15,743 matches
-
îndărăt spre pieptul său: eu nu mă dau pe tine! Eu o să plec de-aici, am și vorbit cu cine trebuie și intru în comerțul de stat. Dar tu n-o să pleci, o să stai ani în șir, să te găsească americanii la deratizare și... și Vintilă își izbi fruntea cu palma și se văită cu o compătimire copleșită: a! a! Ce om de valoare! Ce minte! Câte calități într-un singur om! Cum au putut bolșevicii să-l înjosească în felul
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda[Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
sus, că știe el mai bine cum stau lucrurile și nu e nimic de făcut, ce mai! o întreagă filozofie care comunica în cele din urmă cu cosmosul... "Dacă vrei să mergi înainte cu toți proștii, n-ajungi nicăieri! Dacă americanii, îmi aruncă el o privire disprețuitoare, ca și când eu ași fi susținut teza pe care urma el s-o combată, ar fi zis stai să-i așteptăm și pe ceilalți de pe glob să progreseze odată cu noi, nici ei n-ar fi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda[Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
potențială, adică un priceput viitor om de afaceri și numai rar asta poate să provoace o tragedie americană, nu prea specifică." "Te referi la romanul lui Dreiser?" "Cum e cartea asta?", zise Lavinia intrând cu cafelele. "E bună, zice Ciceo, americanii au simțul epicului, pe care europenii l-au cam fărîmițat." " Da, râse Lavinia, știu la ce te gândești, mi-a adus mie o prietenă Ulysse de James Joyce, eu nu l-am citit, îl țin de șase luni pe noptieră
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda[Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
foarte tineri, pățesc chestia asta." " Da, îmi răspunsese, am ajuns să trimitem sateliți în jurul pământului, dar ca să găsim ceva să nu ne cadă chiar toți dinții din gură, la asta nu ne pricepem." "Ba cum să nu, am auzit că americanii ți-i scot pe toți din gură, chiar de mic, și îți pun alții în falcă, cu holșuruburi. Cică mai buni, nu se cariază. Actrițele astea ale lor cu dantură frumoasă, crezi că e dantura lor naturală?" "Îi bag în
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda[Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
dracu să ajungă cineva până acolo? zise zbanghiul furios, care, deși era doar mecanic auto, se culturalizase și el în acei ani (nu scăpase!) și avea noțiunea distanțelor astronomice, dar nu și pe aceea a expansiunii noastre tehnice. Că, cică, americanii lucrează la chestia asta! O tîmpenie! Păi acolo pe lună nu e aer! Ori motoarele nu lucrează fără aer!" Și se foi dând din umeri și se agită atât de sigur pe sine, că nu putea fi contrazis, încît blonda
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda[Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
luminoasă, înțesată de aparatură - în fața lui, pe un perete, erau instalate în șiruri orizontale, paralele, alte aparate. Acestea străluceau. Interesant, tot ca informație, era că cei doi erau albi ca și el. Dar fețele lor nu erau ca cele ale americanilor - europeni de vest, de pe Pământ, așa cum îi avea Gosseyn în memorie. Și îmbrăcămintea le era absolut ridicolă: mulate pe corp, niște cămăși cu aspect metalic, se încheiau cu un guler foarte strâns la gât. Pantalonii bufanți, albi, până la gleznă, le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
povestea asta?“ Mi-a întins o foaie de hârtie, genul A4, pe care-l scoți la imprimantă. Textul era cules mărunt, cu corp 8, trebuia să te chinui să-l descifrezi. „Citiți.“ Am citit: 2010. Oleoductul Isfahan e bombardat de americani. Izbucnește o revoltă populară la Teheran, cunoscută sub denumirea de «revolta Coca-Cola». Mișcarea durează trei săptămâni și e înăbușită de armată și milițiile ayatolahului Bakir; 20 000 de studenți reformiști sunt împușcați sau arestați. Forțele NATO pătrund în Iran, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ăla, bi-bilă cu bilă!“ „Păi și cum scot tocmai bilele alea, măi Cezărică? La asta nu te-ai gândit?“, m-am interesat, mai mult de formă. „Ba-ba da! Tra-tragerea nu-i în direct, e doar o-o-nregistrare, ca a-americanii cu-Apolo 13, pe-pe lună. Sau ma-mai fac ceva: bi-bilele care tre-trebuie să iasă se răcesc în fri-frigider! Ăsta-i to-tot șpilul!“ „Bine, dar care-i combinația? Ziceai c-ai aflat-o...