13,008 matches
-
și o biserică a cultului baptist. În incinta bisericii ortodoxe din Gornea este amplasat monumentul eroilor căzuți în primul război mondial.Deasemenea în satul Gornea funcționează o grădiniță cu program normal și Școala Primară cu clasele I - IV. Odată cu săpăturile arheologice efectuate în apropierea satului Gornea s-au scos la iveală câteva obiecte cu însemne creștine ce datează din secolele IV-V, ceea ce dovedește existența unei vieți creștine pe aceste meleaguri. Acesta a fost unul din motivele pentru care preotul din
Gornea, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301084_a_302413]
-
prof. Marin Jurchescu și predat la Muzeul de Istorie al Banatului din Timișoara. Datarea este din neolitic. Perioada daco-romană a coincis cu o dezvoltare în primul rând de natură economică din moment ce avem mărturii precum cetatea romană de lângă cimitirul catolic, (obiectiv arheologic necercetat încaă), o piatră cu inscripție romană aflată la "cetate" și predată la Muzeul de Istorie din Timișoara. Ca atestare documentară, potrivit istoriografiei maghiare, anul este 1484, atunci este pomenit ca proprietar al localității și ca trimis al lui Matei
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
se înscrie în cursul întregii societăți românești, cu tendințe locale vizibile spre democratizare, modernizare și deschidere spre Europa de Vest. Cadrul geografic în care se situează Bozovici este suficient pentru a fi doar un argument pentru ca acest loc să fie locuit. Vestigiile arheologice ne dau indicii că zona a fost locuită din epoca bronzului și din vremea daco-romanilor. Colonizarea din timpul romanilor a fost mai puțin intensă în Depresiunea Almăjului datorită căilor de acces mai dificile spre zona respectivă. Din perioada năvălirii populațiilor
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
opusă bisericii este clădirea căminului cultural. Ulițele satului sunt pietruite, drumul asfaltat trece pe lângă sat și este racordat la intrarea pe cele două ulițe lungi și pe două dintre cele scurte. Pe raza localității Mâtnicu Mare s-au descoperit vestigii arheologice din Epoca neolitică, Hallstatt și Epoca medievală, la aproximativ un kilometru sud-est de biserica din localitate spre Prisaca.(Sabin Adrian Luca-""Descoperiri din Banat"", Ed. Economică, Sibiu, 2005) Zona a fost populată de geto-daci, chiar și în timpul stăpânirii romane când
Mâtnicu Mare, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301089_a_302418]
-
Ilfov, reînființat. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași. Opt obiective din comuna Chirnogi sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Cinci dintre ele sunt situri arheologice așezarea din punctul „Rudari” (secolele al III-lea-I î.e.n.); necropola din nord-estul acesteia; așezarea din punctul „Șuvița lui Vulpe” (secolele al IV-lea-al III-lea î.e.n.); și cele două așezări din perioada Latène, una aflată la „cariera de
Comuna Chirnogi, Călărași () [Corola-website/Science/301105_a_302434]
-
cu satul Chiselet. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași. Trei obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice complexul de așezări neolitice din punctul „Măgura Fundeanca”, precum și situl de la sediul fostului C.A.P., sit care cuprinde urmele unei așezări neolitice și ale unei așezări din secolele al II-lea-I î.e.n. Cel de al treilea monument este clasificat
Comuna Chiselet, Călărași () [Corola-website/Science/301106_a_302435]
-
Nicolae Bălcescu), această comună a luat numele satului "Alexandru Odobescu", deși reședința ei a rămas în satul Nicolae Bălcescu. Singurul obiectiv din comuna Alexandru Odobescu inclus în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monument de interes local este situl arheologic de pe ostrovul Barza, o insulă inundabilă aflată în nordul satului Alexandru Odobescu, sit ce conține urmele unei așezări din eneolitic atribuită culturii Gumelnița.
Comuna Alexandru Odobescu, Călărași () [Corola-website/Science/301103_a_302432]
-
regiunea București. Ea a revenit la județul Ilfov (reînființat) în 1968. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași. Singurul obiectiv din comuna Luica inclus în lista monumentelor istorice din județul Călărași este situl arheologic de la „Sârbi”, un punct aflat pe terasa râului Rasa, și care conține urmele unei așezări din secolele al II-lea-I î.e.n.
