9,641 matches
-
Amurg în Piață Intimă (Ed. Unirea, 2009). Este deținătorul următoarelor premii: premiul pentru proza la Salonul Național de Carte Oradea (1994) și Premiul Asociației Scriitorilor din Tîrgu Mureș (1996), Premiul Filialei Tg. Mureș a Uniunii Scriitorilor din România pentru românul Anotimp pentru doi (Ed. Arhipelag, 1996), Premiul Filialei Tg. Mureș a Uniunii Scriitorilor din România pentru românul Trenul fără sfarsit (Ed. Generis, 2001), Premiul Filialei Tg. Mureș a Uniunii Scriitorilor din România pentru românul Misoginul îndrăgostit (Ed. Generis, 2004). În 2010
Eugen Curta () [Corola-website/Science/310599_a_311928]
-
repede din expectativa sau deruta de care au fost cuprinși cei mai multi scriitori români, dovedind o totală lipsa de complexe și de timorare, atît față de vechea realitate, cît și față de «tranziția» dura, nu mai puțin solicitanta." "Pe stratul psihanalitic al românului Anotimp pentru doi vor crește congruent și alte nivele mai largi, precum cel politic ori social. Pe ambele planuri, Eugen Curta, prozator aflat în preajma stazei acmeice, oferă cititorilor un roman totodată transparent, fermecător și adevărat. Un român care ar putea face
Eugen Curta () [Corola-website/Science/310599_a_311928]
-
planuri, Eugen Curta, prozator aflat în preajma stazei acmeice, oferă cititorilor un roman totodată transparent, fermecător și adevărat. Un român care ar putea face invidioase multe nume sonore ale prozei noastre de azi." (Virgil Podoaba, prezentare pe coperta IV a voi. Anotimp pentru doi, Ed, Arhipelag, 1996) Eugen Curta - "Din nou despre dragoste", Ed. Dacia, 1991 Eugen Curta - "În absența unui personaj secundar", Ed. Calende, 1993 Eugen Curta - "Anotimp pentru doi", Ed. Arhipelag, 1996 Eugen Curta - "Penultimul Don Juan", Ed. Generis, 1999
Eugen Curta () [Corola-website/Science/310599_a_311928]
-
ale prozei noastre de azi." (Virgil Podoaba, prezentare pe coperta IV a voi. Anotimp pentru doi, Ed, Arhipelag, 1996) Eugen Curta - "Din nou despre dragoste", Ed. Dacia, 1991 Eugen Curta - "În absența unui personaj secundar", Ed. Calende, 1993 Eugen Curta - "Anotimp pentru doi", Ed. Arhipelag, 1996 Eugen Curta - "Penultimul Don Juan", Ed. Generis, 1999 Eugen Curta - "Trenul fără sfarsit", Ed. Generis, 2001 Eugen Curta - "Iubita din vis", Ed. Paem, 2004 Eugen Curta - "Misoginul îndrăgostit", Ed. Generis, 2004 Eugen Curta - "Seducția continua
Eugen Curta () [Corola-website/Science/310599_a_311928]
-
și-a editat câteva albume de grafică: "Domino" 1936, "Pătimi omenești" 1937, "Instantanee din viața orașului" 1938, "Ciclul morții" 1942, " Drumul unei vieți" 1946, fiind în acelaș timp autorul unor volume de poezie cel mai important fiind volumul "Un anumit anotimp din 1977". Reprezentant al avangardei românești atât în arta cât și în poezie alături de alți poeți ai avangardei precum: Gellu Naum; Șasa Până; Geo Bogza; Stephan Roll; Ilarie Voronca; Gherasim Luca etc. A colaborat (cu gravuri) la revista dobrogeana "Litoral
Vasile Dobrian () [Corola-website/Science/310647_a_311976]
-
Așezarea la Ecuator și izolarea insulelor Galapagos, care de altfel se numără printre cele mai izolate locuri din lume, au dus la dezvoltarea unui ecosistem unic, cu o biocenoză specială și unică pe Glob. Pe arhipelag se disting două anotimpuri, unul ploios în intervalul ianuarie-iulie și unul secetos din iulie până în decembrie. Perioada rece este cuprinsă între mai și iulie, când temperatura coboară până la 18-20°C. Uraganul „El Nino” bântuie regiunea din preajmă, fiind unul dintre fenomenele meteorologice care afectează
Ecosistemul arhipelagului Galápagos () [Corola-website/Science/310676_a_312005]
-
