9,485 matches
-
pericolele ce sunt în cale. Nu știu cum să fac să fie mai bine"1006. Împreună cu Tipografia Presa Bună, a fost evacuată și Tipografia Serafica de la Săbăoani, care aparținea Ordinului franciscan. Această acțiune s-a desfășurat cu multe greutăți și într-un climat de nesiguranță. În iunie 1944, Serafica era dată dispărută, iar până în august nici Presa Bună nu ajunsese încă la destinație, deși preotul Matei anunțase pe data de 8 a lunii august că vagoanele plecaseră de mult din Iași1007. Întârzierea s-
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
combaterea mesajului adversarului. Contrapropaganda se construiește pornind de la: identificarea temelor adversarului și clasarea acestora în ordinea importanței, atacarea punctelor slabe (nu a frontului propagandei adverse atunci când este puternic), desconsiderarea adversarului, evidențierea contradicției dintre propagandă și faptele adversarului, ridiculizarea acestuia, dezvăluirea "climatului de forță" (Vladimir Volkoff, Dezinformarea, armă de război, traducere de Andreea Năstase, Editura Incitatus, București, 2000, p. 44). 46 Ibidem, pp. 43-44. 47 Pentru a crea un program coerent și eficient de propagandă trebuie, să existe o bună cunoaștere și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cu cele două axe factoriale. Reprezentarea grafică a pozițiilor variabilelor în raport cu primele două axe, după rotația axelor (figura 4.46), evidențiază cele două componentele principale: potențialul de dezvoltare, exprimat prin starea economiei și accesul populației la servicii (prima axă), și climatul social (a doua axă). Prima axă opune, pe de o parte, variabilele care descriu rezultatele economice, nivelul de educație al populației și accesul acesteia la tehnologie, precum și variabile care exprimă situația de pe piața muncii, iar pe de altă parte, variabile
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
pe partea dreaptă a planului factorial, în opoziție cu țările care se confruntă cu o situație precară pe piața muncii, un grad mare de poluare în mediul urban și acces redus la serviciile de sănătate. A doua axă, cea a climatului social, este formată din trei variabile, și anume: rata abandonului școlar, inegalitatea distribuției veniturilor și rata sărăciei după transferurile sociale. Astfel, țările cu un climat social favorabil dezvoltării vor fi reprezentate în partea de sus a planului factorial. Identificarea profilului
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
în mediul urban și acces redus la serviciile de sănătate. A doua axă, cea a climatului social, este formată din trei variabile, și anume: rata abandonului școlar, inegalitatea distribuției veniturilor și rata sărăciei după transferurile sociale. Astfel, țările cu un climat social favorabil dezvoltării vor fi reprezentate în partea de sus a planului factorial. Identificarea profilului de dezvoltare al României în raport cu al celorlalte state membre UE, folosind regula 3σ arată reprezentarea grafică a țărilor analizate în planul primelor două axe factoriale
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
situației economice și a accesului populației la servicii identifică Luxemburgul și țările nordice (Suedia, Danemarca și Finlanda) ca având cel mai ridicat potențial de dezvoltare. Acestea sunt urmate, aproape de limita intervalului x ± σ , de Olanda și Marea Britanie. Țările în care climatul social este cel mai favorabil dezvoltării sunt Cehia, Slovenia, Olanda și țările nordice, aflate în dreapta intervalului x ± σ , pe a doua axă factorială, în timp ce Letonia, Grecia, Italia și Portugalia, poziționate în stânga intervalului x ± σ al axei a doua
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
mai favorabil dezvoltării sunt Cehia, Slovenia, Olanda și țările nordice, aflate în dreapta intervalului x ± σ , pe a doua axă factorială, în timp ce Letonia, Grecia, Italia și Portugalia, poziționate în stânga intervalului x ± σ al axei a doua, se confruntă cu climatul social cel mai puțin avantajos pentru dezvoltare. Ciprul prezintă profilul dezvoltării cel mai apropiat de media Uniunii Europene, atât în ceea ce privește prima componentă principlă, cât și prin prisma celei de-a doua; scorurile corespunzătoare Ciprului sunt ambele foarte apropiate de valoarea
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
de valoarea zero, valoare corespunzătoare mediilor Uniunii pentru cele două axe factoriale. Sintetizând caracteristicile celor două componente principale, se poate afirma că țările aflate în cadradul I al planului factorial, prezintă atât potențialul cel mai ridicat de dezvoltare, cât și climatul cel mai favorabil dezvoltării. Aceste trăsături sunt specifice îndeosebi țărilor nordice din Uniune: Danemarca, Suedia și Finlanda, urmate de Olanda, Austria, Germania, Belgia și Franța. România se găsește în cadranul opus, fiind caracterizată printr-un climat social mai puțin favorabil
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