“ „Băi-băi, nu fi parșiv! Ga-gata, pa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și-am deschis al doilea document. Scria doar două lucruri în el: Van Eick. Nu, nu descoperisem numele vreunui pictor flamand preocupat de gutui și potârnichi. Îmi dădeam limpede seama ce vroia Lepidopteros să-mi transmită. Van Eick era un american care inventase un sistem de spionaj pe computer la sfârșitul anilor nouăzeci. Treaba stătea foarte simplu, te mirai cum de nu se gândise nimeni la ea până atunci: când tastezi o literă sau o cifră pe calculator, dincolo de ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Nu lucram singur. Clasele trosneau de amatori, dornici să ia cu asalt lumea științei și-a învățăturii. Matematica făcea cu Ștefănescu, engleza cu Focșeneanu („Foxy“ - o doamnă), filosofia cu „50 Cent“ (un super-profesor; porecla nu-i venea dinspre rapper-ul american, ci de la înălțimea sa neverosimilă: când intra pe ușă, elevii nu-l observau). Dacă treceai de faza de „sector“, te lăudau directorii în cancelarie și urcai pe panou sau în revista liceului. Printre amatori se mai nimereau și modéle (astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
zumzet, prelungit prin pereți, apoi pe coridoare, până sus la etajul 3. Acolo, deasupra ușii capitonate, altă surpriză - suna un clopot, ca la incendiu: DING-DING-DING-DING! Așa ceva nu se mai auzise de pe vremea războiului, când vuiau alarmele și oamenii fugeau de-americani în subsoluri, călcându-se în picioare. Profesorii s-au mirat teribil de dispozitivul ăsta. Câțiva chiar au urcat pe scaune și-au încercat să taie firele și să oprească clopotul, dând cu bastonul în perete. Până la urmă, un asistent mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
a activat dereglarea sau pentru c-a avut-o de la-nceput și, cuminte, n-a spus nimic: și-a tras familie, nevastă, doi copii, iubire multă, o fermă. Și-n spate, pe creier, valul neuromagnetic.“ „E tare filmul. Doar la americani vezi mafioți care poartă centură de siguranță când se urcă-n mașină. Ca tot omul. Au limuzină neagră blindată, șofer, bodyguard, câteva kile de pistoale-n portbagaj, dar respectă cu strictețe regulile de circulație.“ „Mă rog, problema lor. Să revin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
avut acces la instrumente mai rafinate de extragere și manipulare a datelor? Nemții și englezii și-au disputat cu precădere zonele de influență informațională.“ „Da. Se presupune că Marii Economiști ai Minții, Maeștrii Neuro-Cibernetici sunt astăzi la ei. Nu la americani, cu toată tehnologia lor.“ „Avantajul a alternat.“, am improvizat eu o poveste, încântat de formulă. Doar așa puteam să-l conving pe inginer. „Cantitățile importante, cele care contau cu adevărat s-au mutat dintr-o parte într-alta. Somme, Marne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
interceptat la timp și le-au distrus, altele au intrat în Regat. Cele mai multe nici n-au plecat, n-au mai avut timp să iasă din bazele secrete ale nemților. Când și-au dat sema că războiul e pierdut și vin americanii, falsificatorii au nesocotit ordinele lui Hitler și-au fugit cu marfa în munții Tirolului: câteva sute de camioane, convoaie întregi, încărcate cu tone de lire sterline trucate. Kruger dirija transportul. O parte din camioane a fost bombardată și distrusă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
erau amenințați permanent cu moartea, cei care nu-și făceau planul de banconte dispăreau, înlocuiți cu alții. Operațiunea de falsificare a bancnotelor trebuia să dărâme Banca Națională a Angliei. Așa se vedeau lucrurile de la suprafață; așa credeau și MI-6-ul, și-americanii. Până și rușii auziseră de planul Bernhardt; nu mișcau însă un deget, lor le convenea. Ordinele lui Hitler fuseseră precise: piața britanică trebuia sufocată într-o mare de finanțe trucate.“ „Și-atunci, ce s-a-ntâmplat?“ „De fapt, «Operațiunea Bernhardt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
dumneata, noi. Ce crezi că suntem?“ „Nu știu.“, am recunoscut. „Asta aș vrea să aflu și eu.“ „Din păcate, planul lui Kruger a eșuat.“, a ocolit Grosescu răspunsul. „Krupp a fost avertizat că urmează să fie arestat. L-au ridicat americanii, tocmai când ardea ultimele file din dosarul lui Kruger. Toată marfa de contrabandă a sfârșit în lacurile austriece. Deteriorată, spălată de ape și frig. Milioane de bilete false, obligațiuni semnate de cine știe ce deținuți dispăruți apoi în abatoarele naziste. Kruger e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
m-a privit cu admirație și răutate. Apoi a continuat, ca și cum n-ar fi auzit nimic: „Negocierile au durat vreo trei decenii, timp în care nemții și englezii s-au luptat în două războaie mondiale. Pe fir au intrat și-americanii. Au cumpărat-o cei care au oferit mai mult.“ „Americanii.“, am presupus. „Asta nu pot să-ți spun. Oricum, nimeni n-a mai auzit de formulă până prin anii ’70, când au apărut primele calculatoare digitale. Și iar pauză, până în 1980
