găsește cineva/ Care/ Încarcă și carul.// Ce stai? îl întrebi./ Poate, zice, îmi spune cineva/ Încotro să-l tîrăsc.// Hai, mă, dă-o în mă-sa de treabă,/ Spuneți-i careva/ Încotro să ducă/ Omul/ Carul.// Clar, se găsește cineva/ Care îi spune/ Încotro să ducă acel car.// Duce carul/ Și cum
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14128_a_15453]
-
comedia a căpătat o undă de tragism. Este? Estetica nu bate pasul pe loc. - Mamă, ce guriță ai căpătat! Altădată... - Altădată foloseam gurița în alte scopuri, dar acum, dacă vrei să fac copii, trebuie să-mi rup de la gură cum zic franțuzoaicele! Hai să ne apucăm de treabă!" (p. 88) O femeie care se privește pe sine cu atîta dezinvoltură, trebuie crezută și atunci cînd judecă performanțele (nu numai sexuale) ale bărbaților care îi marchează viața. Văzuți prin ochii acestor femei
Femeile anilor '60 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14135_a_15460]
-
lucidității, invocînd "datoria de a ne întreba: dincolo de momentul Pădurea spînzuraților, cinematografic vorbind, unde sîntem noi?"... Iată de ce parcurgi cartea cu un sentiment amestecat: admirație și nostalgie, pe de o parte, revoltă și strîngere de inimă, pe de altă parte. Zicea Liviu Ciulei în 1980 (într-un interviu TVR al lui Tudor Caranfil, preluat în carte): "Un renume internațional nu se poate obține și, mai ales, menține decît printr-o continuă și temeinică activitate în domeniul respectiv. Din păcate, pentru mine
Pădurea lui Ciulei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14145_a_15470]
-
și voi publica în viitor sunt lucruri mai vechi. F.J.: Și după Cristofor Columb ce a urmat? Al.C.: După Cristofor Columb am făcut multe descoperiri de literatură în general. Prin titlul meu de doctorat și prin pasiunea mea aș zice că sunt specialist în literatură comparată. Sunt doctor în literatură comparată. Am publicat foarte mult în acest sens, de exemplu o carte despre principiile literaturii comparate, o lucrare despre utopie care a avut un foarte mare succes. Să fiu sincer
Alexandru Ciorănescu by Farkás Jenö () [Corola-journal/Journalistic/14151_a_15476]