10,272 matches
-
a aluminiului și pentru stabilirea ductilității și a caracteristicilor chimice. Chimistul francez Henri Etienne Sainte-Claire Deville a îmbunătățit de asemenea metodă lui Wohler în 1846, descriindu-le în anul 1859, printre care afișase și propunerea folosirii sodiului în locul potasiului costisitor. Aluminiul a fost ales drept material pentru vârful Monumentului Washington în 1884, când o uncie (30 g) de aluminiu costă cât salariul zilnic al unui colaborator la acel proiect; aluminiul era la fel de valoros că și argintul. În anul 1886, Charles Martin
Aluminiu () [Corola-website/Science/304101_a_305430]
-
de asemenea metodă lui Wohler în 1846, descriindu-le în anul 1859, printre care afișase și propunerea folosirii sodiului în locul potasiului costisitor. Aluminiul a fost ales drept material pentru vârful Monumentului Washington în 1884, când o uncie (30 g) de aluminiu costă cât salariul zilnic al unui colaborator la acel proiect; aluminiul era la fel de valoros că și argintul. În anul 1886, Charles Martin Hall, student la colegiul Oberlin, a obținut cantități mici de aluminiu prin electroliza oxidului de aluminiu dizolvat în
Aluminiu () [Corola-website/Science/304101_a_305430]
-
1859, printre care afișase și propunerea folosirii sodiului în locul potasiului costisitor. Aluminiul a fost ales drept material pentru vârful Monumentului Washington în 1884, când o uncie (30 g) de aluminiu costă cât salariul zilnic al unui colaborator la acel proiect; aluminiul era la fel de valoros că și argintul. În anul 1886, Charles Martin Hall, student la colegiul Oberlin, a obținut cantități mici de aluminiu prin electroliza oxidului de aluminiu dizolvat în criolit topit, folosind electrozi de cărbune. Cu toate că procesele de extragere au
Aluminiu () [Corola-website/Science/304101_a_305430]
-
1884, când o uncie (30 g) de aluminiu costă cât salariul zilnic al unui colaborator la acel proiect; aluminiul era la fel de valoros că și argintul. În anul 1886, Charles Martin Hall, student la colegiul Oberlin, a obținut cantități mici de aluminiu prin electroliza oxidului de aluminiu dizolvat în criolit topit, folosind electrozi de cărbune. Cu toate că procesele de extragere au suferit îmbunătățiri, prețurile scădeau încontinuu, iar în 1889 se descoperise un procedeu simplu de extragere al aluminiului. Invenția dinamului de către Siemens în
Aluminiu () [Corola-website/Science/304101_a_305430]
-
g) de aluminiu costă cât salariul zilnic al unui colaborator la acel proiect; aluminiul era la fel de valoros că și argintul. În anul 1886, Charles Martin Hall, student la colegiul Oberlin, a obținut cantități mici de aluminiu prin electroliza oxidului de aluminiu dizolvat în criolit topit, folosind electrozi de cărbune. Cu toate că procesele de extragere au suferit îmbunătățiri, prețurile scădeau încontinuu, iar în 1889 se descoperise un procedeu simplu de extragere al aluminiului. Invenția dinamului de către Siemens în anul 1866 a ușurat producerea
Aluminiu () [Corola-website/Science/304101_a_305430]
-
a obținut cantități mici de aluminiu prin electroliza oxidului de aluminiu dizolvat în criolit topit, folosind electrozi de cărbune. Cu toate că procesele de extragere au suferit îmbunătățiri, prețurile scădeau încontinuu, iar în 1889 se descoperise un procedeu simplu de extragere al aluminiului. Invenția dinamului de către Siemens în anul 1866 a ușurat producerea procesului de electroliza pentru extragerea metalului. Procesul Hall-Heroult din 1886 și procesul Bayer din 1887 marchează începutul aplicățiilor multiple ale aluminiului. Utilizarea acestui metal ca material de construcție a devenit
Aluminiu () [Corola-website/Science/304101_a_305430]
-
