1,189 matches
-
de zi”, pe care ați editat-o la Fălticeni, în perioada studiilor la Liceul „Nicu Gane”. Deoarece într-una din camerele Muzeului vom expune titluri de periodice apărute în oraș, am fi onorați dacă ați figura în vitrine și cu „Zori de zi”. Pentru aceasta, ar trebui să le avem în timp util. Le puteți trimite pe adresa mea. După toate probabilitățile, inaugurarea Muzeului se va face în jurul datei de 1 mai. Al Dv., cu deosebită stimă, Eugen Dimitriu 2 Suceava
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
stimă, Eugen Dimitriu 2 Suceava, 4 iulie 1972 Mult Stimate Domnule Șerban, Copleșit de o avalanșă de treburi legate de deschiderea Secției noastre, precum și de altele legate de organizarea activității, nu am fost în 207 măsură să vă trimit ziarul „Zori noi”, care consemnează inaugurarea noii instituții. O fac acum, cu scuzele de rigoare. Evenimentul a avut loc pe data de 16 iunie crt. și a prilejuit participarea unui mare număr de fălticeneni. Denumirea definitivă a Secției este: „Galeria oamenilor de
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
odihnă. Mă bucur că aveți perspectiva organizării unei expoziții personale mai ample. Într adevăr, e păcat că opere de autentică valoare artistică să stea închise într-o cameră, să nu fie gustate de marele public. În ce privește ziaristul de la redacția ziarului „Zori Noi”, l-am întâlnit și i am repetat invitația Dv. de a vedea tablourile. Mi-a răspuns foarte amabil că nu a uitat o clipă această invitație, dar în momentul de față e foarte ocupat pe linie profesională, probabil diverse
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Română, editarea de albume și cărți poștale ilustrate (color) cu scriitori, artiști plastici, actori etc. și casele unde au locuit, însemnate cu plăcuțe indicatoare. Pentru oraș, efectul economic ar fi remarcabil. Zilele acestea am citit cu bucurie în ziarul județean „Zori Noi”, că tinerii din Fălticeni au lucrat la reamenajarea „Dumbrăvii Minunate”. E un început bun, pe care l-aș dori continuat cu alte realizări. Ce lucruri minunate s-ar putea face în acest orășel! Să ne gândim numai la glorioasa
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
uitat. Deocamdată sunt foarte necăjit cu mama, care nu mai are mult de trăit. Când voi veni prin București, voi căuta să vă întâlnesc. Vă trimit din parte-mi o mică atenție, un articol despre „Băncuța” din Fălticeni, apărut în „Zori Noi”, ziarul județean. Adresez Doamnei respectuoase sărutări de mâini, sănătate întregii familii, iar Dv. noi satisfacții în activitatea ce o desfășurați pe tărâmul literelor. Cu deosebită considerație, Eugen Dimitriu 239 TOMOZEI, Gheorghe 1 Fălticeni, 18 decembrie 1972 Mult Stimate Domnule
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
era la catedră și până s-a stins. Poate aveți o ocazie și vă rog să anunțați familia despre aceasta. Vă doresc sănătate și mereu succese, D. Balan 9 (București), 12.X.1981 Stimate Tovarășe Dimitriu, În unul din ziarele „Zori Noi”, am citit și numele Dvs., ca premiat pentru creație. Bucurându-mă de această dreaptă apreciere, vă felicit din toată inima și vă urez noi succese în frumoasa și rodnica Dv. muncă. Cu alese sentimente, D. Balan 10 (București), 4
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
ca să-mi dau seama dacă corespunde cu ceea ce știu eu, care eram atunci în Iași, fiind concentrat cu o companie de rezerviști la Corpul 4 Armată și eram aproape zilnic la Băeșu. 444 Am dus articolul dactilografiat la redacția ziarului „Zori noi” din Suceava, însă n-a mai fost publicat, deși Băeșu merita acest omagiu, mai ales că autorul l-a cunoscut și i-a fost prieten apropiat. 445 De către pictorul Gh. Balan. 348 Greu și mult a suferit după acea
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
cu care și eu am corespuns - din 1921 și până în 1927, miam îngăduit să vă trimit acest articol, rugat fiind și de către d-ra Elena Râpeanu și (d-na) Maria Niță, surori 578 să-l întocmesc pentru a fi inserat la „Zori Noi”. Fiindcă știu că dv. aveți prieteni în atenția cărora sunteți, rog stăruiți a fi publicat, cu scopul de a populariza munca plină de interes a profesorilor și elevilor. Știu că aveți multă amabilitate și vă purtați cu cavalerism în
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
la care ați însoțit și un ales material didactic 583. Vă mulțumim pentru atenția ce ați dat relevând meritele membrilor familiei noastre, lucru pe care l-ați făcut cu atâta grijă spre deosebire de alții. Sperăm că veți reuși să introduceți la „Zori Noi” și articolul de față584, mulțumindu vă. Cu deosebită considerație, D. Frițescu 581 La București, Virgil Tempeanu a încercat un dialog cu criticul Mihai Gafița (fost elevul lui A. G. Stino la Liceul „N. Gane”), redactor șef la „Cartea Românească”, dar
