10,052 matches
-
o nouă manifestație la 15 noiembrie, dar organizatorii au fost arestați înainte de a putea transmite mai departe această inițiativă. Încă din 27 octombrie 1956, Biroul Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, întrunit în regim de urgență înființase un comandament de criză sub conducerea lui Emil Bodnăraș, în alcătuirea căruia intrau Nicolae Ceaușescu, Alexandru Drăghici și Leontin Sălăjan. Comandamentul avea atribuții foarte largi, având dreptul de a ordona deshiderea focului și de a declara stare de urgență în orice regiune
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
Încă din 27 octombrie 1956, Biroul Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, întrunit în regim de urgență înființase un comandament de criză sub conducerea lui Emil Bodnăraș, în alcătuirea căruia intrau Nicolae Ceaușescu, Alexandru Drăghici și Leontin Sălăjan. Comandamentul avea atribuții foarte largi, având dreptul de a ordona deshiderea focului și de a declara stare de urgență în orice regiune a țării. În mod explicit, comandamentul avea dreptul de a suspenda cursurile în institutele de învățământ superior. Organele de
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
Emil Bodnăraș, în alcătuirea căruia intrau Nicolae Ceaușescu, Alexandru Drăghici și Leontin Sălăjan. Comandamentul avea atribuții foarte largi, având dreptul de a ordona deshiderea focului și de a declara stare de urgență în orice regiune a țării. În mod explicit, comandamentul avea dreptul de a suspenda cursurile în institutele de învățământ superior. Organele de partid au trecut însă imediat la măsuri de represiune, pentru a preveni alte acțiuni potențiale similare în viitor. Au urmat o serie întreagă de arestări, mandatele de
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
să accepte o întâlnire cu Vladimirescu, la sfârșitul lunii martie cei doi conducători s-au întâlnit la marginea Bucureștiului. Tudor a respins și de această dată cererea eteriștilor de unire a celor două mișcări, practic de subordonarea a armatei pandurilor comandamentului armatei revoluționare grecești. Tudor a protestat față de intrarea eteriștilor în București, susținând că rezolvarea problemelor interne ține exclusiv de competența pandurilor, iar sprijinul extern trebuind să se limiteze doar la intervenții diplomatice. Întânirea dintre cei doi conducători s-a încheiat
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
să asedieze portul Casablanca până pe 10 noiembrie. Generalul Patton a intrat în Casablanca fără să întâmpine vreo opoziție. Patton era încă la Casablanca, când în data de 19 februarie 1943 americanii sufereau prima lor înfrângere în Bătălia de la Pasul Kasserine. Comandamentul american a luat imediat măsuri și l-a numit pe Patton în fruntea trupelor americane, avându-l ca adjunct pe Omar N. Bradley. Patton a sesizat că americanii nu aveau sprijin aerian suficient și deși a încercat îmbunătățirea situației, o
George S. Patton () [Corola-website/Science/306393_a_307722]
-
puteau găsi forța necesară pentru a înfrunta calamitatea". Anexarea Basarabiei, a nordului Bucovinei și a ținutului Herței a avut însemnate consecințe asupra situației interne și internaționale a României. Mai mult, creșterea tensiunii la granița de răsărit a determinat ca diverse comandamente să solicite precizarea conduitei în caz de agresiune din partea sovieticilor și adoptarea măsurilor de evacuare a unor bunuri și a unor categorii de personal din Basarabia. Marele Stat Major a elaborat o serie de planuri de evacuare a teritoriului dintre
Pogromul de la Dorohoi () [Corola-website/Science/306411_a_307740]
-
