11,044 matches
-
simplu nu era chiar așa, ci încărcat de contradicții, după cum notează criticul Hugh Kenner: "Proza și stilul simplu sunt cele mai dezorientante forme de discurs inventate până acum de om... Un om care nu-și ornamentează limbajul nu ne poate înșela; aceasta este premisa ascunsă. Episcopul Thomas Sprat încuraja "un fel simplu, natural de a vorbi" în 1667; limbajul negustorilor și meșteșugarilor, continuă el, și nu cel al învățaților. Negustorii și învățații sunt oameni care folosesc lucrurile și deci probabil și
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Dar la un moment dat, Defoe folosește apelul la bunul simț asociat de obicei cu romanul realist. Wild, în cârdășie cu hoții, vrea să returneze lucrurile furate de la o doamnă în schimbul unei recompense, aceasta fiind metoda sa favorită de a înșela oamenii: Atunci când mergea doamna pe strada..., un hamal autorizat cu pălăria într-o mână se oprește lângă trăsură iar doamna, înțelegând mesajul, oprește trăsura, coboară geamul și îl întreabă pe individ: "Vrei să-mi spui ceva, prietene?" Individul nu răspunse
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
întruchipând puterea femeii asupra bărbatului și asupra lumii. Guvernarea femeilor pariziene are sorți de izbândă, deoarece se bazează pe simulare. Ea disimulează superioritatea intelectuală feminină (când este cazul) prin scoaterea în evidență a intereselor mărunte. Astfel, ele au reușit să înșele vigilenta bărbaților 214. Trebuie însă să ne dăm bine seama că aceasta stratagema nu a fost una benevolă, cadrul intrigilor feminine simbolizează impasul situației personajului feminin. Referindu-se la această situație, Condorcet subliniază că femeia, lipsită de drepturi legale, împrumuta
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
dintre ele ajung să inverseze ordinea stabilită, transformând-o până la a lua locul amantului. Inversarea rolurilor, facilitata când soția alege un partener mai tânăr decât ea, precum în cazul lui Renée și Maxime, este ocazia unei minunate revanșe. Femeia care înșeală este o inepuizabila sursă a românului de adulter, iar campionul în materie rămâne Guy de Maupassant, pentru care adulterul nu este un subiect de dramă. Nu există nici un scenariu construit de Zola român, poveste, nuvelă sau dramă care să nu
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
spectator al propriei sale vieți și al Revoluției. 167 Zola "se sert de la métaphore du théâtre pour critiquer le régime impérial et la société qui le soutient" [Becker, 1994, p.XLIV]. 168 La el, teatrul este un joc destinat să înșele spectatorul: actorul este un impostor care ascunde intențiile sale sub o aparentă ipocrita. Naratorul din La Fortune de Rougon vorbește despre "honteuses comédies des Macquart et des Rougon", de "la farce vulgaire, la farce ignoble, de leurs tripotages, tournant au
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
me l'eût affirmé, j'aurais aussitôt songé aux affreux remords dont je devrais être aujourd'hui déchirée. Et je n'en ai pas, presque pas" [Maupassant, Fort comme la mort, p.63]. 233 Baroana Sandorf în L'Argent își înșeală amantul cu Saccard. Sidonie își înșeală nu doar soțul, dar și amantul: "Elle le rendait fou positivement. Elle le trompait, îl en était sûr, elle le trompait avec le tenor toulousien, ce Cazabon dit Cazaboni" [Daudet, Fromont jeune et Risler
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
aussitôt songé aux affreux remords dont je devrais être aujourd'hui déchirée. Et je n'en ai pas, presque pas" [Maupassant, Fort comme la mort, p.63]. 233 Baroana Sandorf în L'Argent își înșeală amantul cu Saccard. Sidonie își înșeală nu doar soțul, dar și amantul: "Elle le rendait fou positivement. Elle le trompait, îl en était sûr, elle le trompait avec le tenor toulousien, ce Cazabon dit Cazaboni" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné, p.225]. Contele Muffat este
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
amanți netitulari: "l'homme qui, donnant le plus, était l'amant officiel.... Îl se maintenait en payant, achetant très cher jusqu'aux sourires" [Zola, Nana, p.436]. Intermediară Vatnaz insistă că Arnoux să afle despre faptul ca amantă să îl înșeală cu Delmar: "Prenez-le! emmenez-le! faites qu'il leș surprenne!" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.193]. 234 "Un Divorce de P.Bourget, Leș Deux Vies de P. și V.Margueritte. Feydeau devine cunoscut datorită temei primei sale piese (Fanny) 1858, tragismul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
