1,172 matches
-
protejată nu este. Deci ce a fost cândva cu omul - cel mai prețios capital - altă minciună sfruntată, este și astăzi, anumiți pacien ți se duc în străinătate și se tratează, iar majoritatea, dacă ajung la spital se întâlnesc cu așa zisa coăplată, adică un fel de spitalizare contraăcost, iar medicamente - mai nimic, nici pat de spitalizare nu au unii, stând doi și trei i nși în același pat, uneori îngrămădit pe culoar, lângă grupul sanitar. Era sfârșitul lunii noiembrie. O ploaie
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
și tare, că nu acceptă cu niciun preț separarea Kosovo, dar spun, în același timp, că sunt proeuropeni. Or Europa, reprezentată de UE, sprijină tocmai această separare. Încă o dată se dovedește că logica politică nu este aceeași cu logica obișnuită, zisă naturală sau aristotelică. În această atmosferă kafkiană, duminică au avut loc alegeri pentru scaunul de președinte al Serbiei. La un scor strâns, îl va ocupa tot cel care stă acum pe el, adică președintele Boris Tadici, liderul moderaților și șeful
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
În anul 1950 erau 14 lagăre principale, ce se Înșirau de la Cernavoda la Capul Midia), baza alimentației deținutului politic era rația zilnică de 750 grame de pâine; mâncarea că la penitenciare: dimineață - un polonic de fiertura Închisă la culoare, așa-zisa „cafea”, făcută din orz prăjit, la prânz - un polonic cu o fiertura de cartofi, arpacaș, mai rar fasole, si, si mai rar, mei (casă), iar seara - aceeași mâncare că la prânz. Closetul constă dintr-o groapă, la un colț al
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
cours de microbiologie“ de la Institutul Pasteur, iar între 1892-1895 a intrat în laboratorul lui E. Mecinikov. În această perioadă a publicat două memorii asupra tuberculozei. Eminentul bacteriolog Charles Oberling (1895-1950), conaționalul lui Borrel, precizează într-un articol referitor la așa-zisa „controversă a cancerului“: „Borrel a ajuns la această concluzie (teoria virală) după ce a eșuat în încercările de a izola „microbul cancerului“. Timp de câțiva ani, ideea a fost în principal doar „defensivă“, din cauza faptului că nici o altă idee nu oferea
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
metoda nu prezenta acuratețea cerută de o cuantificare fără reproș și desigur, ea a fost criticată. Într-adevăr, unele celule produceau virus pe parcursul cultivării, astfel încât nu se putea aprecia cu exactitate câte asemenea focare sunt realmente rezultatul infecției inițiale (așa-zisele „original foci“ proporționale ca număr cu doza de virus) și câte sunt focare secundare, apărute prin extinderea infecției. Problema n-a întârziat să fie rezolvată de către tandemul științific Horward Temin și Harry Rubin,8 tineri cercetători din laboratorul lui Renato
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
codificate de TP53 mutantă. Respectiva cuplare este urmată de blocarea activității frenatoare a p53 normală și, în final, de transformarea neoplazică a celulei (după Geoffrey M. Casper, op. cit., p. 147). Dovada faptului că gena TP53 este implicată esențial în așa zisa „normalitate celulară“ e că inactivarea ei (uneori de către virusurile oncogene) este urmată de apariția a numeroase stări patologice; în peste 50 % din maladiile care exprimă și o componentă neoplazică, gena TP53 a fost găsită cu modificări care i-au alterat
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
de nord, de către autoritățile sovietice, la care inițial a contribuit și guvernul de atunci, a determinat și o schimbare de atitudine din partea unor organe de stat și chiar a celor care până atunci au sprijinit și protejat pe refugiați. Așa-zisa “repatriere” a refugiaților era formulată foarte atractiv astfel că mulți au plătit scump această “invitație”. Până chiar și unii dintre localnici ni se adresau cu: “plecați la casele voastre, nici drumul de întoarcere nu vă costă, plecați că și noi
PE URMELE UNUI REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1691]
-
la 12 septembrie 1944, în care se prevedea ca acțiunea de repatrieri să dureze șase luni de la semnarea acordului. Și părinții mei au fost târâți o vreme la o astfel de comisie cu scopul de a recunoaște, sub presiune, așa-zisa “cetățenie sovietică”. După puțin timp de la ocupația sovietică, au urmat, însă, evenimente dramatice care au cuprins întreaga societate românească. Țara era acum secătuită de un război care dura de ani de zile și care, încă, continua, fiind, în același timp
PE URMELE UNUI REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1691]
-
