9,813 matches
-
izbînzi spirituale. Victimă a holocaustului, a trăit direct infernul lagărelor naziste, scăpat ca prin minune - singurul, de altfel, din familia sa - și socotind această întîmplare drept miracolul celei de-a doua nașteri, el s-a convertit la creștinism și a îmbrățișat confesiunea catolică, a crezut, apoi, pentru o clipă, în pseudomesianismul comunismului incipient pentru ca, nu după multă vreme, dezamăgit și revoltat, să se retragă în atelier, în singura sa lume adevărată, aceea a închipuirii și a visului neîntrerupt. Între timp a
Desenul ca mistică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13696_a_15021]
-
meciuri cu echipe puternice, cum ar fi: cipriotele din liga a doua, și a treia, selecționate locale de bucătari, barmani, măturători de stradă și hingheri români naturalizați în Cipru, sau prin organizarea de miuțe unde, după fiecare victorie, selecționații se îmbrățișează afectuos cu neselecționații de la Steaua, Rapid, și cu fotografiile lui Chivu și Mutu etc. Fiind un moment de armonioasă bucurie, el se petrece de fiecare dată sub privirile înduioșate ale selecționerului, care sărută pe loc peste o duzină de iconițe
Sport by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13099_a_14424]
-
mai ești! Păi cum crezi tu că aia poate vedea în același timp în toate casele din țara asta!?”, pentru că bunica Margareta a vrut să citească o poezie scrisă de mine și după ce a citit-o a venit să mă îmbrățișeze și să-mi spună să am grijă să nu mă îmbolnăvesc: „De ce îmi spui asta?”, „Păi cum, mamă, ce poezie tristă!”, „De ce crezi matale că e tristă?”, „Păi nu zici tu că amintirile sunt ca un ghem de sârme ruginite
Niște bunici by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13117_a_14442]
-
CRENGUȚA DE LA HOTIN Jurnalul Hotinenilor de pretutindeni Orașul Hotin este așezat pe malul drept al Nistrului și face impresia unui sat mare, întrucât are puține clădiri de piatră și toate-s îmbrățișate de largi grădini. E împărțit în suburbii și un sat mic. Populația creștină ortodoxă acum se ridică abia la 9.784 de suflete, români și ruși. Industria și comerțul fără importanță. Suprafața orașului sub case e de aproape 1.200
Orașul Hotin la 1930. In: Curierul „Ginta latină” by Mircea Guțu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2234]
-
clasa a VIII-a, nu ne-am mai văzut. Acum, suntem vecini...la două blocuri distanță. Eram în piață. Mă uitam...la cireșe! Îndrăzniți, Doamna! Azi face băiatul cinste! CFR-ul încă dă lefuri bune! Am râs și ne-am îmbrățișat, ca doi copii. Mi-a pus, ca pe vremuri, cercei de cireșe, la urechi. Chiar am plâns. Sunt atât de puțini oameni care mă cunosc, cu adevărat, însă cei care mă cunosc, știu că mă pot face fericită...așa de
SE COC CIREŞELE! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349723_a_351052]
-
arome afrodisiace. Urmau însă vizite în locuri relativ apropiate de Limassol, scurte incursiuni, dar concentrate și pline de inedit. Kourion, un sit vechi de peste trei mii de ani Dimineața celei de-a patra zile de ședere în Cipru ne-a îmbrățișat cu raze de soare călduț și cer senin și după ce ne-am băut nelipsita ceașcă de cafea de dimineață, iată-ne rulând pe autostrada construită pe malul mării în acorduri de muzică grecească, spre plaja preferată a fiicei mele: Kourion
CIPRU (3) – SCURTE EVADĂRI, DESCOPERIRI MĂREŢE! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349730_a_351059]
-
imediat opțiunea Mădălinei și am subscris preferinței ei pentru acest colț de rai din care nu ne venea să plecăm. Am servit cafeaua pe terasa unui restaurant cochet amplasat pe plajă și ne-am bucurat de mângâierea soarelui care ne-mbrățișa fără rezerve, trezind în noi dorința de viață. Nu departe de mal, doi înveterați surfeori se desfătau plutind nestingheriți pe-albastrele ape ale Mediteranei. Liniște, soare, mare, visare, bucurie ... Eu, Mădălina și zeii... În drum spre Paphos urma să mai
CIPRU (3) – SCURTE EVADĂRI, DESCOPERIRI MĂREŢE! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349730_a_351059]
-