prima zăpadă cade în prima decadă a lunii decembrie, dar nu se menține. Presiunea atmosferică și regimul vânturilor Dată fiind altitudinea mică ( aprox. 200 m ), presiunea atmosferică înregistrează valori ridicate în jur de 1000 mb, cu mici oscilații de la un anotimp la altul. Regimul eolian indică o predominanță din sectorul nord-vest ( 75 - 80 % ), primăvara și vara fiind mai frecvente vânturile vestice, cu maxima în iulie, iar toamna și iarna cele estice și nord-estice. Vânturile afectează în mare măsură regimul precipitațiilor, în
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
este, în general, temperată cu patru anotimpuri, dar de-a lungul țărmurilor și în zonele muntoase există zone climatice particulare. a) continentul european este situat aproape în întregime în zona de climă temperată care îi conferă anumite particularități dintre care cele mai specifice sunt existența a patru
Clima Europei () [Corola-website/Science/310845_a_312174]
-
dar de-a lungul țărmurilor și în zonele muntoase există zone climatice particulare. a) continentul european este situat aproape în întregime în zona de climă temperată care îi conferă anumite particularități dintre care cele mai specifice sunt existența a patru anotimpuri și variabilitatea duratei zilelor și nopților de-a lungul anului. Astfel, sub aspect termic (al temperaturilor) remarcăm o mare diferență (până la 50°C uneori) între lunile extreme : ianuarie și iulie, mai ales spre estul continentului unde clima este din ce în ce mai contrastată
Clima Europei () [Corola-website/Science/310845_a_312174]
-
energie termică. Deoarece aproape întreg spectrul radiației solare este utilizat pentru producerea de energie termică, randamentul acestor colectoare este ridicat fiind în jur de 60 % - 75 % raportat la energia razelor solare incidente (200 - 1000 W/m² în Europa, în funcție de latitudine, anotimp și vreme). Ideea utilizării efectului termic al radiației solare este veche. Încă din antichitate Arhimede a incendiat flota romană concentrând razele solare cu ajutorul oglinzilor (legendă?). În secolul al XVIII-lea naturalistul Horace-Bénédict de Saussure a construit precursorul colectorului solar de
Colector solar () [Corola-website/Science/308793_a_310122]
-
în gol. Pentru prepararea apei calde menajere de exemplu, este nevoie să se cunoască nevoia zilnică de apă caldă. În acest caz este bine ca instalația să se dimensioneze la 70 % din necesarul de energie din cauza diferențelor de capacitate în funcție de anotimp. Dacă se dimensionează la o capacitate de 100 % din energia necesitată iarna, în vară vom avea un exces de apă caldă care nu se poate utiliza, deci o suprafață de colector neutilizată în care s-a investit. Dacă se dimensionează
Colector solar () [Corola-website/Science/308793_a_310122]
-
în ziare / reviste din România și din alte țări ale Europei și Americii - 1029 articole / studii interdisciplinare (critică, istoria civilizațiilor, teoria literaturii, stilistica, lexicologie, istoria religiilor etc.). Lista ziarelor / revistelor la care Ion Pachia-Tatomirescu a colaborat, ori publică: "Al cincilea anotimp" (Oradea, 2001), "Amfiteatru" (București, 1968), "Annales de l’Academie des Lettres et des Arts du Perigord" (Revue Littéraire et Artistique, Bordeaux / France, 1991), "Anotimpuri literare" (Timișoara, 1994; 2005), "Art et Poésie" (Franța / Pagny sur Meuse, 2004 - 2007), "Aurora" (București - „buletinul
Ion Pachia-Tatomirescu () [Corola-website/Science/309382_a_310711]
-