1889 se descoperise un procedeu simplu de extragere al aluminiului. Invenția dinamului de către Siemens în anul 1866 a ușurat producerea procesului de electroliza pentru extragerea metalului. Procesul Hall-Heroult din 1886 și procesul Bayer din 1887 marchează începutul aplicățiilor multiple ale aluminiului. Utilizarea acestui metal ca material de construcție a devenit atât de răspândită, încât a fost folosit în Sydney, Australia unde a fost folosit la construirea cupolei Secretariatului clădirii. Anul 1900 marchează perioada când producția mondială de aluminiu a ajuns la
Aluminiu () [Corola-website/Science/304101_a_305430]
-
aplicățiilor multiple ale aluminiului. Utilizarea acestui metal ca material de construcție a devenit atât de răspândită, încât a fost folosit în Sydney, Australia unde a fost folosit la construirea cupolei Secretariatului clădirii. Anul 1900 marchează perioada când producția mondială de aluminiu a ajuns la 6700 de tone, 1939 cu 700000 de tone și 1943 cu 2.000.000 de tone, datorită celui de-al Doilea Război Mondial. De atunci, producția crescuse mai mult decât cea a celorlalte metale neferoase. Anul 2008
Aluminiu () [Corola-website/Science/304101_a_305430]
-
de tone, 1939 cu 700000 de tone și 1943 cu 2.000.000 de tone, datorită celui de-al Doilea Război Mondial. De atunci, producția crescuse mai mult decât cea a celorlalte metale neferoase. Anul 2008 marchează perioada când prețul aluminiului a atins apogeul în iulie, fiind cotat la 1.45 dolari per livra, însă a scăzut în decembrie la 0.7 dolari per livra. - metal de culoare alb metalic - densitate mică 2,7 g/cm cub - bun conductor electric și
Aluminiu () [Corola-website/Science/304101_a_305430]
-
7 dolari per livra. - metal de culoare alb metalic - densitate mică 2,7 g/cm cub - bun conductor electric și termic - putere de reflexie mare - formează aliaje- duraluminiu - temperatura de topire 660 grade celsiu - este maleabil - este ductil -aliajele de aluminiu au o resistenta la tracțiune cuprinsă între 70 și 700 MPa. Aliajele sunt cele mai utilizate pe scară largă pentru extrudare, au rezistente cuprinse între 150-300MPa. Spre deosebire de cele mai multe clase de oteluri, aluminiul nu devine casant la temperaturi joase; în schimb
Aluminiu () [Corola-website/Science/304101_a_305430]
-
grade celsiu - este maleabil - este ductil -aliajele de aluminiu au o resistenta la tracțiune cuprinsă între 70 și 700 MPa. Aliajele sunt cele mai utilizate pe scară largă pentru extrudare, au rezistente cuprinse între 150-300MPa. Spre deosebire de cele mai multe clase de oteluri, aluminiul nu devine casant la temperaturi joase; în schimb rezistență să crește. La temperaturi ridicate, rezistența aluminiului scade. Atunci când este expus în timp îndelungat la temperaturi de peste 100 grade Celsius, rezistența să este afectată până la limita înmuierii. 4Al + 3O2 = 2Al2O3, aluminiu
Aluminiu () [Corola-website/Science/304101_a_305430]
-
70 și 700 MPa. Aliajele sunt cele mai utilizate pe scară largă pentru extrudare, au rezistente cuprinse între 150-300MPa. Spre deosebire de cele mai multe clase de oteluri, aluminiul nu devine casant la temperaturi joase; în schimb rezistență să crește. La temperaturi ridicate, rezistența aluminiului scade. Atunci când este expus în timp îndelungat la temperaturi de peste 100 grade Celsius, rezistența să este afectată până la limita înmuierii. 4Al + 3O2 = 2Al2O3, aluminiu - oxigen - oxid de aluminiu Reacția cu acizii: 2Al + 6HCl = 2AlCl3 + 3H2↑, aluminiu - acid clorhidric - clorura de
Aluminiu () [Corola-website/Science/304101_a_305430]
-