unde găsim următoarea remarcă: „Odinioară, credeam și propovăduiam că un cercetător poate munci în liniște deplină, căci eram convins că datele publicațiilor sale îl puneau la adăpost de orice nedreptate. Din nefericire, azi sunt silit să mărturisesc că m-am înșelat cu desăvârșire. Cer deci, cu insistență, să fie creat un Tribunal Internațional, imparțial, care să judece fraudele științifice, după cum există unul care luptă contra fraudelor literare.” În lucrarea pe care am publicat-o în 1996 (7), făceam remarca următoare: „În
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92260_a_92755]
-
Pițu despre Lévi-Strauss citind Frații Jderi, cronicile lui Dan Petrescu făcute Cenaclului de Luni sau altor monștri sacri ai literaturii oficiale, studiul lui Sorin Antohi despre Eufrosin Poteca și începuturile utopismului românesc, "raderea" exemplară (care se intitula, dacă nu mă înșel, chiar "Pietà") a lui Nichita Stănescu făcută de Dan Alexe, eseurile lui Liviu Antonesei și Valeriu Gherghel sau delicioasa și inimitabila Divină Parodie a lui George Pruteanu. Sau întâlnirea cu textul șocant pentru stilistica acelor vremuri, inovator și ucigaș, perfectă
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
o bizarerie la muzica lui Jackson (doar Beat It ni se părea mai comestibilă, pentru chitara lui Edie Van Halen). Cert este însă că, indiferent de gusturile noastre, Jacko a țâșnit ca o vedetă planetară (de altfel, dacă nu mă înșel, Thriller este cel mai bine vândut album al tuturor timpurilor), iar genialul dansator, condus cu o mână de fier de producătorul Quincy Jones, mare compozitor și interpret de jazz, a devenit starul muzical al mapamondului. Astfel că, în 1992, când
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
apoi că fabuloasele proiecte lingvistice pe care le-a coordonat (Monumenta Lingua Dacoromanorum, Dicționarul lui Tiktin etc.) i-au contaminat orizontul de exprimare, conferind un buchet de vin vechi graiului său, dar mai târziu mi-am dat seama că mă înșelam. În realitate, Paul Miron făcea parte dintr-o specie pe cale de dispariție, aceea a românului cultivat bolnav de Eminescu. Spun acest lucru cu o oarecare sfială, dată fiind densitatea zbierătorilor de profesie care mozolesc numele Poetului într-un discurs patriotard
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
într-un un fel de Journal en miette, de un lirism viril și o sinceritate debordantă. La o privire superficială, mi s-a părut un fel de feminism "glossy", strunit în expresie, cu accente ușor patetice, "emo". Ei bine, mă înșelam. Deși fără studii de specialitate, Petronela Rotar, din iubire nesfârșită pentru efectul terapeutic al scrisului, iubire dublată de voință și de lecturi nesățioase încă din adolescență, s-a devotat, cu o energie irepresibil justițiară, jurnalisticii. Întâi celei scrise și apoi
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
fost zile când, îmi spuneam alături de un Kierkegaard, bunăoară, că "oamenii nu știu să se folosească de libertățile pe care le au: în locul libertății de gândire ei cer, drept despăgubire, libertatea cuvântului". Aș putea spune acum, judecând lucid, că mă înșelam; trăiam astfel doar în provizoratul unei ființări oarbe, în acea palidă, atonă și inconsistentă stare declanșată și alimentată doar de instinctul supraviețuirii. Trăiam starea când contemplam inert insuportabila inconsistență a ființei (dacă îmi permite Milan Kundera să mă folosesc de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
mai ales cu săgeți pe care știu să le arunce cu mare dibăcie din arcurile lor de lemn. Nu se pricep a se lupta într-o ordine de bătaie sau a asedia cetăți; adeseori, se prefac a fugi, pentru a înșela pe dușman. Ei nu țin însă mult timp la luptă; de altfel, ar fi de neînvins, dacă stăruința lor în bătălie ar fi deopotrivă cu furia primei lor ciocniri. Se hrănesc aproape în chipul animalelor sălbatice, cu carne crudă și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
silindu-se a-i amăgi pe toți. Mari mincinoși și tâlhari vestiți, ei sunt pururi gata a jura prietenului cele mai groaznice jură minte, și a le călca apoi cu ușurință, făcând frății de cruce și cumetrii, meșteri în a înșela prin ele pe cei proștiă. Niciodată n-au fost ei cuiva cu credință, nici chiar vechilor împărați ai romanilor” . Pentru aceeași perioadă a secolului al X-lea, însă din perspectiva unui mileniu scurs peste Romania Orientală, D. Drăghicescu îi vede