istoria religiilor etc.). Lista ziarelor / revistelor la care Ion Pachia-Tatomirescu a colaborat, ori publică: "Al cincilea anotimp" (Oradea, 2001), "Amfiteatru" (București, 1968), "Annales de l’Academie des Lettres et des Arts du Perigord" (Revue Littéraire et Artistique, Bordeaux / France, 1991), "Anotimpuri literare" (Timișoara, 1994; 2005), "Art et Poésie" (Franța / Pagny sur Meuse, 2004 - 2007), "Aurora" (București - „buletinul ilustrat bilunar al Ambasadei U. R. S. S. în R. S. România“, 1988, "Banatul" (Timișoara, 1994), "Caietele Dacoromâniei" (Timișoara, 1996 - 2003), " Caietele / Leș Cahiers / NoteBooks
Ion Pachia-Tatomirescu () [Corola-website/Science/309382_a_310711]
-
Stejarul de pluta ("Quercus suber") este un arbore de mărime medie, sempervirescent (își menține frunzele în toate anotimpurile), originar din Europa de Sud-Vest și Africa de Nord. Din scoarță lui se obține pluta. Frunzele lui au circa 4-7 cm lungime, pot fi lobulate sau zimțate, de culoare verde închisă și mai deschise pe spate. Ghindele sunt de 2-3 cm lungime
Stejar de plută () [Corola-website/Science/309476_a_310805]
-
libertăți a Eului, a acelui Eu fără corsete, un Eu „decorticat“, fără blindajul „normelor“, întrucât, în ultimă instanță și mai la vale de „limbajul“ corpurilor, epidermelor, suprafețelor, „cel ce iubește n-are decât o dorință: / să violeze regulile eului“, în anotimpul de hibernare a neuronilor de aur, sau de argint. Claudine Bertrand înaintează printre principiile unei noi estetici, "veridica estetică a paradoxismului", însă nu ajunge la "Necuvânt (Non-Logos / Non-Verbe)", poate, pentru că nu se ivește dinspre reacțiile moderniste la „stalinismul cultural“ („reședința
Claudine Bertrand () [Corola-website/Science/310355_a_311684]
-
versantului nordic al Dealului Negru. Durata de urcare cu telescaunul este de aproximativ 20-25 de minute, timp în care iubitorii de munte pot admira peisajele pitorești ale câtorva masive muntoase ce înconjoară depresiunea. Transportul cu telescaunul este disponibil în toate anotimpurile, dar cel mai solicitat este vara și iarna. Pârtia „Dealu Negru” beneficiază și de instalație de zăpadă artificială cu bandă transportoare. Pârtia de schi „Parc” are o lungime de 900 de metri, cu o înclinare medie de 28,5° și
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
m. Stratificația neuniformă a complexului din suprafață poate fi explicată ca fiind urmare a diferitelor faze de evoluție a albiei râului Argeș în care au pătruns și depunerile apelor ce au curs de pe versantul stâng. Variația de debite de la un anotimp la altul prezintă clar viiturile de primăvară (aprilie-iulie) și scurgerea minimă vara. În sezonul cald se produc viituri de scurtă durată, dar cu o mare putere de eroziune și transport. În regim natural debitele maxime ale râului Argeș au fost
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
aparține lui Nicu Covaci și lui Dan Chișu, iar aranjamentele muzicale - aceluiași Nicu Covaci și lui Mani Neumann. Acest album marchează totodată prima creație Phoenix scoasă pe CD. Conține piese mai vechi, reînregistrate și reorchestrate, dar și compoziții noi („Timișoara”, „Anotimpul 5”, „Jocul”, „Running” - până atunci neapărută pe vreun album). Orchestrația a fost completată de Orchestra Filarmonică Radio din București și corurile „Song” (dirijat de Ioan Luchian-Mihalea) și „Grupul de popi”. Coperta CD-ului și a ediției Genius (care preia aceeași
SymPhoenix/Timișoara () [Corola-website/Science/305042_a_306371]
-
vioară, I. Contraș - percuție, voce, C. Gram - chitară electrică, a apărut pe albumul „Baba Novak” (2005) Prelucrare folclorică de Nicolae Covaci și Josef Kappl (făcuta în 1971), pe versuri de Victor Cârcu; apărută ca o „Introducere” la „Iarna” din Ciclul Anotimpurilor, pe albumul „Cei ce ne-au dat nume” din 1972 (reeditat în 1999); înregistrată în formula N. Covaci - solist vocal, chitară solo, J. Kappl - chitară bas, voce, M. Baniciu - solist vocal, C. Petrescu - baterie, V. Sepi - percuție. Există și filmări