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
că Anatole France a prețuit povestirile condeierului fălticenean, apărute în franceză, într-o antologie, la Paris. Povestea bisericuții din Buciumeni este o capodoperă - spuneau A. G. Stino și Vasile Lovinescu. 583 De fapt, diapozitive color. 584 Am predat la redacția ziarului „Zori Noi” articolul institutorului Dumitru Frițescu, dar n-a mai apărut, colegiul având, probabil, alte priorități. Mi-a părut rău și am încercat să explic autorului că problema mă depășea. 444 FRUNZETTI, Maria 585 (București), 4 Dec. 1990 Ion Frunzetti Născut
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
i-au fost publicate câteva din creațiile sale în „Urzica”, reviste de provincie și de curând prof. Crevedia în Antologia sa, în curs de apariție. Ne-ar bucura mult dacă 1-2 catrene ar putea apărea și în revista 594 Dv. „Zori Noi”, bineînțeles cele pe care le considerați reușite. S-ar putea găsi, cred, un „colțișor” în apreciata dvs. revistă, epigrama fiind un gen destul de apreciat de cititori. De curând, un grup de epigramiști au scos un volum („Litera”) care a
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
putea găsi, cred, un „colțișor” în apreciata dvs. revistă, epigrama fiind un gen destul de apreciat de cititori. De curând, un grup de epigramiști au scos un volum („Litera”) care a publicat 5 catrene ale amicului meu595. 594 De fapt ziarul „Zori noi”, organ al P.C.R. - județul Suceava și al Consiliului Popular Județean. 595 Redau cele 5 catrene de Ionel Geană, pentru redacția ziarului „Zori Noi” - Suceava: 1. FILANTROPIE 2. ZESTREA Unei harnice sătence Simțind că inima-i tresaltă De așa lucruri
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
au scos un volum („Litera”) care a publicat 5 catrene ale amicului meu595. 594 De fapt ziarul „Zori noi”, organ al P.C.R. - județul Suceava și al Consiliului Popular Județean. 595 Redau cele 5 catrene de Ionel Geană, pentru redacția ziarului „Zori Noi” - Suceava: 1. FILANTROPIE 2. ZESTREA Unei harnice sătence Simțind că inima-i tresaltă De așa lucruri frumoase De mila care-l copleșea, Uimit, admiri în sinea ta: Pomană începu să dea... Parc-ar țese, parc-ar coase, Din mâna
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
cartofii înapoi, poate s-o rușina. Dar nu îi spune că a făcut o dinadins, ci că poate au greșit băieții care te-au servit”. Îmi era rușine. Eram mânios pe negustor pentru necinstea lui sufletească. Acum înțelegeam de ce-i zorea pe băieții care încărcau marfa, spunându-le că e târziu și trebuie să închidă. Am dus marfa înapoi luni dimineața; negustorul era în fața prăvăliei. L-am salutat și, stăpânindu-mi glasul, i-am spus pățania. L-am invitat să se
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
rău. Nu-i mai rețin numele... Acesta îi bătea mereu pe cei care nu-și făceau norma, care era de trei kilometri de prășit pe zi, și era foarte greu de realizat... Oricum, gardienii erau mereu după tine și te zoreau, dar te și atenționau să nu acoperi porumbul când prășești... Erai mereu ținut sub teroare... Pe dumneavoastră v-au bătut vreodată? Pă mine nu m-au bătut cât am stat pe „Gironde”... Dar regimul de acolo era extrem de greu... La
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
albe 14.4. Tanasoaia│-Vinuri albe 15.1. Panciu │-Vinuri albe 15.2. Tifesti │-Vinuri albe 15.3. Păunești │-Vinuri albe -Vinuri spumante 19.5. Cricov │-Vinuri albe Feteasca neagră 19.7 Pietroasa │-Vinuri aromate 19.8. Merei 19.9. Zorești 0.11. Costești 0.12. Bucșani 0.13. Valea 22.3. Măciuca 23.3. Brabova Feteasca neagră 25.3. Orevita -Vinuri aromate -Vinuri aromate 0.19. Tirol 0.20. Silagiu 0.21. Recas │-Vinuri roșii 0.23. Teremia Feteasca regală
ORDIN nr. 546 din 25 noiembrie 2002 privind aprobarea "Zonarii soiurilor de viţă de vie roditoare din sortimentul de baza al României, recomandate şi autorizate pentru cultura în arealele viticole". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146389_a_147718]
-
darnici, Căci ei știu că lui Hristos, Îi sunt dragi numai copiii Cei cu sufletul milos. Și copiii buni la suflet, Azi, cu bucurie, dau Cozonaci și ouă roșii La copiii care n-au. Hristos a înviat de Aurelia Pop Zori de aur, farmec sfânt, Murmur dulce pe pamant; Zvon de sfinte melodii, Cimitire cu făclii, Candele cu tămâieri Cântece de mângâieri. Freamăte și șoapte, Sunete de clopote Viorele pe vâlcele, Muguri pe rămurele, Ghiocei și toporași, Mielușei și iepurași; Puișori