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ca și cum n-ar fi auzit nimic: „Negocierile au durat vreo trei decenii, timp în care nemții și englezii s-au luptat în două războaie mondiale. Pe fir au intrat și-americanii. Au cumpărat-o cei care au oferit mai mult.“ „Americanii.“, am presupus. „Asta nu pot să-ți spun. Oricum, nimeni n-a mai auzit de formulă până prin anii ’70, când au apărut primele calculatoare digitale. Și iar pauză, până în 1980, când IBM scoate primul PC de serie. Mai pui și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
avut timp destul să se reorganizeze. Dacă Economiștii Minții se regrupaseră într-o Internațională a IX-a socialistă (sau invers, ceea ce ar fi fost mult mai grav), iar acordul cu Occidentul fusese parafat cu acceptul Marii Britanii, al nemților și-al americanilor (principalii distribuitori de fotocaină), atunci diminețile mele puteau fi mutate oriunde, iar teritoriile pe care le străbăteam nu mai erau nici ale mele, nici ale strămoșilor mei, nici ale strămoșilor-strămoșilor mei. Cine știe în proprietatea cui intraseră sau cine și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
mizeria a fost ascunsă sub plăcile memoriei. Unde n-am putut să ascundem, am înlocuit pur și simplu. Cine-și mai amintește astăzi că, în 1867, Rusia a vândut Alaska Americii, iar Peninsula Kamceatka era și ea disponibilă, la pachet? Americanii n-au vrut-o; a trebuit să corectăm greșeala asta economică și să le rescriem tranzacțiile pe termen lung. Așa au ajuns astăzi în Irak și-n Iran.“ „În Iran?“, m-am mirat. „Nu-i picior de-american acolo...“ „Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
la pachet? Americanii n-au vrut-o; a trebuit să corectăm greșeala asta economică și să le rescriem tranzacțiile pe termen lung. Așa au ajuns astăzi în Irak și-n Iran.“ „În Iran?“, m-am mirat. „Nu-i picior de-american acolo...“ „Nu încă.“, a zâmbit scriitorul prin orificiul din sac. „Abia au început controalele pe tema fabricării uraniului îmbogățit. Pretextul nuclear, cu acceptul Consiliului de Securitate. Cine îți închipui că l-a introdus pe ordinea de zi a ONU? Civilizarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Ferată. Doar așa a putut să ajungă la timp la Petrograd și să-i stârnească pe cei 40 000 de muncitori împotriva țarului. Doi ani mai târziu, tovarășul Ulianov era atât de falit, că le-a oferit și el Kamceatka americanilor, de data asta unui miliardar privat. A fost refuzat și, drept urmare, bolșevismul a mers mai departe, încă multe decenii, pe mâna lui...Stalin. Dacă Lenin ar fi beneficiat de fondurile vânzării, Stalin ar fi fost probabil portar la vreo cantină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
sau Softpedia lui de buzunar, se află-n creier... Și te-asigur că bâzâie permanent, trebuie doar să știi cum s-o descarci.“ „Și voi ați găsit metoda...“ „Așa cum ți-am spus, nu mai folosim cafeaua sau tastele contaminate. Nici americanii n-au rămas la Stealth; orice inginerie militară e urmată de alta, mai bună, mai eficientă, mai performantă.“ „Mai exact?“ „Mai exact, acum suntem în tratative cu nemții. O echipă de-a noastră s-a deplasat la Berlin, pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Petre et al., 2008, p. 2). Nu doar că "istoria românilor nu poate fi despărțită de cea a Europei", întrucât ea "se împletește cu aceea europeană", dar nici "nu există, de fapt, o istorie numai a românilor sau numai a americanilor" (Mitu et al., 1999, p. 5; Petre et al., 2008, p. 2). Noua misiune a manualelor devine aceea de a-i convinge pe români de "vocația lor europeană" (Brezeanu et al., 2000, p. 7) și chiar de destinul lor european
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pentru viață. În Opere complete 2 (pp. 161-221). Timișoara: Hestia. Nora, P. (1989). Between Memory and History: Les Lieux de Mémoire. Representations, 26, Special Issue: Memory and Counter-Memory, 7-24. Novick, P. (1988). That Noble Dream: The 'Objectivity Question' and the American Historical. Cambridge, MA: Cambridge University Press. Olick, J.K și Coughlin, B. (2003). The Politics of Regret: Analytical Frames. În J. Torpey (coord.). Politics and the Past. On Repairing Historical Injustice (pp. 37-62). Lanhum, Boulder, New York, Oxford: Rowman & Littlefield Publishers
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]