5,341 matches
-
realizat. Mărire X 500 Fig. 5.86. Imagine SEM ce evidențiază continuitatea marcajului, dar și topirea în adâncime a aliajului. Mărire X 1.000 163 În cazul marcajului femtolaser, contururile sunt mult mai bine precizate; măsurătorile de microscopie electronică au pus în evidență că lățimea obținută prin topirea aliajului este de 20 μm, în timp ce zona afectată de trecerea fasciculului laser este de circa 99 μm, iar adâncimea de topire de 25-30 μm. Pentru marcajul ce reprezintă topirea propriu-zisă, valorile se situează la circa
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
aliajului. În zona de suprapunere a inscripționării în fascicul femtolaser, apar structuri amorfe ce nu se pot diferenția semnificativ față de zonele supuse unei singure treceri de marcare. Se remarcă o structură amorfă globulizată, însoțită de frecvente depuneri de oxizi. Sunt puse în evidență, pe suprafața dublu inscripționată, unele fragmente de oxizi ce s-au desprins din stratul de aliaj amorfizat superficial. Fig. 5.93. Imagine SEM ce redă zona inscripționată și superficial acoperită cu fragmente de oxizi. Mărire X 8.000 Pe suprafața
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
paleta din aliaj de aluminiu. Mărire X 100 Fig. 5.100. Aspectul general al marcajului, pe care se regăsesc depuneri discontinue și masive de oxizi. Mărire X 200 Fig. 5.101. Vizualizarea SEM a pereților marcajului realizat cu femtolaserul, ce pune în evidență inclusiv adâncimea pe care s-a realizat topirea aliajului. Mărire X 1.000 Fig. 5.102. Vizualizarea structurii de solidificare a pereților ce limitează zona de marcare femtolaser. Mărire X 2.000 168 Analiza de detaliu a zonei topite indică
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
Vizualizarea structurii amorfe de solidificare și a pereților ce limitează zona de marcare femtolaser. Mărire X 4.000 Detaliul din Fig. 5.103 evidențiază în mod clar structura amorfă de solidificare ultrarapidă realizată în urma topirii în fascicul. De asemenea, sunt puse în evidență „conglomeratele” cu aspectul unor „coloane” cu dezvoltare verticală, ce includ o multitudine de particule sferoidale solidificate ultrarapid și cu diametre de circa 0,5-1 μm. Fig. 5.105. Imagine de detaliu asupra agregatelor ce alcătuiesc „coloanele” ce limitează pereții șanțului
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
coloanele” ce limitează pereții șanțului de marcare și care au rezultat în urma topirii și solidificării aliajului. Mărire X 20.000 Detaliul din Figura 5.104 evidențiază explicit structura amorfă de solidificare ultrarapidă, realizată în urma topirii în fascicul. De asemenea, sunt puse în evidență „conglomeratele” cu dezvoltare verticală în „coloane” de particule sferoidale solidificate ultrarapid. Acestea au dimensiuni ale diametrului de circa 1,5-2,5 μm. Figurile 5.106 - 5.111 tratează secțiunea transversală a marcajului realizat cu femtolaser. Fig. 5.106. Imagine SEM
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
vorbi încă de un început. Adevăratul punct de pornire al acestui domeniu (al Rețelelor Neuronale Artificiale (RNA) sau, simplu, a Rețelelor Neuronale) se situează la începutul anului 1943, când Warren McCulloch și Walter Pitts (un logician și un neurobiolog) au pus în evidență primul model formal al neuronului (neuronul MP), evidențiind capacitatea de calcul a acestuia și posibilitatea de implementare cu ajutorul circuitelor electronice [164]. Modelul MP presupune că neuronul funcționează ca un dispozitiv simplu, ale cărui intrări sunt ponderate. Ponderile pozitive sunt excitatoare
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
este un dispozitiv adaptiv, în sensul că există o procedură bine definită de modificare a ponderilor pentru a permite dispozitivului să dea răspunsuri corecte pentru o intrare dată. În anul 1969 Marvin Minsky și Seymor Papert publică cartea "Perceptrons" care pune în evidență limitările la care sunt supuse rețelele neuronale cu un singur nivel de unități funcționale. Acesta părea a fi sfârșitul rețelelor neuronale. Publicarea acestui material, corelată cu lipsa unor echipamente de calcul digital suficient de puternice, face ca o mare parte
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
obiectivelor unității economice. Cognitivă satisfacțiile angajaților; localizarea stimulentelor în raport cu personalul; natura stimulentelor; personalitatea personalului. Folosind aceste criterii s-a obținut tipologia motivației. În mod obișnuit, tipurile de motivație sunt grupate în perechi, constituite pe principiul contrastului. Acest mod de abordare pune în evidență, pregnant, deosebirile dintre diversele tipuri de motivație sub aspectul modalităților și mijloacelor prin care managerii influențează și orientează comportamentul oamenilor și grupurilor. (Bontaș, D., 2007) Tipuri de motivare În continuare voi prezenta principalele caracteristici ale tipurilor de motivații expuse în
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