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
folositoare și totodată înălțătoare ne-o dovedește și poemul următor, datorat lui Jane Hirschfield: “Inima ca origami Fiecare își are forma sa. Pentru dragoste, două rațe adormind împreună. Pentru curaj altruist, un cal de război. Pentru teamă de moarte, o zorea de o zi. Și în fiece an îndoită mai mult, foaia mototolită și subțire totuși rezistă pentru toate acestea. Nici una dintre viețile din această lume, inima nu-și alege.” Capitolul II Proiectarea și desfășurarea lecțiilor de abilități practice prin tehnica
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
până acum ne cheamă, în sfârșit, la masă. Și noi ieșim bucuroși de prin magazii, de prin beciuri, de prin mizerele noastre acareturi și dăm buluc. Unde? La masă! că doar ne-au chemat și pe noi. Dăm buzna și zorim cu burțile goale la promisul ospăț, fără să ne întrebăm dacă am fost invitați să mâncăm sau să fim mâncați. Mâncați cu limbă cu tot. Terminați. Anulați. Da, se mai citește poezie. Da, mai este nevoie de poezie. Uite o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
de puterea comunistă. El preferă închisoarea "binelui", de care s-ar fi bucurat dacă și-ar fi trădat prietenii, închisoare în care se va boteza, va afla "ce-i aia bunătate, bună cuviință, eroism, demnitate", în care asupra sa "se zoresc clipă de clipă tot mai dese asalturi ale fericirii", imediat după botez. Încarcerarea e de altfel un loc comun pentru toți cei trei autori creștini, nu doar Wurmbrand (care și-a petrecut 14 ani în închisorile comuniste) și Steinhardt trăind
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
are loc punctul culminant al procesului de convertire, într-un cadru fizic de-o urâțenie inimaginabilă ,,Sunt într-o bombă de proporții uriașe, mă izbește o duhoare de necrezut" în care însă Steinhardt va descoperi fericirea deplină: ,,Asupra mea se zoresc tot mai dese asalturi ale fericirii". Dar acest proces este unul de lungă durată, proces al cărui început poate fi situat cu certitudine mult înainte de momentul 15 Martie 1960 (data botezului), când Steinhardt avea deja 48 de ani. Preocupările pe
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
imploră zeii (mai ales pe Ra, Thot și Horus) sau cere celor doi sycomori, dintre care răsare soarele în fiecare zi, să-1 treacă în "Câmpiile de trestii"32. Sosit în Cer, faraonul este primit triumfal de către Zeul-Soare, și mesageri sunt zoriți către cele patru unghiuri ale lumii pentru a anunța victoria lui asupra morții. Regele își prelungește în Cer existența sa terestră: așezat pe tron el primește omagiile supușilor săi și continuă să judece și să dea porunci 33. Căci, deși
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
mâna mea când striga către mine, în nenorocirea lui. N-am plâns oare și eu împreună cu cel care-și ducea viața greu? Sufletul meu nu căina pe cel sărman?" (30: 24-25). "Umblat-am oare întru minciună și picioarele mele au zorit întru înșelăciune?" (31: 5) "Datu-m-am oare în lături când săracul dorea ceva și lăsat-am să se stingă de planșete ochii văduvelor? Mâncăm oare singur bucata mea de pâine și orfanului nu-i dădeam din ea?" (31: 16-17
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
explicații, se suspendă cronologia obișnuită, se produc lovituri de teatru, semnificația conturându-se prin răsturnări de situații, de asemenea, prin vocativele și imperative ce transformă poetul într-un vizionar care se adresează mulțimii ("Prieteni!", Lumina întunericului, " Acolo e liman veșnic: zoriți!", "Ascultă-mă, ascultă"). Structurile sunt voit oximoronice. Deși se regăsesc aici ecouri ale literaturii anterioare sau contemporane, dialogismul pare să fie voit. Oximoronul devine astfel o figură de construcție a discursului poetic: "Măinile albe, albe ca o minciună,/ Pe umeri
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
1918, dar și pentru volumul Pârgă, care va vedea lumina tiparului în 1921. - De dragul lui (a lui Vlahuță n.n.) am scris cele mai multe poezii strânse în volumele «Din țara zimbrului» și «Pârgă». Îi plăcuse primul meu volum intitulat «Poezii» și mă zorea să scriu, îi mărturisește poetul colegului său I. Valerian într-un interviu apărut în coloanele revistei «Viața literară» din 13 mai 1926. «Caracterul personal al liricii sale, schițat în Pârgă (1921), va ajunge la strălucire prin Poeme cu îngeri (1927
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]