3,303 matches
-
strada S., aflată lânga Calea Victoriei). Între hârtiile doctorului Zerlendi, autorul descoperă un jurnal, care descrie etapele apropierii de Shambala, tărâmul fericit al spiritualitații curate. Pe acest tărâm descindeau numai inițiații. De aceea, printr-o muncă titanică, care cere multe exerciții puse în practică, doctorul Zerlendi va experimenta transa hipnotică și alte metode spiritualiste, cercetând biografia doctorului sas din Brașov, Hönigberger. În jurnal sunt descrise amănunțit o parte din aceste metode spiritualiste. Una din experiențe constă în ritmarea respirației pranayama, concentrand mintea într un
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
grupare a unui oarecare număr de oameni politici făcând parte dintr-o Adunare legiuitoare cari se conduc de aceleași idei și cari caută a obține majoritate în țară și în Adunare pentru programul lor, spre a putea în numele acelei majorități pune în practică teoriile lor politice. Prin urmare, pentru ca să esiste un, partid politic trebuie mai întîi într-o țară o Adunare legiuitoare, al doilea, trebuie ca să fie admis principiul reprezentativ, adică că această Adunare să fie adevărat suverană, adică majoritatea ei să aibă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
actualii elevi și pe părinții acestora în adevărați emisari, care să transmită întregii comunități, realizările și performanțele obținute de liceu, precum și satisfacțiile pe care le vor avea clienții dacă se vor orienta spre instituția noastră. Această idee va putea fi pusă în practică numai printr-o apropiere între profesori și elevi/foștii elevi, între profesori și părinți. Apropierea va putea fi realizată prin găsirea celor mai potrivite canale de comunicare și prin foarte multe activități extracurriculare. Este esențială totodată cunoașterea nevoilor elevilor actuali
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
nu? Altă pălărie. Deși... Megalomania lui Pingelică se transferase democrat partinic și sectorului universitar, revenindu-i mai fiecărui județ sarcina să înființeze o universitate (de stat, se-nțelege). Că nu toate județele reușiseră, pînă la împușcatul din decembrie '89, să pună în practică sarcina, asta-i altă chestiune (ținînd de imprevizibilul istoriei). Cei care însă s-au hărnicit, au îndeplinit integral sarcina trasată și mai unde coborai din tren, dădeai de-o universitate. Una mai prestigioasă decît alta. Cu rector, cu profesori, cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
morbul revoluției universale. Al celei rusești, oricum. De la a cărei nocivitate s-a hrănit corcitura bolșevică autohtonă, stopîndu-i țării, timp de jumătate de secol, evoluția organică. Prea lungă, nu? această divagație diacronică, pentru a ajunge la găunosul concept de artist-cetățean, pus în practică de imbecilul activism local. Cît de sterp și de perfid sunau preceptele venite de la birourile propagandei (alături de muncitor, de țăran, artistul-cetățean: activist în slujba poporului), dar și cît de profitabil erau ele preluate de... inginerii sufletelor omenești, otrepele care au
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în Europa. În acest sens, Titulescu arăta că tratatul “oferea Franței securitate sporită, căci URSS nu-și mai păstrează libertatea de acțiune în privința Germaniei“. Afirmația ministrului de externe român era valabilă atât timp cât Uniunea Sovietică nu avea de gând să-și pună în practică planurile imperialiste. Referindu-se tot la acest document , diplomatul român declara următoarele: “Tratatul de asistență mutuală pe care l-au semnat Parisul și Moscova este un evenument de o așa importanță încât nu pot fi prevăzute încă de pe acum toate
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
au rupt și călcat în picioare singurul trandafir”. După înlocuirea lui Titulescu, politica externă românească păstrează aceleași linii directoare însă devine una care putea să se “muleze” pe realitățile vremii astfel încât solicitările statelor revizioniste la adresa României să nu poată fi puse în practică. De altfel, în noaptea de 29 - 30 august 1936, primul - ministru Tătărăscu a făcut o declarație amplă în care sintetiza și programul de politică externă a țării. În acest document se afirma hotărârea “fără șovăială“ de a promova aceeași politica
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
a realității indirecte au la bază demonstrația, folosind obiecte reale sau înlocuitori ai acestora: planșe, mulaje, hărți, imagini. În cadrul acestei metode pot fi incluse elemente de problematizare și învățare prin descoperire. C. Metodele de acțiune oferă elevilor posibilitatea de a pune în practică cunoștințele acumulate teoretic. Metode cu acțiune directă sunt: exercițiul, proiectul și jocul didactic literar. Indiferent de tipul exercițiilor, acestea trebuie să prezinte interes, să ceară efort de gândire, să fie gradate ca dificultate, controlate cu atenție, să ducă la dezvoltarea
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