vârf, unde se întindea un platou frumos amenajat unde am parcat mașinuța ce ne plimbase aproape în toată insula. Mi-a șoptit fetița mea: „Mami, aici o să-ți placă mult, o să găsești atâția prieteni dragi ție” și mi-a zâmbit îmbrățișându-mă cu dragoste. Imediat mi-am dat seama despre ce este vorba dar, între timp, văzusem și plăcuța indicatoare care ne îndruma spre „Zoo”. Și așa a fost - o plimbare printre sute de vietăți din toate continentele și de toate
CIPRU (3) – SCURTE EVADĂRI, DESCOPERIRI MĂREŢE! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349730_a_351059]
-
ca ieri, Și cum să uiți c-ai dăruit în viață Cu mult peste umilele-așteptări?... Privește-n ochii mamei,acolo-i adevărul Și poate trupu-i firav de muncă și nesomn Să mai dezlege lumii iubirea și eternul Ce o găsești îmbrățișând un pui de om! Am risipit ani lungi tot căutând Folosul așteptării dupa izbânzi fragile, Nici jos de rămâneam sau munți escaladând N-aș mai fi reușit s-adaug vieții zile. Din cer Domnul privește și ne ajută sporul Eu
GÂNDURI de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349762_a_351091]
-
numește autorul. Definiția dată de domnia sa - "decizia exclusivă și unilaterală transforma regizorul în demiurg", "concepția regizorala modernă este de fapt traducerea ideii de mass-media pe planul spectacolului" - îmi pare că-i vizează doar pe acei regizori ocoliți de talent și îmbrățișați de mediocritate. În opoziție cu regizorul este situat dramaturgul: "Autorul dramatic însă caută o situație care să-i permită să-și desfășoare un proces de gîndire început s...ț. Autorul este, de fapt, un spectator ideal al piesei de teatru
Arta de a trăi prezentul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17647_a_18972]
-
eclipsează lumina sufletului, interioară omului. Avem ocazia să intrăm în câmpul energetic al fiecăruia, să-l explorăm, și astfel să ne descoperim pe noi înșine în raport cu alții. Folosesc aceste ocazii pentru a activa spiritul Marelui Preot Deceneu, preot solar geto-dac. Îmbrățișând rând pe rând participanții taberei, fac și o invocație: Doamne, revarsă spiritul lui Deceneu asupra noastră, a celor prezenți! Zi de zi are loc un proces transformațional de excepție. Spiritul luminii intră în noi: cei tineri se maturizează și devin
Pe calea lui Zamolxe. In: Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_246]
-
cu mesaj medieval: "În formă gravă și majestuoasă a rondelului macedonskian, Leonid Dimov toarnă muzicală dezordine a viselor sale, surpriză necontenita, umorul de o factură personală (blînd, insinuant), deliciul cuvîntului rar și bine sunător. Literele și grupele de litere se îmbrățișează pe pagină, în bine strunite dansuri medievale (la rondel), cu inclinări grațioase și reluări de pași". Acelorași creații, care "amintesc izbitor aglomerațiile onirice din filmele lui Fellini (din Opt și jumătate ori Giulietta degli spiriti)" li se atribuie o orientare
Critica lui Ilie Constantin (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17640_a_18965]
-
pe săturatelea. Asupra lui se operează un experiment de întinerire a rasei umane. Dar eșuează. Cîinele devine om, cu un fond genetic uman, moștenit de la cel care i-au luat organele transplantate, si cu propriul fond canin. Cîinele-om sau Omul-cîine îmbrățișează rapid ideile și sentimentele proletare, devine lider printre tovarăși, "șeful subsecției de ecarisaj a orașului Moscova de animale vagaboande - motani etc." Criminal de pisici, deocamdată. Mintea cîinelui laudă peste poate norocul de-a deveni burghez într-o casă plină de
Experimentul din strada Precistenka by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18140_a_19465]
-
toate i se potrivesc că mănușă lui Radu Beligan. Nu numai că se renunța, rînd pe rînd, la dimensiuni importante ale românului, și altfel nu cred ca se putea, dar se mută și accente, se înfunda voci, dispar stări, sînt îmbrățișate soluții de multe ori la prima mîna (de ex.: groază drumului prin scriptorium și, mai departe, spre bibliotecă este stimulată de plimbarea unor dulapuri cu oase fosforescente prin întunericul scenei). Se renunța la cadru - o schemă practicată de romancieri - povestea
Spectator in fabula by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18169_a_19494]
-