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de calemgiul vinovat de gelozia postelnicului, că Începuse să-l cam sâcâie, și intră el În cârdășie cu Duduca (vezi „Ipocriții În luptă”) Vătaful de curte Gheorghe, om cinstit, Îi atrage atenția lui Tuzluc de faptul că Dinu Păturică Îl Înșală, dar postelnicul crede că este invidios pe protejatul său și Îl dă afară din slujbă („Până nu faci foc nu iese fum”, „Adevărul e marfă proastă”) Cei doi, Dinu Păturică și Duduca Își pun În plan să-l ducă pe
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și Îl trădează pe Tudor Vladimirescu. Ipsilanti Îi promite că, de va izbuti, Îi va da marea dregătorie a Craiovei. Deocamdată Îl face ispravnic pe două județe, de unde, Împreună ci Neagu Rupe-Piele, stoarce bani, chinuindui pe țărani. Tudor Vladimirescu este Înșelat, prins și ucis În lagărul de la Cotroceni. În capitolul „Cu rogojina aprinsă-n cap și cu jalba În proțap”, aflăm că domnitorul țării Alexandru Șuțu a fost schimbat de către Poartă, iar În locul său a venit Grigore Ghica Vodă, un domn
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Despot, m-ai vândut pre mine, vei vinde și pre Tomșa; spune-mi, n-aș fi un nătărău de frunte, când m-aș Încrede În tine? Eu te iert Însă, c-ai Îndrăznit a crede că iar mă vei putea Înșela și iți făgăduiesc că sabia mea nu se va mânji cu sângele tău; te voi cruța căci Îmi ești trebuitor, ca să mă ușurezi de blăstămurile norodului”. Din citat reiese ca Lăpușneanul Îi pregătise sfârșitul dându-i o misiune ingrată, aceea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
prin ea putea să asculte durerile poporului, să fie sprijinul lui, și să se afle În mijlocul neamului. Dar nu avea să dureze mult, că lumea nu era mulțumită de rolul său. Învățătorul Herdelea se supărase pe Ion fiindcă i-a Înșelat așteptările, l-a trădat inspectorului școlar ungur, pentru toate falsele alegeri și falsa democrație. Cu toate acestea, Ion mai avea curajul să apară În fața lui Herdelea, și chiar În casa lui. In acest timp, Titu se gândea la fel ca
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Înainte de căsătorie. Tot În acest capitol, Titu Își dă seama ca Roza Lang nu merită dragostea lui, pentru că, după ce a plecat din sat, În timp ce el suferea, Roza s-a consolat cu cine a putut. Din cauză ca Ion a fost Înșelat de către tatăl Anei, acesta vrea să se răzbune. Într-o zi o așteaptă pe Ana și o ia la bătaie, crezând că ea sa Înțeles cu tatăl ei ca să-l Înșele. Invățătorul Herdelea propune o Înțelegere dintre cei doi: Vasile
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cine a putut. Din cauză ca Ion a fost Înșelat de către tatăl Anei, acesta vrea să se răzbune. Într-o zi o așteaptă pe Ana și o ia la bătaie, crezând că ea sa Înțeles cu tatăl ei ca să-l Înșele. Invățătorul Herdelea propune o Înțelegere dintre cei doi: Vasile sa-i dea lui Ion jumătate din avere, iar cealaltă jumătate să-i fie dată după moartea sa, dar nici unul nu a fost de acord și s-au luat la bătaie
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
crude, conduc spre limpezirea sufletului otrăvit de veninul geloziei. Reîntors acasă, după zilele de spital, unde și-a vindecat rana dobandită În război, Ștefan Gheorghidiu este cuprins de o liniște neobișnuită. Un bilet anonim Îi dezvăluie că nevastă-sa Îl Înșală „cu un individ Grigoriade, care e la cenzură, vezi bine”. Când aceasta vine acasă, Îi arată scrisoarea „zâmbind”. La protestele și explicațiile ei cu „platitudini Încălecate”, el ii spune cu un zambet binevoitor: „- Ascultă, fată dragă, ce-ai zice tu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
deznodământul... În structură ele capătă distincție În comedie. În expozițiune scriitorul fixează acțiunea În „capitala unui județ de munte” (spațiul), „În anul de grație”, 1883 (timpul), precizat de către un personaj În actul al III-lea, Nae Cațavencu: „dacă nu mă-nșel, Îmi pare că suntem În anul de grație, 1883...”. Motivul fundamental al acțiunii Îl reprezintă o camapanie electorală pentru alegerea unui deputat În parlametul vremii. În actul Întâi, scena Întâi, o discuție dintre Tipătescu și Pristanda, dezvăluie intriga. Discuția dintre
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și Zoe, sprijinul de care are nevoie, pentru a fi desemnat candidat și apoi ales deputat și este Încredințat că nimic nu-i mai poate sta În cale. În aceste scene este implicat și Cetățeanul turmentat cu replicele lui memorabile. Înșelat de Cațavencu, bruscat și repezit de Tipătescu, el Își merită destinul („la alegători ca dumneata... nu se putea mai bun reprezentant decât d-l Cațavencu...!). În finalul tabloului al II-lea, situația se răstoarnă dintr-o dată și cei interesați, Tipătescu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]