de dezvoltare, cât și climatul cel mai favorabil dezvoltării. Aceste trăsături sunt specifice îndeosebi țărilor nordice din Uniune: Danemarca, Suedia și Finlanda, urmate de Olanda, Austria, Germania, Belgia și Franța. România se găsește în cadranul opus, fiind caracterizată printr-un climat social mai puțin favorabil și un potențial de dezvoltare încă redus, comparativ cu celelalte țări din Uniunea Europeană. Nevoia de a cunoaște într-o formă măsurabilă realitatea înconjurătoare impune cercetarea statistică a nivelului și variației fenomenelor și proceselor, precum și a aspectelor
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
naturale. Evaluarea statistică a dezvoltării regionale în România în raport cu celelalte state membre U.E. a permis, cu ajutorul ACP, identificarea principalilor factori de influență ai dezvoltării regionale: potențialul de dezvoltare, exprimat prin starea economiei și accesul populației la servicii (prima axă) și climatul social (a doua axă). Prima axă opune, pe de o parte, variabilele care descriu rezultatele economice, nivelul de educație al populației și accesul acesteia la tehnologie, precum și variabile care exprimă situația de pe piața muncii, iar pe de altă parte, variabile
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
pe partea dreaptă a planului factorial, în opoziție cu țările care se confruntă cu o situație precară pe piața muncii, un grad mare de poluare în mediul urban și acces redus la serviciile de sănătate. A doua axă, cea a climatului social, este formată din trei variabile, și anume: rata abandonului școlar, inegalitatea distribuției veniturilor și rata sărăciei după transferurile sociale. Astfel, țările cu un climat social favorabil dezvoltării sunt reprezentate în partea de sus a planului factorial. Analiza poziționării țărilor
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
în mediul urban și acces redus la serviciile de sănătate. A doua axă, cea a climatului social, este formată din trei variabile, și anume: rata abandonului școlar, inegalitatea distribuției veniturilor și rata sărăciei după transferurile sociale. Astfel, țările cu un climat social favorabil dezvoltării sunt reprezentate în partea de sus a planului factorial. Analiza poziționării țărilor pe harta factorială permite identificarea, folosind regula celor 3σ, a celor mai dezvoltate și a celor mai puțin dezvoltate state în raport cu fiecare axă factorială, evidențiind
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
șomajului pe termen lung. Axa situației economice și a accesului populației la servicii identifică Luxemburgul și țările nordice (Suedia, Danemarca și Finlanda) ca având cel mai ridicat potențial de dezvoltare. Acestea sunt urmate de Olanda și Marea Britanie. Țările în care climatul social este cel mai favorabil dezvoltării sunt Cehia, Slovenia, Olanda și țările nordice, în timp ce Letonia, Grecia, Italia și Portugalia se confruntă cu climatul social cel mai puțin avantajos pentru dezvoltare. Ciprul prezintă profilul dezvoltării cel mai apropiat de media Uniunii
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
având cel mai ridicat potențial de dezvoltare. Acestea sunt urmate de Olanda și Marea Britanie. Țările în care climatul social este cel mai favorabil dezvoltării sunt Cehia, Slovenia, Olanda și țările nordice, în timp ce Letonia, Grecia, Italia și Portugalia se confruntă cu climatul social cel mai puțin avantajos pentru dezvoltare. Ciprul prezintă profilul dezvoltării cel mai apropiat de media Uniunii Europene, atât în ceea ce privește prima componentă principlă, cât și prin prisma celei de-a doua. Sintetizând caracteristicile celor doi factori reprezentativi, se poate afirma
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
cât și prin prisma celei de-a doua. Sintetizând caracteristicile celor doi factori reprezentativi, se poate afirma că Danemarca, Suedia și Finlanda, urmate de Olanda, Austria, Germania, Belgia și Franța prezintă atât potențialul cel mai ridicat de dezvoltare, cât și climatul cel mai favorabil dezvoltării. Spre deosebire de acestea, România este caracterizată printr-un climat social mai puțin favorabil și un potențial de dezvoltare încă redus comparativ cu celelalte țări din
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
factori reprezentativi, se poate afirma că Danemarca, Suedia și Finlanda, urmate de Olanda, Austria, Germania, Belgia și Franța prezintă atât potențialul cel mai ridicat de dezvoltare, cât și climatul cel mai favorabil dezvoltării. Spre deosebire de acestea, România este caracterizată printr-un climat social mai puțin favorabil și un potențial de dezvoltare încă redus comparativ cu celelalte țări din
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
deputat de Cetatea Albă, apoi de Soroca și validat ca atare. Dar acuzațiile de trădare vor fi reiterate la toate inițiativele politice ale lui S. (un anteproiect de constituție, formarea Partidului Țărănesc, fuzionarea acestuia cu Partidul Național din Transilvania etc.), climatul ostil împiedicându-l să le ducă până la capăt și, implicit, să ocupe locul de lider pe care îl merita. În 1929 optează pentru locul de senator de drept, după un an dându-și demisia din Partidul Național Țărănesc, gest pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