nesimpatizantă (evreii) rămânea pe loc. "Faptul că li se refuza orice fel de opțiune a stârnit îngrijorare și neliniste în rândul evreilor". La 28 iunie 1940, Marele Stat Major a emis ordinul numărul 6006 către grupul de Armată 1 și comandamentele din subordinea acesteia, în care anunță trupele de cedarea Basarabiei și a nordului Bucovinei, orașele: Chișinău, Cernăuți, Cetatea Albă urmând să fie evacuate în cursul zilei. Comandanților li se cerea să prevină trupele românești să nu deschidă focul asupra sovieticilor
Pogromul de la Dorohoi () [Corola-website/Science/306411_a_307740]
-
armatei române din Basarabia și Bucovina de Nord a fost însoțită de un val de violențe îndreptate împotriva evreilor, însă ordinele de agresare fizică sau de omorâre a evreilor nu au fost date de Marele Stat Major sau de alte comandamente superioare. În multe cazuri, inițiativa a pornit de la unitățile, subunitățile și chiar grupuri de militari care se retrăgeau în dezordine. Atitudinea ostașilor români poate fi interpretată ca o expresie a nemulțumirilor față de umilințele îndurate în timpul retragerii, dar în egală măsură
Pogromul de la Dorohoi () [Corola-website/Science/306411_a_307740]
-
După circa o oră panica a încetat, populația reluându-și calmul. Din cauza focurile trase, unitățile ce eșiseră din Dorohoi spre Botoșani au început să fugă, lansând și ele zvonul că vin rușii. Au fost liniștiți de un ofițer trimis de comandament cu auto în urma lor”". Pogromul a fost oprit abia la ordinul lui Constantin Sănătescu, comandantul Corpului 8 Armată, al cărui cartier general se afla la Dorohoi. El a afirmat că nu exista niciun ordin oficial de a se trage în
Pogromul de la Dorohoi () [Corola-website/Science/306411_a_307740]
-
fost ucisi 52 de evrei în cimitirul evreiesc din localitate, dar nu cunoaște numărul evreilor uciși în oraș. Inițiatorii și executorii pogromului au fost soldați români din Regimentul 3 Grăniceri și Regimentul 8 Artilerie. Procurorul militar de pe lângă Curtea Marțială a Comandamentului Garoafa, căpitanul Mihail Duca, colonelul medic C. Enăchescu, medic în Dorohoi, sublocotenentul Dulamă, grefierul Curții Marțiale și inginerul Ion Pascu, ajutor de primar în Dorohoi au consemnat, într-un proces verbal din 3 iulie 1940, că identificaseră 50 de cadavre
Pogromul de la Dorohoi () [Corola-website/Science/306411_a_307740]
-
de ani. Peste aceste departamente exista un comitet de planificare centralizată condus de însuși Speer care și-a asumat o responsabilitate sporită asupra producției de război și pe măsura trecerii timpului asupra întregii economii germane. Conform documentelor de la conferințele Înaltului Comandament al Forțelor armate (Wehrmacht) din martie 1942 „În zilele noastre contează doar cuvîntul lui Speer, el poate interfera în toate departamentele. Deja el stăpînește toate departamentele.. Pe ansamblu atitudinea lui Speer este precisă” Goebbels a notat în jurnalul său în
Albert Speer () [Corola-website/Science/305850_a_307179]
-
sau OKW (Înaltul comandament al "Wehrmacht"-ului = al forțelor de apărare) a fost instituția militară germană de nivelul cel mai înalt care se ocupa cu planificarea și administrația militară din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Își avea sediul principal în localitatea Wünsdorf
Oberkommando der Wehrmacht () [Corola-website/Science/305899_a_307228]
-
treilea Reich, coordinând eforturile forțelor de uscat ("Heer"), marinei ("Kriegsmarine") și forțelor aeriene ("Luftwaffe"). Având funcția de cabinet militar pentru Adolf Hitler, a fost însărcinat cu transpunerea ideilor lui Hitler în ordine militare. Practic a avut foarte puțină influență asupra comandamentelor înalte ale forțelor de uscat, flotei și forțelor aeriene. În timp ce războiul progresa, OKW s-a găsit în situația de a avea tot mai mult control direct asupra unităților militare, mai ales în vest. Acest fapt a creat situația în care