grupurilor. (Bontaș, D., 2007) Tipuri de motivare În continuare voi prezenta principalele caracteristici ale tipurilor de motivații expuse în figură. ● Motivația pozitivă și negativă folosește drept criteriu de clasificare satisfacțiile angajaților ca urmare a participării la realizarea performanțelor firmei. Clasificarea pune în evidență efectele laudei și recompenselor față de cele ale dojenii și amenințării. Motivația pozitivă constă în relaționarea directă și proporțională a rezultatelor obținute și a comportamentului promovat de angajați (răspunsul la apeluri, valoarea soluțiilor, nivelul inițiativelor etc.) cu satisfacțiile personale. Motivația negativă
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
lui Maslow a fost tratată cu atenție, provocând discuții și evaluări, atât din partea managerilor, cât și a cercetătorilor. S-au făcut diferite observații în legătură cu aspecte cum sunt: este dificil de aplicat, datorită greutăților de a evalua nevoile; nu se poate pune în evidență în mod convingător precizia teoriei, neputându-se măsura nevoile individuale; din analize s-a ajuns la constatarea că cei mai mulți oameni au câteva nevoi active în același timp, ceea ce înseamnă că cel mai scăzut ordin al nevoilor nu sunt satisfăcute în
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
capătă prin experiența sa anterioară de viață și expunerea la mediul social, fapt pentru care unii autori o numesc teoria necesităților. Contrar teoriilor lui Maslow și Alderfer, această teorie nu se ocupă de specificarea unei relații ierarhice între nevoi, ci pune în evidență în ce condiții anumite nevoi vor conduce la modele particulare ale motivației. McClelland are în vedere trei nevoi care au o relevanță specială pentru comportamentul organizațional: nevoia de realizare; nevoia de afiliere; nevoia de putere. Nevoia de realizare semnifică faptul
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
preîntâmpinarea vreunei conflagrații. Confirmarea în pozițiile de conducere de către Congresul al IX-lea al P.C.C. a promotorilor ,,revoluției culturale" a adus în fața conducerii României o echipă dispusă să acționeze viguros în consens cu propriile precepte și obiective. Disponibilitatea a fost pusă în evidență de vizita în Republica Populară Chineză a delegației Marii Adunări Naționale și a Consiliului de Stat, condusă de Emil Bodnăraș, în iunie 1970. Ea și-a găsit o primă expresie în interesul conducerii chineze pentru dialog, mai cu seamă pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
occidental" și despre "lumea treia", între cele două. Personalitatea și individualitatea unei națiuni aproape că dispăruseră din orice analiză, încât te întrebai, mai degrabă, cui aparții decât cine ești. Organizațiile internaționale, în mediul cărora m-am aflat decenii la rând, puneau în evidență prin excelență fenomenul, întrucât, ca foruri destinate comunicării între state, erau sensibile și înregistrau tendințele care se manifestau. În orice dezbatere, indiferent de temă, dialogul oficial se purta exclusiv între grupări de state sau reprezentanți ai acestora, astfel încât convorbirile personale
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
și de mai multe ori, maniera de redactare, pentru a elimina duritățile de limbaj care erau introduse adeseori în proiectele de documente pentru a da impresia de "fermitate" în confruntarea cu "lagărul" advers. La fel, urmăream ca documentele să nu pună în evidență obediența față de "liderul" Tratatului Uniunea Sovietică. O problemă constantă pe care o aveam era, de pildă, citarea frecventă a rolului URSS față de tot ceea ce se întâmpla pozitiv în desfășurarea evenimentelor (în contrapartidă cu responsabilitatea atribuită SUA, NATO și celorlalte țări
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
ai Organizației Tratatului de la Varșovia. Prezentarea unor inițiative proprii, sub forme din cele mai diferite, nu mai aparținea domeniului excepției. Așa cum se va putea remarca în paginile următoare, această schimbare de esență, dar și ca mod de acțiune, a fost pusă în evidență, îndeosebi în ceea ce privește maniera de abordare a neproliferării armelor nucleare, abordare care era radical diferită de cea a URSS și a celorlalți membri ai blocului sovietic. Existau, desigur, probleme față de care poziția României nu se deosebea pe fond de cea susținută
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
practic decise în același mod, astfel că întâlnirile respective erau o formalitate, fără vreun rost, urmărindu-se în fapt ca țările participante să ia notă și să achieseze la ceea ce era astfel hotărât și, ceea ce era mai important, să se pună în evidență unitatea lor de gândire și de acțiune. Adeseori, delegații unora dintre celelalte țări socialiste participante prezentau teze și idei ale părții sovietice, formulate însă cu atâta zel și slugărnicie, încât însăși reprezentanții URSS interveneau pentru temperarea lor. Nu de puține
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
globală ar ajuta la stabilitatea economiei mondiale. Crearea unui fond global de investiții și a unui mecanism de transfer. Se discută în instituțiile specializate ale ONU despre resursele posibile ale unui asemenea fond. Construirea unei agenții mondiale pentru mediu. Globalizarea pune în evidență și o altă cerință vitală a societății contemporane căreia trebuie să i se acorde o atenție sporită în guvernarea globală. Este vorba de conservarea mediului, o componenta esențială a dezvoltării durabile. Este nevoie de o instituție internațională mult mai puternică