există funcții, roluri și statusuri delimitate ierarhic, intre care se stabilește un sistem de comunicare formală, dar și informală. Nu în ultimul rând, școala presupune prezența unui mare număr de indivizi care acționează în vederea atingerii unor scopuri comune. I.2 Climatul școlii Viața organizației școlare nu se rezumă doar la activitățile desfășurate, ci se referă și la stările subiective trăite de indivizii implicați în aceste activități. Fiind implicați în atingerea unor scopuri comune, membrii școlii interacționează, iar din interacțiunea lor rezultă
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
iar din interacțiunea lor rezultă trăiri oscilând între satisfacție și insatisfacție, încredere și dezamăgire, curaj și descurajare etc. Aceste trăiri influențează în mare măsură bunul mers al școlii, de aceea ele nu trebuie neglijate. Aceste fenomene subiective constituie așa - numitul climat al școlii. Prin „climat” E. Păun desemnează „ambianța intelectuală și morală care domnește într-un grup, ansamblul percepțiilor colective și al trăirilor emoționale existente în cadrul unei organizații. Climatul exprimă stările generate de confruntarea dintre așteptările angajaților și condițiile de muncă
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
rezultă trăiri oscilând între satisfacție și insatisfacție, încredere și dezamăgire, curaj și descurajare etc. Aceste trăiri influențează în mare măsură bunul mers al școlii, de aceea ele nu trebuie neglijate. Aceste fenomene subiective constituie așa - numitul climat al școlii. Prin „climat” E. Păun desemnează „ambianța intelectuală și morală care domnește într-un grup, ansamblul percepțiilor colective și al trăirilor emoționale existente în cadrul unei organizații. Climatul exprimă stările generate de confruntarea dintre așteptările angajaților și condițiile de muncă și de viață oferite
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
de aceea ele nu trebuie neglijate. Aceste fenomene subiective constituie așa - numitul climat al școlii. Prin „climat” E. Păun desemnează „ambianța intelectuală și morală care domnește într-un grup, ansamblul percepțiilor colective și al trăirilor emoționale existente în cadrul unei organizații. Climatul exprimă stările generate de confruntarea dintre așteptările angajaților și condițiile de muncă și de viață oferite de organizație. Climatul exprimă deci, stări subiective, îndeosebi de ordin afectiv și moral... Climatul reprezintă moralul grupului.” Climatul reprezintă calitatea activității pedagogice și mai
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
desemnează „ambianța intelectuală și morală care domnește într-un grup, ansamblul percepțiilor colective și al trăirilor emoționale existente în cadrul unei organizații. Climatul exprimă stările generate de confruntarea dintre așteptările angajaților și condițiile de muncă și de viață oferite de organizație. Climatul exprimă deci, stări subiective, îndeosebi de ordin afectiv și moral... Climatul reprezintă moralul grupului.” Climatul reprezintă calitatea activității pedagogice și mai ales performanțele profesorilor și ale elevilor. În funcție de calitatea sa, climatul poate deveni un factor de mobilizare sau unul perturbartor
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
percepțiilor colective și al trăirilor emoționale existente în cadrul unei organizații. Climatul exprimă stările generate de confruntarea dintre așteptările angajaților și condițiile de muncă și de viață oferite de organizație. Climatul exprimă deci, stări subiective, îndeosebi de ordin afectiv și moral... Climatul reprezintă moralul grupului.” Climatul reprezintă calitatea activității pedagogice și mai ales performanțele profesorilor și ale elevilor. În funcție de calitatea sa, climatul poate deveni un factor de mobilizare sau unul perturbartor pentru membrii școlii. El se referă la percepțiile profesorilor și ale
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
trăirilor emoționale existente în cadrul unei organizații. Climatul exprimă stările generate de confruntarea dintre așteptările angajaților și condițiile de muncă și de viață oferite de organizație. Climatul exprimă deci, stări subiective, îndeosebi de ordin afectiv și moral... Climatul reprezintă moralul grupului.” Climatul reprezintă calitatea activității pedagogice și mai ales performanțele profesorilor și ale elevilor. În funcție de calitatea sa, climatul poate deveni un factor de mobilizare sau unul perturbartor pentru membrii școlii. El se referă la percepțiile profesorilor și ale elevilor asupra mediului în
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
condițiile de muncă și de viață oferite de organizație. Climatul exprimă deci, stări subiective, îndeosebi de ordin afectiv și moral... Climatul reprezintă moralul grupului.” Climatul reprezintă calitatea activității pedagogice și mai ales performanțele profesorilor și ale elevilor. În funcție de calitatea sa, climatul poate deveni un factor de mobilizare sau unul perturbartor pentru membrii școlii. El se referă la percepțiile profesorilor și ale elevilor asupra mediului în care își desfășoară activitatea (caracteristicile relațiilor interpersonale din școală, gradul de motivare și de mobilizare a
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]