Oberkommando der Wehrmacht () [Corola-website/Science/305899_a_307228]
-
tot mai mult control direct asupra unităților militare, mai ales în vest. Acest fapt a creat situația în care din 1942 OKW-ul comanda forțele din vest, în timp ce comanda asupra frontului rusesc era exercitată de "Oberkommando des Heeres", OKH (Înaltul comandament al forțelor de uscat). OKW fusese format în 1938 după afacerea Blomberg-Fritsch care a dus la demisia lui Werner von Blomberg și dizolvarea "Reichswehrministerium" (Ministerul de război al Reichului). Albrecht von Hagen, un membru al nereușitei tentative de asasinare a
Oberkommando der Wehrmacht () [Corola-website/Science/305899_a_307228]
-
von Blomberg și dizolvarea "Reichswehrministerium" (Ministerul de război al Reichului). Albrecht von Hagen, un membru al nereușitei tentative de asasinare a lui Hitler de la 20 iulie, a fost staționat aici cu responsabilitatea de curier între posturile militare din Berlin și comandamentul secret a lui Hitler, cunoscut ca „Bârlogul lupului”. Între OKW și OKH a existat o rivalitate: din cauză că multe operațiuni germane în timpul celui de-al Doilea Război Mondial au fost operațiuni de uscat (cu sprijin aerian), OKH a revendicat controlul asupra
Oberkommando der Wehrmacht () [Corola-website/Science/305899_a_307228]
-
erau bifurcate mai departe între OKW și "Oberbefehlshaber West" (OBW, Comandantul suprem în vest), care era "Generalfeldmarschall" Gerd von Rundstedt (mai târziu mareșalul Gunther von Kluge). Cu timpul fragmentarea s-a mărit, deoarece operațiuni navale și aeriene aveau propriile lor comandamente ("Oberkommando der Marine", OKM, și "Oberkommando der Luftwaffe", OKL, în frunte cu Hermann Goering) care, teoretic subordonate, erau totuși destul de independente de OKW sau OBW. OKW a fost condusă pe întreaga perioadă a războiului de Wilhelm Keitel care răspundea direct
Oberkommando der Wehrmacht () [Corola-website/Science/305899_a_307228]
-
după o bătălie scurtă, germanii au capturat vehiculele. Grupul de asalt (acum motorizat) s-a îndreptat spre Ministerul de Război Iugoslav, dar când au ajuns clădirea fusese deja abandonată, probabil în timpul atacurilor Luftwaffe asupra orașului. Deorece nu mai era nici un comandament rămas în Belgrad, Klingenberg a purces la ambasada Germaniei care a rămas deschisă în Belgrad. Germanii au arborat o mare svastică și au ridicat-o deasupra ambasadei pentru a declara capturarea orașului. Două ore mai târziu, primarul Belgradului a ajuns
2. SS-Panzer-Division Das Reich () [Corola-website/Science/305888_a_307217]
-
și alții. Manifestația trebuia să aibă loc în fața Teatrului Național. Forțele de ordine, formate din Regimentul 9 Vânători, Poliție și Jandarmerie, comandate de prefectul de poliție generalul Ștefănescu și de șeful garnizoanei București, generalul Mărgineanu se grupează în pasajul Român, comandamentul fiind instalat în sediul secției de poliție din pasaj. Din pasaj, generalul Mărgineanu telefonează primului ministru Ion I. C. Brătianu cerându-i autorizația de a interveni împotriva demonstranților. Progresiv situația politică din București se liniștește și începe dezvoltarea orașului din perioada
Pasajul Român () [Corola-website/Science/305937_a_307266]
-
în poligonul Sudiți pentru evaluare. Din nou au apărut temeri că șasiul nu va rezista la șocul provocat de recul, însă aceste temeri nu au fost adeverite. Testele prototipului M-04 au fost evaluate și de 2 reprezentanți ai Înaltului Comandament German, care au fost impresionați de manevrabilitatea și mobilitatea originalului vânător de tancuri. În acest timp, România a reușit să încheie contracte cu mi mulți furnizori din Franța, Elveția și Suedia pentru furnizarea de componente, iar Germania, deși nu era
