9,463 matches
-
Pelletier și Caventou (1818) ca și asupra emetinei, extrasă din planta ipeca. Magendie dezvoltă farmacologia experimentală, demonstrând că absența (carența) unor substanțe din organism creează dezechilibre generatoare de boli. Face studii aprofundate asupra sistemului nervos, acordă importanța dorită de Paracelsus, chimiei ca bază a fiziologiei. Prin adversitatea sa față de empirism și de speculațiile medicale fanteziste ale unor înaintași, Magendie se înscrie între creatorii medicinei moderne, dincolo de exagerările sale. Dacă în sec. XVIII rolul sistemului nervos se intuiește, (Hoffman Cullen, Brown), cu
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
proaspete, conservate sau uscate; extracte apoase sau lipidice; tiroidă uscată de oaie pentru hipotiroidism și gușă; extracte de suprarenale, ovar, testicul, pancreas, hipofiză în carența glandelor respective. Brown Séquard îl completează astfel și pe Galen îmbinând tradiția cu noncomformismul. Oricum, chimia și fizica au ajutat mult progresul medicinei din acest secol, progres la care adăugăm și contribuția metodei grafice a francezului Marey și germanului Ludwig, facilitând metodele electrografice și după 1900, apariția galvanometrului (Einthoven, 1903) și a oscilografului catodic (SUA Gasser
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
progres la care adăugăm și contribuția metodei grafice a francezului Marey și germanului Ludwig, facilitând metodele electrografice și după 1900, apariția galvanometrului (Einthoven, 1903) și a oscilografului catodic (SUA Gasser și Erlanger, 1922), macrofiziologia făcând loc microfiziologiei. în același timp, chimia face posibil studiul enzimelor descoperite după 1834 cu funcții biochimice de extremă importanță. Lista lor s-a îmbogățit mereu de la descoperirile lui Cl. Bernard. Problematica metabolismului, a echilibrului nutrițional și azi e cercetată cu atenția reclamată de creșterea enormă a
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
însuși Pasteur a început cu cercetări de ordin chimic și a sfârșit audiind cursuri de medicină. Interdisciplinaritatea susținută de Pasteur ca și obiectivitatea cercetărilor au convins și au impulsionat revoluția științifică din laboratoare, susținută de progresele din domeniul fizicii și chimiei. După 1865, medicina de laborator deschide noi orizonturi pentru toată lumea cercetătorilor. Metoda anatomo-clinică se completează cu cea fiziopatologică și cea etiopatologică, într-o metodologie complexă. Cu ajutorul ei, Rudolf Virchow (1821-1902) ajunge la teoria patologiei celulare, ilustrată în modificările patologice de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
a sulfamidelor (Domagh, 1935), a heparinei (Serpes, 1936), a microscopului electronic, a vitaminelor, hormonilor, grupelor sanguine cu implicații în transfuzii, transplanturi, în genetică, în medicină legală și în patologia neonatală; dezvoltarea ingineriei medicale, a bioingineriei și ramificarea ei în fizică, chimie, genetică etc.; diversificarea tehnicilor de diagnostic, până la diagnosticul cibernetic (după 1960); salturile chimiei de sinteză asociate terapeuticii (Ehrlich — 1908 — Premiul Nobel); consolidarea chimioterapiei, crearea sintezelor artificiale, a hormonilor sintetici, a actinoterapiei în ultraviolet (Finsen) practicarea grefelor și extinderea transplanturilor de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
hormonilor, grupelor sanguine cu implicații în transfuzii, transplanturi, în genetică, în medicină legală și în patologia neonatală; dezvoltarea ingineriei medicale, a bioingineriei și ramificarea ei în fizică, chimie, genetică etc.; diversificarea tehnicilor de diagnostic, până la diagnosticul cibernetic (după 1960); salturile chimiei de sinteză asociate terapeuticii (Ehrlich — 1908 — Premiul Nobel); consolidarea chimioterapiei, crearea sintezelor artificiale, a hormonilor sintetici, a actinoterapiei în ultraviolet (Finsen) practicarea grefelor și extinderea transplanturilor de organe, după debutul lui Cristian Barnard (1965), în transplantul de cord. Aceste doar