Aceasta consistă în primul rînd în plasarea unor comuniști intransigenți la conducerea ministerelor-cheie (Interne, Agricultură, Apărare Națională) și în infiltrarea administrației și organizațiilor politice concurente (mai ales cele socialiste): este tactica numită a "calului troian". Se vizează apoi, este așa zisa tactique du salami, adică divizarea adversarilor Partidului Comunist pentru a le slăbi rezistența înainte de a-i elimina rînd pe rînd începînd cu conservatorii și terminînd cu social-democrații. Alegerile care se desfășoară pe un teren pregătit dinainte, consfințesc preponderența comuniștilor și
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
acum trebuie să ne întoarcem spre teoriile din Franța anilor '70 pentru a găsi noi perspective asupra culturii și ideologiei, utile studiilor culturale. Hegemonie, contrahegemonie și deconstrucție Dezvoltarea unor noi metode de interpretare și critică a textelor propuse de așa-zisa Nouă Teorie Franceză a avut, de asemenea, implicații importante pentru studiile culturale. Diferiți teoreticieni poststructuraliști francezi au contestat concepția marxistă oarecum simplistă conform căreia ideologia ar constitui centrul textelor, iar critica ideologică ar implica pur și simplu negarea și demolarea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
pot fi mai numeroase decât arborele genealogic real), sau acelea care leagă liderii naturali ai unui clan (sau bătrânii) de "clienți", o expresie împrumutată din Roma antică, unde liderii aveau adesea adepți numiți astfel. Legăturile etnice asociază membrii prin intermediul așa-ziselor caracteristici fizice ale culorii sau trăsăturilor. Legăturile religioase sunt organizate în jurul credințelor, de obicei în viața de după moarte. Legăturile de clasă sunt asociate cu statutul bărbaților și femeilor în societate și s-au răspândit mult în societățile industriale, deși au
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
sfetnic 473”, numai în prezența acestuia și numai după plata unei „gloabe” de 1.000 lei - prima dare pînă la 15 aprilie a anului în curs. A doua dare a „gloabei” -700 lei - nu mai tîrziu de 15 mai. Așa-zisa „gloabă” se va trimite vistiernicului Toma Mihai (str. Stejar nr. 55, bloc M1, sc. C, et. 3, ap. 14, telefon 76039). Toți împricinații care vor descăleca în cetate vor fi așteptați cu drag și vor avea un loc unde să
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
artistă Marietta Ionașcu. O văd, încă tânără domnișoară, elevă a Conservatorului de declamație, venind modestă la masa sărăciei vesele, cu ghiozdanul la subțioară, însoțită de logodnicul ei, mai târziu soțul, studentul Papadupolos. anul Din birtul acesta a plecat intâia pornire - zisă socialistă - cu Paul Scorțeanu și cu Spiroiu. Viața studențească este întotdeauna și peste tot aceeași: sărăcie, nepăsare de viitor, veselie, glume. Pe la anii de care mă ocup acum, între 1879 și 1884, viața studențească era, din multe puncte de vedere
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
starea de lucruri existentă. 27 ianuarie. În Franța, ex-prințul Carol are o convorbire cu un om de știință, Cristescu, în vârstă de 65 de ani, care colecționa semnăturile unor persoane aparținând elitei, într-o „carte de aur”. „Are și așa-zisa iscălitura lui Mihai; Sitta l-a tras pe sfoară, dar el este încântat”. Imprecizia exprimării poate induce opinia că Mihai i-ar fi acordat autograful acestui personaj, când abia învăța să scrie, dar nu și augusta lui mamă. Duminică, 3
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
piață, la Rădăuți, să-și vândă produsele din gospodărie și să facă cumpărături. Gospodinele din Costișa aduceau la târg produse lactate (unt și brânză), ouă, pui, găini, boboci de rață și de gâscă, pentru a face bani. În această piață, zisă "industrială", se vindeau și se cumpărau produse lucrate în casă (pânzeturi, cămăși frumos cusute, ițari, bundițe, brâie, cojoace, chingi, catrințe, valuri de sumani, de țoale de lână, chiuate la Satu Mare, valuri de lăicere, cuverturi, ștergare, (de toate felurile), marame, broboade
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Sfântul Petru. De aceea a plecat și jupânul Urs așa de grabnic Într-acolo. Putem doar aș tep ta, rugându ne ca fiul său să se Însănătoșească. Vă veți mira poate, dar el e negustorul pe care-l iubește așa zisa bastardă. și ea a dispărut, a fost răpită, nu i se mai știe de urmă... Totul ne face să credem că Eglord a răpit-o... Giancarlo păli: — Am ajuns prea târziu. Eglord și-a atins scopul. Poate că putem totuși
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