la iluzia transparenței, comentează modele deja stocate în inventarul etnografic sau construiesc forme cu o preexistență doar în lumea imaginară. Posesor al unei manualități ieșite din comun, al unei mari forțe de intuiție și al unei curiozități intelectuale neobosite, el îmbrățișează cu o egală naturalețe și formulele artistice alternative, de la intervenția în peisaj și pînă la performance. Însă și în aceste acțiuni artistul se păstrează în spațiul unei viziuni arhaice, fie prin resemnificarea unor materiale tradiționale, fie prin reactualizarea culturală a
Sculptori români contemporani (IV) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14315_a_15640]
-
de acceptare a faptului că într-o democrație se formulează puncte de vedere plurivalente, că polifoniile pun chiar mai bine în evidență valoarea unei montări. Dacă ai rezerve, argumentate, față de un spectacol, ești un prost, bun de batjocorit. Dacă ai îmbrățișat un spectacol și ai argumentat motivele pentru care ai făcut-o, ești tot un prost, pentru altă tabără, bun de terfelit. Prea puțini mai ascultă sau mai citesc o analiză, o demonstrație, un studiu, un eseu, orice formă de a
Regele e gol! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14314_a_15639]
-
în narațiune). Descrierea (portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor). Personajul: caracterizarea - portretul fizic și portretul moral. ● Personificarea. Comparația. Enumerația. Repetiția. Epitetul (tipuri de epitete). Hiperbola. Antiteza. Metafora. Alegoria. Inversiunea. Strofa și versul. Rima (monorima, rima împerecheată, încrucișată, îmbrățișată). Măsura. Piciorul metric (bisilabic). Ritmul (troheul și iambul). ● Textele literare - populare și culte. Caracteristicile operei folclorice (orală, anonimă, colectivă, sincretică). ● Genuri literare. Genurile epic, liric și dramatic. ● Specii literare: basmul popular, schița, nuvela, romanul, balada populară, fabula, doina populară, pastelul
ORDIN nr. 4.787 din 1 septembrie 2003 pentru aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale organizate în vederea accesului absolvenţilor clasei a Viii-a m clasa a IX-a a anului şcolar 2004-2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156661_a_157990]
-
în narațiune). Descrierea (portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor). Personajul: caracterizarea - portretul fizic și portretul moral. - Personificarea. Comparația. Enumerația. Repetiția. Epitetul (tipuri de epitete). Hiperbola. Antiteza. Metaforă. Alegoria. Inversiunea. - Strofa și versul. Rimă (monorima, rimă împerecheata, încrucișata, îmbrățișată). Măsură. Piciorul metric (bisilabic). Ritmul (troheul și iambul). - Textele literare - populare și culte. Caracteristicile operei folclorice (orală, anonimă, colectivă, sincretica). - Genuri literare. Genurile epic, liric și dramatic. - Specii literare: basmul popular, schița, nuvelă, românul, balada populară, fabula, doina populară, pastelul
ORDIN nr. 5.001 din 31 august 2006 privind aprobarea calendarului, a programelor şi a metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale, în vederea accesului absolvenţilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului şcolar 2007-2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180462_a_181791]
-
în narațiune). Descrierea (portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor). Personajul: caracterizarea - portretul fizic și portretul moral. - Personificarea. Comparația. Enumerația. Repetiția. Epitetul (tipuri de epitete). Hiperbola. Antiteza. Metaforă. Alegoria. Inversiunea. - Strofa și versul. Rimă (monorima, rimă împerecheata, încrucișata, îmbrățișată). Măsură. Piciorul metric (bisilabic). Ritmul (troheul și iambul). - Textele literare - populare și culte. Caracteristicile operei folclorice (orală, anonimă, colectivă, sincretica). - Genuri literare. Genurile epic, liric și dramatic. - Specii literare: basmul popular, schița, nuvelă, românul, balada populară, fabula, doina populară, pastelul
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1-3 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.001/2006 privind aprobarea calendarului, a programelor şi a metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale, în vederea accesului absolventilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului scolar 2007-2008*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181553_a_182882]