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și patologia, devin cu adevărat științifice. Röntgen, Bécquérel, soții Curie, Koch, Alexis Carrel, citați pentru acest început de secol sunt deținători ai Premiului Nobel, dovedind cu prisosință conexiunea dintre medicină și fizică. LABORATOARELE BIOCHIMICE ȘI ENDOCRINOLOGIA În sec. XX implicarea chimiei în progresul medicinei este o evidență. Implicarea ei la studiul corpului uman o transformă în biochimie, care la rândul său completează fiziologia. Descoperirile vaccinurilor, a serurilor și a atâtor produși vitalizanți au loc în laboratoarele de biochimie. Contribuția biochimiei la
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
la descoperirea multor organisme patogene, ca cele ale febrei tifoide, sifilisului, și împreună cu Gengou a bacilului tusei convulsive. Pentru diagnosticul atâtor maladii infecțioase și pentru descoperirile sale cu rol în imunologie J. Bordet a primit, în 1919, Premiul Nobel. Prin chimie s-a ajuns la analiza compușilor urinei, a naturii sucurilor gastrice, a concentrației de gaz carbonic, de oxigen, de gaze rare în plămâni și a consecințelor faste și nefaste a acestora, facilitând intervenții, și măsurile adecvate terapiei. Contribuția analizelor chimice
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
aceste domenii medicale au devenit discipline medicale, nemaifiind tratate drept capitole ale medicinei generale. Urbanizarea, industrializarea, dezechilibrul ecologic, drogurile, alcoolismul, criza educației, nesiguranța locului de muncă, complicarea sferei relațiilor, incertitudinea viitorului, pun la încercare liniștea oamenilor, supuși la diverse stressuri. Chimia mărește gama tranchilizantelor introduse în farmacii din 1952, dar empiric, precum opiaceele, folosite de când lumea. Apar bolile cromozomiale, aberații genetice, malformații monstruoase, puse în evidență prin cercetare mai întâi de Raymond Alexandre Turpin și Jérome J. L. M. Lejeune (1959
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și al adevăratei științe și culturi, un ilustrator prin exemplu personal al unității gând-cuvânt-faptă. La toți marii medici ai sec. XX, fie străini, fie români se observă tendința plurispecializării, mai ales în cazul fiziologiei. Cercetările lor se extind spre fiziopatologie, chimie fiziologică, microbiologie, endocrinologie etc. La începutul sec. XX se dezvoltă și electrofiziologia. Concomitent cu cercetările europene în această ramură se înscrie și creatorul de școală I. Athanasiu (1868 - 1926), studiind cu ajutorul galvanometrului cu coardă (W. Einthoven), electrocardiograma umană ajungând să
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
ilustrată la Iași de Socrat Lalu până în anul 1920, când se transferă la București unde activează până în 1940. Virgil Troteanu publică o lucrare de referință în acest domeniu „Considerații asupra rolului fiziologic al medicamentelor“ (1035). E. Riegler a pus bazele chimiei medicale la Iași, urmat la catedră de I. șumuleanu. * * * în secolul XX medicina românească se afirmă în toate ramurile sincronizându-se calitativ și cooperant cu medicina modernă mondială. Dezvoltarea clinicilor medicale se datorează modernizării laboratoarelor, care capătă o importanță deosebită
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
al viziunii integraliste a corpului uman, evitând abordarea cu prioritate a unui singur domeniu de cercetare în clinică. Emanoil Riegler (1854 - 1929), cu studii medicale la Viena, a avut o formație complexă de clinician dublat de o solidă pregătire în „chimia medicală“, denumire dată la începutul secolului biochimiei. Având o gândire fiziopatologică la patul bolnavului publică Rolul diagnosticului funcțional în medicină lucrare care demonstrează viziunea sa etiopatogenică în interpretarea bolilor. El a orientat medicina clinică ieșeană spre fiziopatologie și biochimie. Pe