explozia prozei cam de două ori mai multe manuscrise de proză decît de poezie! și doar... românul e născut poet! A.B.Cum e critica de astăzi? Au obosit cumva criticii să mai citească, să mai analizeze, mai avem așa-zisa "critica de direcție"? Păi, criticii foarte cunoscuți înainte de 1990, cu excepția notabilă a lui Gheorghe Grigurcu, s-au cam retras. Manolescu sau Simion mai scriu cîte un articol de critică sau istorie literară, dar de o critică de direcție nu prea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
mulți scriitori poeți, prozatori sunt și critici. Sau au o conștiință critică acută, care o concurează eficient pe cea a ,,profesioniștilor" în domeniu. Pentru că scriitorul autentic este, trebuie să fie familiarizat cu criteriile valorii și valorizării, în chip mai general-teoretic zise ale axiologiei. Însă, în ansamblu, critica nu mai are rolul și, poate, importanța pentru care era apreciată în anii 70, 80. Eu unul însă am umbra bucuriei de a constata că mai există, totuși, ceva mai puțin de zece critici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
măricel, părinții mei au cumpărat un "Fram". Frigider, nu ursul polar. Mirosea a cărbune înăuntru. Nu ca în pivniță. În pivniță nu mirosea decît a pămînt. A mormînt adînc, afînat. Toate astea se întîmplau pe strada Armata Poporului, numărul 76. Zisă și strada Militară. Pe Rîpă, așa se numea cartierul, unul rău famat, chiar pe malul Dunării. Faleza și Dunărea erau, ambele, jucăria mea de fiecare zi. Ciorpacele. Peștii. Pescarii. Sălciile. Galațiul. Unul dintre copacii providențiali ai copilăriei mele a fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
îi determini pe politicieni să dea înapoi, cum au dat înapoi la Roșia Montană ; trebuie să iasă 30.000 de oameni ca să dea înapoi. La fel, când au încercat să scoată con‑ flictul de interese legal în decembrie, în așa-zisa „marțea neagră“, când n-am reușit să scoatem decât vreo 3.000 de oameni în stradă, că a fost foarte repede, foarte frig și ecologiștii nu-s prea interesați... Dar am scos 3-4.000 de oameni în stradă în seara
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
care, după apariția celui dintâi fascicul din Zalmoxis, îi scria lui Eliade: „Îmi iau voie să vă atrag atenția asupra corespondentului exact al expresiei latine «locus refrigerii» în biserica orientală și anume în «Rânduiala înmormântării mirenilor (și preoților)», unde așa-zisa «rugăciune de deslegare» cuprinde, în redacția greacă, următoarea frază: (...). Deci loc luminat, loc de verdeață și «locus refrigerii» pe care, după cât știu, textele românești îl redau greșit ca «loc de odihnă» (cel puțin prin părțile noastre așa l-am auzit
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
cu ce „ni s-a Întâmplat” după decembrie ’89: unitatea națională, nesperată doar cu câțiva ani Înainte, a căzut peste cele trei provincii la modul brusc, copleșitor - de fapt, o contopire a Basarabiei și a Ardealului cu vechiul regat, așa-zisa „Întregire națională”, o expresie patriotardă și puțin falsă, deoarece nu era vorba de o „Întregire” a unor teritorii, care În istorie nu constituiseră niciodată un singur stat Împreună, era doar „visul” unor poeți și istorici romantici, precum Bălcescu sau Șincai
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
de nostalgie după tirajele și drepturile de autor de „altădată”, uitând că acestea, tirajele umflate erau tipice pentru o dictatură polițienească și ideologică și că, În „viziunea” stăpânirii, noi trebuiam să funcționăm ca un simplu mijloc de propagare a așa-ziselor lor idei. Revenind la ideea expusă mai sus, dilematică, dacă trebuie să integrăm „perioada comunistă” istoriei noastre moderne sau trebuie s-o excludem Între paranteze, reluând istoria din anii ’38, anul dictaturii regale și al Încetării procesului - și proceselor - de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
un terț; se’nțelege, În termeni adecvați, urbani, specifici. Dar interesant nu e atât dl Liiceanu, a cărui „operă” interesantă a fost scrisă și aproape În Întregime publicată sub „odiosul regim”, ci acel „șoc al libertății” de care vorbeam. (Așa-zisele „jurnale” pe care le scoate În ultima vreme sunt, bineînțeles, „false jurnale” și nu cred că vor reuși să-i suplinească acea vocație de filosof pe care o pretindea și În numele căreia l-am primit În cercul nostru. „Jurnalul” literar, de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
sau le disprețuiește „leneș” În efortul lui de a se adapta iute și eficient, de a se instala În prerogativele lumii civilizate actuale, o lume ce pare mai puțin interesată de valorile trecutului și mai mult de „eficiență” și așa-zisa „comunicare” - „comunicare” care În termeni rentabili și macro-organizatorici se numește „globalizare” - sau că alții, tineri sau mai puțin tineri, „le-au uitat” sau li se par inactuale! Și, doi - pentru că aceasta este strategia mea și În operele mele de ficțiune
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]