aluminiul nu devine casant la temperaturi joase; în schimb rezistență să crește. La temperaturi ridicate, rezistența aluminiului scade. Atunci când este expus în timp îndelungat la temperaturi de peste 100 grade Celsius, rezistența să este afectată până la limita înmuierii. 4Al + 3O2 = 2Al2O3, aluminiu - oxigen - oxid de aluminiu Reacția cu acizii: 2Al + 6HCl = 2AlCl3 + 3H2↑, aluminiu - acid clorhidric - clorura de aluminiu - hidrogen Reacția cu săruri: 2Al + Fe2O3 = Al2O3 + 2Fe, aluminiu - oxid de fier - oxid de aluminiu - fier Prin reacțiile aluminiului cu apă, cu oxizii
Aluminiu () [Corola-website/Science/304101_a_305430]
-
la temperaturi joase; în schimb rezistență să crește. La temperaturi ridicate, rezistența aluminiului scade. Atunci când este expus în timp îndelungat la temperaturi de peste 100 grade Celsius, rezistența să este afectată până la limita înmuierii. 4Al + 3O2 = 2Al2O3, aluminiu - oxigen - oxid de aluminiu Reacția cu acizii: 2Al + 6HCl = 2AlCl3 + 3H2↑, aluminiu - acid clorhidric - clorura de aluminiu - hidrogen Reacția cu săruri: 2Al + Fe2O3 = Al2O3 + 2Fe, aluminiu - oxid de fier - oxid de aluminiu - fier Prin reacțiile aluminiului cu apă, cu oxizii metalici sau cu oxizii
Aluminiu () [Corola-website/Science/304101_a_305430]
-
La temperaturi ridicate, rezistența aluminiului scade. Atunci când este expus în timp îndelungat la temperaturi de peste 100 grade Celsius, rezistența să este afectată până la limita înmuierii. 4Al + 3O2 = 2Al2O3, aluminiu - oxigen - oxid de aluminiu Reacția cu acizii: 2Al + 6HCl = 2AlCl3 + 3H2↑, aluminiu - acid clorhidric - clorura de aluminiu - hidrogen Reacția cu săruri: 2Al + Fe2O3 = Al2O3 + 2Fe, aluminiu - oxid de fier - oxid de aluminiu - fier Prin reacțiile aluminiului cu apă, cu oxizii metalici sau cu oxizii nemetalici se obține oxidul de aluminiu. Cu oxigenul
Aluminiu () [Corola-website/Science/304101_a_305430]
-
scade. Atunci când este expus în timp îndelungat la temperaturi de peste 100 grade Celsius, rezistența să este afectată până la limita înmuierii. 4Al + 3O2 = 2Al2O3, aluminiu - oxigen - oxid de aluminiu Reacția cu acizii: 2Al + 6HCl = 2AlCl3 + 3H2↑, aluminiu - acid clorhidric - clorura de aluminiu - hidrogen Reacția cu săruri: 2Al + Fe2O3 = Al2O3 + 2Fe, aluminiu - oxid de fier - oxid de aluminiu - fier Prin reacțiile aluminiului cu apă, cu oxizii metalici sau cu oxizii nemetalici se obține oxidul de aluminiu. Cu oxigenul formează oxizi (AlO), cu sulful
Aluminiu () [Corola-website/Science/304101_a_305430]
-
de peste 100 grade Celsius, rezistența să este afectată până la limita înmuierii. 4Al + 3O2 = 2Al2O3, aluminiu - oxigen - oxid de aluminiu Reacția cu acizii: 2Al + 6HCl = 2AlCl3 + 3H2↑, aluminiu - acid clorhidric - clorura de aluminiu - hidrogen Reacția cu săruri: 2Al + Fe2O3 = Al2O3 + 2Fe, aluminiu - oxid de fier - oxid de aluminiu - fier Prin reacțiile aluminiului cu apă, cu oxizii metalici sau cu oxizii nemetalici se obține oxidul de aluminiu. Cu oxigenul formează oxizi (AlO), cu sulful - sulfuri (AlS), cu clorul - cloruri (AlCl). Cel mai abundent
Aluminiu () [Corola-website/Science/304101_a_305430]
-
este afectată până la limita înmuierii. 4Al + 3O2 = 2Al2O3, aluminiu - oxigen - oxid de aluminiu Reacția cu acizii: 2Al + 6HCl = 2AlCl3 + 3H2↑, aluminiu - acid clorhidric - clorura de aluminiu - hidrogen Reacția cu săruri: 2Al + Fe2O3 = Al2O3 + 2Fe, aluminiu - oxid de fier - oxid de aluminiu - fier Prin reacțiile aluminiului cu apă, cu oxizii metalici sau cu oxizii nemetalici se obține oxidul de aluminiu. Cu oxigenul formează oxizi (AlO), cu sulful - sulfuri (AlS), cu clorul - cloruri (AlCl). Cel mai abundent element metalic din scoarță terestră și
Aluminiu () [Corola-website/Science/304101_a_305430]
-
înmuierii. 4Al + 3O2 = 2Al2O3, aluminiu - oxigen - oxid de aluminiu Reacția cu acizii: 2Al + 6HCl = 2AlCl3 + 3H2↑, aluminiu - acid clorhidric - clorura de aluminiu - hidrogen Reacția cu săruri: 2Al + Fe2O3 = Al2O3 + 2Fe, aluminiu - oxid de fier - oxid de aluminiu - fier Prin reacțiile aluminiului cu apă, cu oxizii metalici sau cu oxizii nemetalici se obține oxidul de aluminiu. Cu oxigenul formează oxizi (AlO), cu sulful - sulfuri (AlS), cu clorul - cloruri (AlCl). Cel mai abundent element metalic din scoarță terestră și al treilea element chimic