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
română, este o confirmare. De aceea încrederea fiecăruia în medicină și medici trebuie dublată de gratitudinea fiecăruia dintre noi. ȘI PREZENTUL INTRĂ ÎN ISTORIE Dacă secolul XX rămâne în istoria medicinei prin dezvoltarea impetuoasă a concepțiilor și aplicațiilor fizicii și chimiei în toate sferele cunoșterii și progresului uman, secolul XXI va fi dominat de efortul cunoașterii de sine a celui mai reprezerntativ produs al Creatorului, OMUL, prin dezvoltarea nebănuită a biologiei, pentru înțelegerea misterului vieții. În acest efort de cunoaștere a
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
privire asupra sec. al XVII-lea medical 124 Secolul XVII în spațiul românesc 124 MEDICINA îN SECOLUL AL XVIII-LEA 126 Debutul luminilor 126 Medicii sunt prezenți în competiția de idei a secolului XVIII al Luminilor 128 Consecințe medical-sociale 130 Chimia și fizica în sprijinul medicinei 131 Boli și reușite medicale 133 Personalități și specialități medicale în Secolul Luminilor 135 Doi fiziologi moderni: Haller și Spallanzani 137 Secolul XVIII - medical - în spațiul românesc 142 MEDICINA MODERNĂ : SECOLUL XIX 146 Medicina românească
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
pus la punct tehnica inoculării preventive). La o privire retrospectivă, descoperim că realizările lui Leeuwenhoek sunt unice și variate. Astăzi el este considerat fondatorul microbiologiei, dar a avut contribuții însemnate și în alte științe, cum ar fi embriologia, cristalografia și chimia; unele dintre observațiile lui erau atât de precise, încît au putut fi folosite ca bază de interpretare și după două secole. Ar fi foarte greu să găsești un om pe măsura lui Leeuwenhoek atât în ceea ce privește varietatea domeniilor, cât și profunzimea
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
întunecarea liniilor spectrale indică absorbția lor pentru că atmosfera solară conține sodiu. Și spectrele altor elemente chimice din atmosfera solară vor prezenta linii întunecate corespunzătoare. Comparând spectrele, Kirchhoff și Bunsen au intuit importanța tehnicii lor pentru studiul compoziției soarelui și pentru chimia cerurilor. Este plauzibil, notează Kirchhoff, ca spectroscopia să fie aplicabilă și pentru atmosfera solară și pentru stelele fixe mai strălucitoare. Întradevăr, așa stăteau lucrurile, iar ideea a fost ulterior extinsă la întregul Univers. În 1861 Kirchhoff și Bunsen au continuat
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
probabil cel mai important instrument științific în sine născocit vreodată. Inventarea lui a permis realizarea mai multor descoperiri științifice de anvergură, în domenii care se întind de la fizica nucleului la cosmologia fizică și la astronomie, încorporând și toate ramurile geologiei, chimiei și medicinei, ceea ce înseamnă un număr mai mare de descoperiri decât ar fi fost posibil cu ajutorul oricărui alt instrument sau combinații de instrumente. În spestroscopie Kirchhoff a avut contribuții hotărâtoare în această epocă de început, de cristalizare a acestui domeniu
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
s-a mutat mai întâi la Moscova, iar apoi la St. Petersburg unde D.I. Mendeleev a urmat cursurile Institutului Pedagogic. A devenit profesor în 1855 și a fost trimis la sud de Odessa pentru a-și continua studiile în domeniul chimiei. Primul său post universitar l-a obținut în 1857, ulterior a plecat la Universitatea din Heidelberg (1859 1861) pentru studii postdoctorale. Întors la St. Petersburg, a început să scrie și să editeze lucrări științifice. A început să lucreze ca profesor
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