-
în narațiune). Descrierea (portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor). Personajul: caracterizarea - portretul fizic și portretul moral. ● Personificarea. Comparația. Enumerația. Repetiția. Epitetul (tipuri de epitete). Hiperbola. Antiteza. Metafora. Alegoria. Inversiunea. Strofa și versul. Rima (monorima, rima împerecheată, încrucișată, îmbrățișată). Măsura. Piciorul metric (bisilabic). Ritmul (troheul și iambul). ● Textele literare - populare și culte. Caracteristicile operei folclorice (orală, anonimă, colectivă, sincretică). ● Genuri literare. Genurile epic, liric și dramatic. ● Specii literare: basmul popular, schița, nuvela, romanul, balada populară, fabula, doina populară, pastelul
ORDIN nr. 4.871 din 31 august 2005 cu privire la aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale, susţinute în vederea accesului absolvenţilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului şcolar 2006-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170670_a_171999]
-
se vor ruga pentru ele, vor stimula vocațiile și le vor susține cu ajutoarele lor generoase. Can. 586 - (cf 748 § 2) Se interzice cu desăvârșire ca cineva să fie constrâns sau să fie indus sau ademenit prin vicleșuguri nefavorabile să îmbrățișeze Biserica; toți credincioșii creștini însă, se vor îngriji să le fie revendicat dreptul la libertatea călugărească, că nu cumva vreunul, prin suferințe nedrepte, să fie îndepărtat de Biserică. Can. 587 - § 1. (cf 788 §§ 1-2) Cei care vor să se unească
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
persoanei umane astfel încât tinerii, prin cultivarea armonioasă a calităților fizice, intelectuale și morale înnăscute, să fie formați pentru o mai perfectă cunoaștere și iubire a lui Dumnezeu, pentru a stima valorile umane și morale cu conștiință dreaptă, pentru a le îmbrățișa cu adevărată libertate și, cultivând împreună simțul justiției și al responsabilității sociale, pentru a urmări o conviețuire frățească cu ceilalți. Can. 630 - § 1. Credincioșii creștini se vor strădui mereu, cu multă generozitate, ca binefacerile corespunzătoare educației și instrucției să poată
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
de Duhul Sfânt, cer printr-un act explicit de voință să fie încorporați ei și, prin urmare, în virtutea acestei dorințe precum și a vieții de credință, de speranță și de iubire pe care o practică, sunt uniți cu Biserica ce îi îmbrățișează ca pe fiii săi. § 2. Biserica are o grijă specială față de catecumeni și, chemându-i să ducă o viață evanghelică și inițiindu-i în celebrarea riturilor sacre, le acordă deja diferite prerogative ce sunt proprii creștinilor. Can. 207 - § 1. Din
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
dobândească desăvârșirea dragostei în slujba Împărăției lui Dumnezeu și, deveniți în Biserică un semn luminos, să prevestească gloria cerească. § 2. Această formă de a trăi în institutele de viață consacrată, înființate în mod canonic de către autoritatea competentă a Bisericii, este îmbrățișată în mod liber de către credincioșii care, prin voturi sau alte legăminte sacre prescrise de legile proprii ale institutelor, profesează sfaturile evanghelice ale castității, sărăciei și ascultării și, prin dragostea la care acestea conduc, se unesc în mod special cu Biserica
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
admite candidați la noviciat aparține Superiorilor majori, conform dreptului propriu. Can. 642 - Superiorii să-i admită cu o grijă atentă numai pe aceia care, pe lângă vârsta necesară, sunt sănătoși, au un caracter corespunzător și sunt suficient de maturi pentru a îmbrățișa viața proprie a institutului; sănătatea, caracterul și maturitatea să fie dovedite, recurgându-se, dacă este necesar, și la ajutorul specialiștilor, rămânând inviolabilă dispoziția can. 220. Can. 643 - § 1. Este admis în mod invalid la noviciat: 1° cine nu a împlinit
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]