pe mare, pentru ca să-și poată pământeanul încărca și productele sale, să le ducă în toate porturile după cuprinderea trataturilor, să-s hrănească transportarisind căraturile neguțitorești”. Nu cunoaștem despre ce fel de înlesniri era vorba și nici dacă ele au fost puse în practică, știm însă că Moldova a obținut dreptul ca vasele sale să poată pluti, începând din 1834, sub steag propriu, pe Dunăre și apoi, în 1836, pe mare, și că numărul vaselor moldovene a crescut ulterior simțitor. Numai în anii 1839-1840
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ușoare, în primul rând alimentare. S-a observat, pe bună dreptate, că N. Suțu a fost „un industrialist de nuanță agrarianistă, susținând necesitatea industrializării exclusiv din punctul de vedere al intereselor agriculturii moșierești”. Acest punct de vedere era împărtășit și pus în practică de marii proprietari de pământ, care, având la dispoziție materia primă obținută prin exploatarea moșiilor, conduși de străduința de a-și spori beneficiile, convinși de rentabilitatea acelei ramuri de industrie de care vorbim și care le deschidea perspectiva unei amortizări
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a manufacturii a fost una din cauzele principale ale lipsei mâinii de lucru calificate tehnic. Vorbind despre însemnătatea acestui factor al răspândirii și al progresului mașinismului, K. Marx a notat că „invențiile lui Vaucanson, Arkwright, Watt etc. au putut fi puse în practică numai datorită faptului că acești inventatori au avut la dispoziție un număr considerabil de muncitori mecanici iscusiți, gata formați de perioada manufacturieră”. În Moldova, lipsind aceste premise, mașinile n-au fost create de localnici în acea perioadă, dimpotrivă, ele au
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
iar cea de-a doua din august 1863, când domnitorul a acordat lui Hempel, reprezentantul unei societăți străine, un privilegiu pentru înființarea unei fabrici de zahăr pe timp de 15 ani. În perioada de care ne ocupăm nu s-a pus în practică nici unul din aceste proiecte. În domeniul industriei alimentare existau posibilități mari de prelucrare a produselor animaliere, în special a cărnii de vită. Se știe ce loc ocupa în economia Moldovei creșterea animalelor, după cum se știe foarte bine că exportul vitelor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
1858, Ioan Ienovici și Pavel Nicolau, în 1859, Ion Dinovici și Pavel Rosenski. Și aceste încercări vor putea fi lămurite numai prin descoperirea a noi materiale documentare, prin cunoașterea cărora se va putea preciza care dintre acele inițiative au fost puse în practică și care nu, iar dintre proiectele realizate care anume au fost ateliere meșteșugărești și care anume au fost instalații mecanice. Menținerea și dezvoltarea fabricilor de lumânări în acea epocă a fost un proces dificil. Dificultatea provenea nu numai din urmările
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
proclamând principiul liberei producții și desfaceri a acestui produs. El a încurajat, după cum am văzut, fabricarea lumânărilor prin acordarea de scutiri de plată a taxelor la export lui Th. Ghica și celorlalți întreprinzători. Dar nu toate aceste măsuri au fost puse în practică. Desființarea monopolului asupra producției și desfacerii lumânărilor de stearină, de pildă, n-a fost pusă în aplicare în mod consecvent. Invocând deficitul financiar al unor eforii, statul, încălcând propria-i hotărâre, a continuat să acorde privilegii exclusive unor solicitanți, care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ianuarie 1855, A. Cihac aducea la cunoștința Sfatului Administrativ că a început pregătirile „pentru înființarea unei sticlării, fără nici o pretenție de monopol”. Nu știm însă dacă Cihac intenționa să construiască o manufactură sau o fabrică și nici dacă și-a pus în practică proiectul. Așadar, între anii 1848 și 1864 a funcționat în Moldova o singură instalație mecanică de producere a sticlei. Această făbricuță, întemeiată de către un boier pe moșia sa, a rezistat „neîndemînărilor Principatului Moldovei” și concurenței străine în toată perioada amintită
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
el se cunosc și alte încercări întreprinse de N. Canta în 1834, Andrei Reindenbach în 1838 și mănăstirea Neamț în 1852. Documentele însă nu ne dau posibilitatea să aducem preciziuni în legătură cu soarta acelor încercări. Ele, fără îndoială, n-au fost puse în practică, așa încât între anii 1848 și 1864 fabrica lui Gh. Asachi a rămas singura întreprindere mecanică de producere a hârtiei în Moldova. Industria petrolului este o ramură ale cărei începuturi mecanice se plasează în epoca de care ne ocupăm. În statisticile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de stat, uniforma subofițerilor trebuia asigurată tot de stat, iar cea a soldaților de comune, armele s-ar fi cuvenit adunate în capitalele de districte. Nota se voia un program spre uzul guvernului provizoriu din București, program menit să fie pus în practică sub îndrumarea consilierilor și instructorilor polonezi. Dealtfel, s-a procedat concomitent la angajarea unui nou instructor militar polonez: Ahmet Tevfik (Pulawski). La 9/25 iulie au fost semnate acordul între Ion Ghica și M. Czajkowski și angajamentul lui Pulawski, care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o vie îngrijorare și luări de atitudini antiaustriece în țările române, mai ales. Patrioții români au făcut copii traduse după articolul lui Stein, publicat în „Oesterreichische Zeitung” din 11 aprilie 1856, folosindu-le în scopul contracarării încercărilor austriece de a pune în practică proiectele lor. Acele copii au fost răspândite în întreg Iașul, iar fiecare dintre membrii Divanului a primit în mod confidențial câte una. Articolul, se spune într-o corespondență din Iași publicată în ziarul „Le Nord”, „a prilejuit o emoție generală