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
în ediția de Poezii populare ale românilor (1866), considerațiile capătă un aspect mai metodic (se vorbește, de pildă, despre circulația internațională a unor subiecte și motive). Piesele sunt recoltate din toate regiunile locuite de români, A. fiind cel dintâi care pune în evidență unitatea folclorului nostru. A încercat o clasificare pe specii: cântece bătrânești (balade), doine (cântece de dor), cântece haiducești (de codru), hore sau cântece de jale. El dă și o versiune franceză a baladelor (1855), căreia Mérimée îi consacră o recenzie
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
pe canale, genuri de programe, intervale orare, intervale diurne, săptămânale) având ca valență exploratorie descifrarea, pe baza contextelor de semnificare și situațiilor de comunicare, a mesajelor - semnificații produse ca „acte de comunicare” în acțiune. Printr-o astfel de metodă este pusă în evidență periculozitatea „falselor mesaje” pe care le transmit masiv informațiile ca telejurnalele, programele ficționale (seriale, foiletoane, telefilme, filme de cinema), emisiunile de divertisment, mai ales „jocurile”, multe emisiuni sportive, reality-show-urile și altele. De regulă, astfel de „false mesaje” construite și transmise
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
cu variabila „mari”/„mici” consumatori indică diferențe de motivație/utilizare/gratificație a televizionării. Din ancheta CURS-SA, în cooperare cu CSMNTC Universitatea din București, efectuată pe trei eșantioane de elevi (7-10 ani, 11-14 ani, 15-18 ani), în 2005 au fost puse în evidență motivații preponderent diferite ale televizionării la marii consumatori față de micii consumatori, cum se observă din graficul anterior. Volumul mare de violență televizuală în programele de televiziune din România sunt semnificative pentru un fenomen și tendințe mai generale: sub impactul televiziunii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
domenii variate precum cele menționate mai sus? Răspunsul la această întrebare ne este oferit chiar din titlul lucrării: Psihologia vieții sociale. Autoarea ne mărturisește că a ales intenționat sintagma „psihologia vieții sociale”, și nu „psihologie socială”, din dorința de a pune în evidență aplicabilitatea practică a principiilor psihologice existente în realitatea socială. Lucrarea este structurată pe șaisprezece capitole. În primul capitol al acestei lucrări, intitulat „Obiectul, aplicabilitatea practică a psihologiei sociale și metodele de cercetare”, este realizată o prezentare sistematică a obiectului psihologiei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
întâmplă așa pentru că economia este încă o știință tânără și prea săracă pentru a oferi explicații satisfăcătoare la un fenomen atât de complex cum este cel al banului. Noi, economiștii, ne-am obișnuit să discutăm în termeni proprii, fără a pune în evidență complexitatea fenomenului. Dovadă ne stau scurtele capitole despre bani din cărțile de economie politică pe care le publicăm. Pe de altă parte trebuie să spunem că, din păcate, cei mai mulți dintre noi, atunci când discutăm despre definiția banilor, de exemplu, oferim celor
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
noi, atunci când discutăm despre definiția banilor, de exemplu, oferim celor care ne citesc și ne citează aceeași definiție a unui clasic al nostru, nevinovat, de altfel, pentru comoditatea și lipsa noastră de pregătire. Din această cauză această lucrare dorește să pună în evidență și să reconsidere câteva tabuuri ale științei dezbaterii pe tema banilor. Aș pune în evidență câteva idei: banii sunt un fenomen mult mai complex care merită o definiție care să le pună în evidență caracterul de categorie socială fundamentală, element
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
citează aceeași definiție a unui clasic al nostru, nevinovat, de altfel, pentru comoditatea și lipsa noastră de pregătire. Din această cauză această lucrare dorește să pună în evidență și să reconsidere câteva tabuuri ale științei dezbaterii pe tema banilor. Aș pune în evidență câteva idei: banii sunt un fenomen mult mai complex care merită o definiție care să le pună în evidență caracterul de categorie socială fundamentală, element care ne însoțește și care apare în legătură cu natura umană și cu lupta omului cu raritatea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
această cauză această lucrare dorește să pună în evidență și să reconsidere câteva tabuuri ale științei dezbaterii pe tema banilor. Aș pune în evidență câteva idei: banii sunt un fenomen mult mai complex care merită o definiție care să le pună în evidență caracterul de categorie socială fundamentală, element care ne însoțește și care apare în legătură cu natura umană și cu lupta omului cu raritatea; banii nu sunt inventați de cineva anume, după cum cuvântul sau unealta nu sunt inventate de cineva anume; formele de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]