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
chitară solo (suprapusă de 2 ori), voce, J. Kappl - chitară bas, voce, M. Baniciu - solist vocal, C. Petrescu - baterie, V. Sepi - percuție. Prelucrare folclorică de Nicolae Covaci, apărută pe albumul „Cei ce ne-au dat nume” (făcea parte din „Ciclul anotimpurilor”) în 1972 (reeditat în 1999); text popular; înregistrată de N. Covaci - solist vocal, double-six, J. Kappl - solist vocal, chitară bas, M. Baniciu - solist vocal, C. Petrescu - baterie, V. Sepi - percuție; apărută și pe discul „Evergreens” (1995). Melodie compusă în anii
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
chitară acustică, solist vocal; J. Kappl - chitară bas, voce; M. Baniciu - voce; O. Lipan - baterie; C. Gram - chitară electrică; Ionuț Contraș - voce. Compusă de Nicolae Covaci în 1971 pe versuri de George Topârceanu și Victor Cârcu. A apărut în cadrul Ciclului Anotimpurilor de pe discul „Cei ce ne-au dat nume” (1972; reeditat în 1999), fiind înregistrată în formula N. Covaci - chitară solo, voce, M. Baniciu - solist vocal, J. Kappl - chitară bas, voce, C. Petrescu - baterie, V. Sepi - percuție. A apărut și pe
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
Reininger - orgă electrică, D. Vintilă - baterie. Difuzată prima dată în 1990, piesa a apărut pentru prima oară abia pe discul „Vremuri, anii 60...” (1998). Compusa în 1971 de Nicolae Covaci, cu textul scris de Victor Cârcu, a apărut în cadrul Ciclului Anotimpurilor de pe albumul „Cei ce ne-au dat nume” (1972; reeditat în 1999). A fost înregistrată în formula: N. Covaci - solist vocal, chitară solo, J. Kappl - chitară bas, voce, M. Baniciu - solist vocal, C. Petrescu - baterie, V. Sepi - percuție. De asemenea
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
au construit baraje pentru a forma iazuri destinate pescuitului. La marginea de est a satului se află un afluent mai mic la Ciulucului, care se alimentează din mai multe pârâiașe. Clima locală are un caracter continental temperat, evindețiindu-se cele patru anotimpuri: iarna, primăvara, vara și toamna. Temperatura medie a aerului oscilează vara între +18° și + 30 °C, iar iarna între -3° și -13 °C . Pe întreg parcursul anului predomină vânturile cu direcțiile dinspre nord-vest și nord și, precum și din sud și
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
deplasării cicloanelor și al schimbării bruște a aerului cald cu cel rece, în atmosferă deseori se formează vârtejuri și furtuni puternice cu viteză de 15-20 și chiar 30m/sec. Cantitatea de precipitații diferă atât de la an la an, de la un anotimp la altul, cât și de la o lună la alta. Clima are o mare importanță pentru natură și societate. Ea este izvorul principal de aprovizionare cu căldură, lumină, apă a vegetației, alimentează cu apă izvoarele, apele subterane. Clima influențează de asemenea
Cociulia, Cantemir () [Corola-website/Science/305146_a_306475]
-
cerealelor. Factorii ce favorizează acest tip de climă sunt masele de aer reci ale anticiclonului continental și aer cald uscat care are un caracter de trecere de la clima Europei de Vest spre clima Europei de Est provocând schimbări în perioada anotimpurilor de primăvară și iarnă. Temperatura variază vara între +230 C și +370 C, iar iarna între -30 C și -280 C. Localitatea este bogată în ape subterane, reprezentate sub formă de izvoare și fântâni. În anul 1904, populația satului Mașcăuți
Mașcăuți, Criuleni () [Corola-website/Science/305156_a_306485]