Mareșal (vânător de tancuri) () [Corola-website/Science/305948_a_307277]
-
înlocuirea vechiului tun cu tunul ZIS-3 model 1941, de același calibru, montarea unei unități de comunicație radio și suplimentarea rastelurilor pentru muniție. Restul de 20 de tancuri nu au mai fost modificate, decizia fiind luată la 22 iulie 1944 de către Comandamentul Trupelor Motomecanizate, acesta urmând a fi supuse unor studii în vederea montării tunului antitanc Reșița de calibrul 75 mm sau chiar a tunului Rheinmetall calibrul 88 mm sau transformarea acestora în tancuri aruncătoare de flăcări. În luna iulie 1944, în cadrul Regimentului
TACAM R-2 () [Corola-website/Science/305962_a_307291]
-
în lupta contra britanicilor. După ce comandantul Etzel-ului, David Raziel a fost ucis în timpul unei operații conduse de britanici în Irak, nivelul de activitate al organizației s-a redus la minimum. Noul comandant al Etzel, Yaakov Meridor, a hotărât să anunțe comandamentul organizației ca renunță la conducerea organizației în favoarea lui Beghin. Părinții și frații lui Beghin, care au rămas la Brest Litovsk, au fost omorâți de naziști după recucerirea orașului de către aceștia la -23 iunie 1941. Tatăl său a fost unul din
Menahem Beghin () [Corola-website/Science/305278_a_306607]
-
1943, la varsta de 30 ani, caporalul Beghin a părăsit oștirea poloneză pentru a deveni comandantul Organizației Militare Naționale - Irgun Tzvai Leumi sau Etzel. El a început reorganizarea Irgunului. L-a numit ca adjunct pe Yaakov Meridor, și a restrâns comandamentul la trei persoane: Ben Eliezer, Eliahu Lankin și Shlomo Lev-Ami (Levi). Primul său nume conspirativ a fost „Ben David”. Declararea Revoltei Irgunului la 1 februarie 1944 s-a făcut printr-un prim manifest în care s-a putut recunoaște spiritul
Menahem Beghin () [Corola-website/Science/305278_a_306607]
-
Bratuseni - Edinita. Ziua următoare, Brigadă 6 Cavalerie a ajuns la nord-est de Văratec, iar Divizia 6 a continuat traversarea fără probleme. În schimb Divizia 13 Infanterie a fost atacată foarte puternic de Corpul 2 Mecanizat sovietic la Soltoaia. Rapoartele înaintate comandamentului mentinonau 200 de tancuri, cifra foarte probabil exagerată. Pe 4 iulie, Brigadă 5 Cavalerie a trecut și ea Prutul cu Detașamentul "Col. Korne" și a început înaintarea pe direcția Terebna - Edinita. Divizia 1 Blindata a intervenit cu Batalionul 1 din
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
Divizia 76 Infanterie germană, care era atacat de blindate sovietice și se află într-o situație grea. Divizia 8 Infanterie, subordonată Corpului 30, a ieșit din capetele de pod de la Badarai, Chetris și Moară Domneasca, dar a fost oprită de comandamentul corpului, deoarece Divizia 198 germană aflată în flancul sau intampina greutăți. Subordonată aceluiași corp german, Divizia 13 a dus lupte la Sărată Nouă, iar ziua următoare a intampinat rezistente puternice la Marandeni. Batalionul III/ Regimentul 7 Dorobanți a reușit să
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
values of multinațional companies. a comparative study: Europe, Asia, UȘA, scientific bulletin - Economic Sciences Volume 11/Special Issue Pitești 2012 ISSN: 1583-1809(Coautor); Permis de conducere categoria „B” • Diplome și distincții acordate de Guvernul României, Ministerul Învățământului, Ministerul Apărării Naționale, Comandamentul Național al Jandarmeriei, Asociația Revoluționară „Adevăr și Dreptate” din România, Asociația „Cultul Eroilor”, Asociația Română „Antidrog”, Consiliul Județean Olt, Prefectura Olt, Primăria Municipiului Caracal etc. • Cetățean de onoare al localităților: Caracal, Piatra - Olt, Băbiciu, Brâncoveni, Curtișoara, Poboru, Vâlcele. Prezentat referate
Marin Ionică () [Corola-website/Science/305473_a_306802]