Comuna Luica, Călărași () [Corola-website/Science/301118_a_302447]
-
iar satul Libertatea a fost dezafectat forțat de autoritățile comuniste în 1977 (deși a continuat să figureze în nomenclatorul localităților). În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași. În comuna Dichiseni se află situl arheologic de interes național de la Coslogeni, aflat în zona punctelor „Grădiștea Coslogeni”-„La Clinci”, sit ce cuprinde o așezare neolitică, o așezare fortificată datând din secolele al XII-lea-al XI-lea î.e.n. și o necropolă de incinerație din secolele al
Comuna Dichiseni, Călărași () [Corola-website/Science/301110_a_302439]
-
necropolă de incinerație din secolele al V-lea-al IV-lea î.e.n. În rest, în comună se mai află șase alte obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Unul este un alt sit arheologic, aflat tot în zona satului Coslogeni, în punctul „Popina lui Ilie” și care cuprinde vestigiile unei așezări din secolele al XIII-lea-al XI-lea î.e.n. Alte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură (secolul al XIX-lea) din
Comuna Dichiseni, Călărași () [Corola-website/Science/301110_a_302439]
-
satul Rasa. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași. Șapte obiective din comuna Grădiștea sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice așezarea din neoliticul mijlociu (cultura Boian) de la Movila Berzei, lângă satul Bogata ( sud de podul peste lacul Gălățui; așezarea eneolitică aparținând culturii Gumelnița de la „Măgura Cuneștilor”, punct aflat în extremitatea sudică a satului Cunești, lângă cimitir; și situl de la Grădiștea
Comuna Grădiștea, Călărași () [Corola-website/Science/301114_a_302443]
-
2006, când satul Crivăț s-a desprins pentru a forma din nou o comună de sine stătătoare. Două obiective din comuna Crivăț sunt înscrise în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic aflat la 1 km vest de lacul Bondoc în punctul „Islaz”, și cuprinde urmele unei așezări datând din secolele al IV-lea-al III-lea î.e.n. Celălalt, dintre Crivăț și Budești, construit la începutul secolului al XX-lea, este clasificat
Comuna Crivăț, Călărași () [Corola-website/Science/301109_a_302438]
-
Preasna Veche și Codreni au fost depopulate în urma construcției barajului de la Gurbănești, pe Mostiștea, în 1985. Cinci obiective din comuna Gurbănești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice: așezarea din perioada Latène aflată pe malul Mostiștei, la nord de satul Coțofanca; așezarea similară de pe tereasa Mostiștei de la est de satul Gurbănești; și situl arheologic de la nord de satul Preasna, pe malul stâng al Mostiștei, ce cuprinde o a
Comuna Gurbănești, Călărași () [Corola-website/Science/301115_a_302444]
-
istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice: așezarea din perioada Latène aflată pe malul Mostiștei, la nord de satul Coțofanca; așezarea similară de pe tereasa Mostiștei de la est de satul Gurbănești; și situl arheologic de la nord de satul Preasna, pe malul stâng al Mostiștei, ce cuprinde o a treia așezare din perioada Latène, precum și o alta din Epoca Bronzului târziu. Un al patrulea obiectiv este clasificat ca monument de arhitectură: schitul Codreni, datând de la
Comuna Gurbănești, Călărași () [Corola-website/Science/301115_a_302444]
-
satul Cetatea Veche. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași. Patru obiective din comuna Spanțov au fost incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Două sunt situri arheologice, ambele din zona satului Cetatea Veche , aflat la ieșirea din sat către Ulmeni, sit ce cuprinde urmele unei așezări din perioada Latène și o necropolă din mileniul al IV-lea î.e.n.; și datând din secolul al III-lea î.e.n., ale
Comuna Spanțov, Călărași () [Corola-website/Science/301126_a_302455]
-
comuna Dorobanțu. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași. Cinci obiective din comuna Ulmu sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local, patru dintre ele fiind situri arheologice: (o insulă de pe lacul Mostiștea) de lângă satul Făurei, datând din secolele al IV-lea-I î.e.n.; , aflat pe malul lacului la 200 m de căminul de copii din Ulmu, sit ce cuprinde urmele unor așezări din neolitic (cultura Boian) și
Comuna Ulmu, Călărași () [Corola-website/Science/301130_a_302459]
-
1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași. Patru obiective din comuna Tămădău Mare sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt clasificate ca situri arheologice: datând din eneolitic și atribuită culturii Gumelnița, aflată în punctul „Movila din cimitir” din vechiul cimitir al satului Șeinoiu, de pe malul Mostiștei; și din perioada Latène, aflată la 2 km sud de satul Tămădău Mare. Un obiectiv este clasificat ca
Comuna Tămădău Mare, Călărași () [Corola-website/Science/301128_a_302457]
-