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
monumentele și Scrierile ce zugrăvesc obiceiurile formează a patra și, respectiv, a cincea categorie de izvoare istorice. După cum se știe, N. Bălcescu nu s-a mulțumit numai cu alcătuirea unui program de lucru, ci s-a și străduit să-l pună în practică, după cum o dovedesc cuprinsul „Magazinului istoric pentru Dacia” și întreaga sa operă istorică. Lui N. Bălcescu îi datorăm descoperirea sau punerea în circulație a unui important șir de surse documentare, între care am cita doar publicarea în „Magazin istoric pentru
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Imperiul Țarist și Imperiul Otoman). N. Iorga a demonstrat că promisiunile de ajutor ale lui Lamartine - și e vorba numai de perioada guvernării sale - n-aveau valoare nu pentru că n-ar fi fost sincere, ci pentru că era imposibil să fie puse în practică. El explica șovăielile capilor revoluției de la 1848 în politica externă prin aceea că au căutat „aliați între cei care erau mai puțin periculoși, împotriva acelora care reprezentau pericolul cel mare din punctul de vedere material sau național”. Așadar, încercarea de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
feudalo-iobagist, amenințat de ascensiunea raporturilor de producție burgheze și de lupta revoluționară a maselor. De altfel, reforma din 1861, care a marcat trecerea Rusiei din orânduirea feudală în cea capitalistă, a fost precedată de o situație revoluționară și a fost pusă în practică pe fondul aceleiași situații revoluționare. Pe de altă parte, politica externă a țarismului între <anii> 1825 și 1861 nu poate fi explicată fără a se lua în considerare trăsăturile caracteristice ale raporturilor internaționale în ansamblul lor, fie și numai pentru
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
era necesar să fie monitorizat și verificat în practică. România a fost invitată să explice modul în care intenționează să se alinieze la legislația comunitară în domeniul recunoașterii calificărilor profesionale și să indice structura instituțională pe care intenționa să o pună în practică. UE a informat România despre faptul că era necesar să fie stabilit un coordonator național, autoritățile competente și un punct de contact, așa cum este stabilit în Directive, și că era necesar să se asigure pregătirea personalului pentru toate instituțiile și
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
se aplica după aderare. Directivele sectoriale Notând confirmarea României că va identifica și elimina, până la data aderării, toate restricțiile existente bazate pe naționalitate, rezidență și limbă pentru practicarea profesiilor reglementate și că acest lucru va asigura că procedurile simplificate sunt puse în practică, pentru promovarea serviciilor în aceste domenii, UE a invitat România să confirme faptul că aceasta va fi și cazul profesiunilor acoperite de Directivele sectoriale. Avocații UE a înregistrat faptul că erau în curs discuțiile între Comisia Europeană și România, cu privire la
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
comunitar, iar cadrul de supraveghere a fost întărit, în special în sectorul bancar. Pași importanți au fost făcuți recent în alinierea legislației în sectorul valorilor mobiliare și al serviciilor de investiții, deși încă sunt necesare măsuri de implementare, pentru a pune în practică această nouă legislație. Alinierea cadrului legislativ în sectorul asigurărilor rămâne incompletă și vor fi necesare evoluții rapide în acest sens. Negocierile la acest capitol au fost închise provizoriu. România a solicitat și obținut o perioadă de tranziție până la 1 ianuarie
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
mai mare parte a prevederilor acquis-ului comunitar a fost transpusă în legislația română și era aplicată, iar din punct de vedere instituțional au fost create instituțiile necesare pentru monitorizarea, controlul și aplicarea acquis-ului comunitar. În domeniul transportului feroviar, România a pus în practică toate prevederile acquis-ului comunitar aplicabile în perioada de preaderare, fiind într-o poziție avansată în domeniul reformei sistemului feroviar. În ceea ce privește noul acquis în domeniul feroviar, legislația românească urma a fi aliniată integral la prevederile noului "pachet feroviar" până la sfârșitul anului
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]