Aluminiu () [Corola-website/Science/304101_a_305430]
-
2AlCl3 + 3H2↑, aluminiu - acid clorhidric - clorura de aluminiu - hidrogen Reacția cu săruri: 2Al + Fe2O3 = Al2O3 + 2Fe, aluminiu - oxid de fier - oxid de aluminiu - fier Prin reacțiile aluminiului cu apă, cu oxizii metalici sau cu oxizii nemetalici se obține oxidul de aluminiu. Cu oxigenul formează oxizi (AlO), cu sulful - sulfuri (AlS), cu clorul - cloruri (AlCl). Cel mai abundent element metalic din scoarță terestră și al treilea element chimic că răspândire. Nu se găsește în stare nativă, fiind întâlnit doar în combinații sub
Aluminiu () [Corola-website/Science/304101_a_305430]
-
al treilea element chimic că răspândire. Nu se găsește în stare nativă, fiind întâlnit doar în combinații sub formă de minereuri, dintre care cei mai importanți sunt: Bauxita constituie minereul din care se extrage peste 95% din producția mondială de aluminiu. După conținutul lor în aluminiu și fier, bauxitele pot fi albe(foarte bogate în AlO, 60-70%), roșii (bogate în FeO, 20-25% și mai sarace în AlO, 40-60%) și cenușii (mai sarace în FeO și AlO decât cele roșii, dar mai
Aluminiu () [Corola-website/Science/304101_a_305430]
-
răspândire. Nu se găsește în stare nativă, fiind întâlnit doar în combinații sub formă de minereuri, dintre care cei mai importanți sunt: Bauxita constituie minereul din care se extrage peste 95% din producția mondială de aluminiu. După conținutul lor în aluminiu și fier, bauxitele pot fi albe(foarte bogate în AlO, 60-70%), roșii (bogate în FeO, 20-25% și mai sarace în AlO, 40-60%) și cenușii (mai sarace în FeO și AlO decât cele roșii, dar mai bogate în SiO). Cele mai
Aluminiu () [Corola-website/Science/304101_a_305430]
-
FeO, 20-25% și mai sarace în AlO, 40-60%) și cenușii (mai sarace în FeO și AlO decât cele roșii, dar mai bogate în SiO). Cele mai mari zăcăminte de bauxita se află în Franța. Există două căi de producere a aluminiului utilizat în practică industrială: Aluminiul primar - este aluminiul obținut pe cale directă din bauxita Aluminiul secundar este aluminiul obținut din recuperarea deșeurilor. Recuperarea deșeurilor de aluminiu este o sursă importantă de materie primă pentru metalurgia secundară a aluminiului. Recuperarea are loc
Aluminiu () [Corola-website/Science/304101_a_305430]
-
în AlO, 40-60%) și cenușii (mai sarace în FeO și AlO decât cele roșii, dar mai bogate în SiO). Cele mai mari zăcăminte de bauxita se află în Franța. Există două căi de producere a aluminiului utilizat în practică industrială: Aluminiul primar - este aluminiul obținut pe cale directă din bauxita Aluminiul secundar este aluminiul obținut din recuperarea deșeurilor. Recuperarea deșeurilor de aluminiu este o sursă importantă de materie primă pentru metalurgia secundară a aluminiului. Recuperarea are loc prin topirea deșeurilor sortate, folosind
Aluminiu () [Corola-website/Science/304101_a_305430]
-
și cenușii (mai sarace în FeO și AlO decât cele roșii, dar mai bogate în SiO). Cele mai mari zăcăminte de bauxita se află în Franța. Există două căi de producere a aluminiului utilizat în practică industrială: Aluminiul primar - este aluminiul obținut pe cale directă din bauxita Aluminiul secundar este aluminiul obținut din recuperarea deșeurilor. Recuperarea deșeurilor de aluminiu este o sursă importantă de materie primă pentru metalurgia secundară a aluminiului. Recuperarea are loc prin topirea deșeurilor sortate, folosind cuptoare de diferite
Aluminiu () [Corola-website/Science/304101_a_305430]