de la Emil Costinescu (latifundiar și om politic la sfârșitul secolului al XIX-lea). În anii 1960 apare pe hartă sub denumirea de „Dezrobirea”. În Costinești, turismul a debutat în anii 1920, cu amatori de pescuit în mare și de cercetări arheologice (eroziunea falezelor dezgropa în zonă cioburi, bănuți, bucăți de inscripții) dar și-a luat avântul din 1949, o dată cu inaugurarea primei tabere destinate pionierilor. Zece ani mai târziu a fost deschisă tabăra internațională a studenților. Printre cei care au tăiat panglica
Costinești, Constanța () [Corola-website/Science/301137_a_302466]
-
sat este Tekkeköy (denumire turcească) Istoria lui e necunoscută înainte de anul 1900, și merită o cercetare istorică deoarece sunt multe semne, relicve române, bizantine, turcești (monezi colecționate de un puști, ION DANCU clasa a V-a, donate în 1970 muzeului arheologic CONSTANTĂ D-lui R. OCHIANU (vezi PONTICA-7 pg.395-415)). Pe dealul din sud-estul satului, există ruinele unei CETĂȚI (antice (?) - nu știu de ce, nu a interesat pe nimeni, și nici nu este remarcată, amintită în istoria dobrogei), iar satul vecin se
Lespezi, Constanța () [Corola-website/Science/301141_a_302470]
-
-se). În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași. Nouă obiective din comuna Valea Argovei sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice: de pe terasa lacului Frăsinet/Obilești lângă satul Lunca; aflată la 500 m de satul Lunca, datând din secolele al IV-lea-al III-lea î.e.n.; aflat tot lângă satul Lunca, pe malul lacului Frăsinet/Obilești, sit ce cuprinde o așezare
Comuna Valea Argovei, Călărași () [Corola-website/Science/301131_a_302460]
-
Muntenia, România, formată din satele Bărbuceanu, Butimanu (reședința), Lucianca și Ungureni. Este străbătută de șoseaua națională DN1A, care leagă Bucureștiul de Ploiești prin Buftea, și care pe teritoriul comunei se intersectează cu DJ711, drum județean ce duce la Târgoviște. Cercetările arheologice efectuate pe teritoriul comunei Butimanu au demonstrat o continuitate neîntrerupta de locuire pe aceste meleaguri. Primele indicii ale unei culturi materiale umane dateaza din paleoliticul superior(cca. 35.000-1.000 I.Hr): La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta
Comuna Butimanu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301158_a_302487]
-
unul dintre cele trei sate care aparțin comunei Mănești . Vechimea locuirii umane pe aceste meleaguri este dovedită de descoperirile făcute în 1974 la punctul "La Izlaz" din Dragăești, unde au fost identificate două așezări prefeudale din secoul IV-V; materialul arheologic recoltat prezintă analogii cu cel descoperit în stațiunile de la Bucșani, Baleni și Târgoviște. Pentru epocile feudala și modernă sunt frecvente fragmentele ceramice găsite la Dragăești, mărturie a vechimii olăritului. Până în secolul XVIII, sătul s-a numit doar Dragăești, căpătând numele
Drăgăești-Pământeni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301169_a_302498]
-
lui Novac, datând din perioada stăpânirii romane asupra Munteniei în timpul lui Constantin cel Mare. Fără a exista exista scrieri din acea vreme arheologii au descoperit pe teritoriul comunei o așezare medievală din secolele VIII-X, care a căpătat statutul de sit arheologic (cod ran 67489.01) protejat de Ministerul Culturii. Prima datare o avem însă în 1653. În istoria Țării Românești, o importanță deosebită a avut bătălia de la Finta, care s-a desfășurat la 17 mai 1653, între Vasile Lupu, ajutat de
Comuna Finta, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301170_a_302499]
-
jumătate a sec. al XIII-lea existența "Țării lui Seneslau", situată la răsărit de Olt și care cuprindea, cu siguranta, cea mai mare parte a județului Dâmbovița. În momentul constituirii statului feudal Țară Românească se remarcă, atât documentar, cât și arheologic, o intensă locuire pe teritoriul județului, iar cercetările au scos în evidență existența unor așezări în mai toate zonele de relief (Cazaci, Băjești, Pucioasa-Șerbănești, Cobia, Mătăsaru, Speriețeni și multe altele).(Extras din: Scurt istoric - Consiliul Județean Dâmbovița) În zona satului
Speriețeni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301190_a_302519]
-
teritoriul județului, iar cercetările au scos în evidență existența unor așezări în mai toate zonele de relief (Cazaci, Băjești, Pucioasa-Șerbănești, Cobia, Mătăsaru, Speriețeni și multe altele).(Extras din: Scurt istoric - Consiliul Județean Dâmbovița) În zona satului se află un sit arheologic unde s-a descoperit o așezare fortificata din Epoca Bronzului. Extras din registrul istoric al Regimentului IV Ilfov nr. 21 privind operațiile efectuate în Muntenia (6 martie-5 aprilie 1907): Abia la 27 martie un pluton din Compania a 6-a
Speriețeni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301190_a_302519]