său post universitar l-a obținut în 1857, ulterior a plecat la Universitatea din Heidelberg (1859 1861) pentru studii postdoctorale. Întors la St. Petersburg, a început să scrie și să editeze lucrări științifice. A început să lucreze ca profesor de chimie la Institutul Tehnic în 1864. Privirea hipnotică a lui Mendeleev surprinsă în portretele sale întărește convingerea că viața lui personală a fost fascinantă. În 1863, la vârsta de treizeci și unu de ani, la insistențele surorii sale, s-a căsătorit
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
doilea mariaj al său a fost foarte fericit, iar cuplul a avut patru copii. Introdus de soția sa în lumea artei, Mendeleev a devenit colecționar și critic de artă, chiar ales în Academia Rusă de Artă. Cartea lui Mendeleev, Principiile chimiei, a fost scrisă între 1868-1870. În timpul scrierii cărții, D.I. Mendeleev a cercetat relațiile dintre elementele chimice. În urma acestor cercetări a apărut Sistemul Periodic al elementelor care prezenta lista tuturor elementelor aranjate după masele atomice în diferite grupe. Mânat de dorința
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
i-a petrecut ca șef al Biroului pentru Metrologie. Spre sfârșitul vieții a suferit, ca și tatăl său, de cataractă. A murit la 20 ianuarie 1907. Sistemul periodic al elementelor, o moștenire nepieritoare Mendeleev a sesizat că în acea vreme chimia era o știință mai mult descriptivă. Simpla aglomerare de fapte, fie ea chiar foarte largă, simpla acumulare a acestora încă nu înseamnă o metodă de cunoaștere științifică și nu oferă garanție succeselor viitoare și nici dreptul la denumirea de știință
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
element încă nedescoperit. În tabelul publicat de Mendeleev în 1869 au fost lăsate 6 pătrățele libere în care urmau să-și găsească locul elemente încă nedescoperite cu masele atomice 8, 22, 45, 68, 70, 180. Pentru prima oară în istoria chimiei s-a prezis, cu o mare precizie, descoperirea unor elemente și, în mod orientativ, au fost determinate chiar masele lor atomice. În această primă lucrare închinată legii periodicității Mendeleev scria: Trebuie să ne așteptăm să fie descoperite încă multe corpuri
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
poziția și locul fiecărui element în parte în sistemul general al tuturor elementelor. După B.M. Kedrov, se poate spune că aceasta a fost baza înțelegerii noi, mendeleeviene, a noțiunii de element. Însuși Mendeleev, pregătind ultima ediție a lucrării sale Bazele chimiei, a exprimat aceasta în următoarea formulare generală: În sistemul periodic, fiecare element își are locul determinat de grupa (însemnată cu o cifră romană) și de rândul (cifra arabă) în care se află. Ele indică mărimea masei atomice, analogia proprietăților și
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
inițial sistemul lui Mendeleev nu s-a bucurat de acceptarea generală, descoperirea elementelor care lipseau și care aveau proprietățile prezise de el a fost hotărâtoare pentru confirmarea valabilității teoriei sale și care, în forma actuală constituie un concept fundamental al chimiei moderne. Sistemul periodic numară 118 elemente chimice, din care 90 se gasesc în stare naturală (2 lichide, 11 68 gaze și 77 solide), iar altele 28 artificiale. Până în 1984 s-au produs din acestea 6 845 000 de compuși, din
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
Pe 18 martie 1869, fiind bolnav, l-a rugat pe colegul său N.A. Mensutkin să citească în locul său comunicarea Încercare de a stabili un sistem al elementelor bazat pe greutatea atomică și pe asemănarea chimică la ședința Societății Ruse de Chimie. Lucrarea sa Principiile chimiei, un text fluent, cu multe și lungi note de subsol și anecdote, a fost tradus în numeroase limbi. În Rusia Mendeleev este amintit astăzi pentru aceste realizări, dar și pentru munca sa de pionierat în dezvoltarea
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]