10,875 matches
-
încă la Belgrad, Regina Maria își petrecea dimineața în pat, corectându-și cartea, aflată încă în stadiul de manuscris, Viziuni. „În general, Mihai vine la mine. Se uită la toate lucrurile mele, le atinge ca toți copiii, dar este ascultător. Conversațiile noastre sunt pantomime, pentru că el nu formulează nici un fel de cuvinte, dar le știe pe toate când le numești”. 30 octombrie. Regina Maria s-a înapoiat în țară, însoțită, probabil, de Carol și de Sitta, de Mihai și de Mignon
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
cu antirabice. August (înainte de 21). După o lună, încă se mai afla în convalescență. Dimineața, la Sinaia, era scos la plimbare, „purtat într-o cărucioară”. 16 octombrie. N. Iorga ia dejunul la Principesa Elena. „Copilul regal a intrat în momentul conversației. Voinic și vioi, cu păr des și creț, blond, pe fața rotundă, cu ochii mici și șireți, e foarte drăguț. Știe englezește și românește, dar nu vrea să vorbească. Se lasă sărutat, iar când îi dau două icoane, spune, după
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
și cuminte în uniforma de la Dealu”. 29 noiembrie. N. Iorga ia dejunul la regele Carol al-II-lea. Dejunăm cu copilul regal, cu colonelul Condeescu și secretarul Dumitrescu. Regele are ochi numai pentru fiu, căruia îi zice: Mihăiță. Îi vorbește numai românește. Conversație familiară”. Joi, 4 decembrie. Mihai îl însoțește pe Carol la II-lea la solemnitatea depunerii jurământului la Școala Militară de Infanterie. Miercuri, 24 decembrie. Carol al II-lea pleacă din București la Sinaia, pentru a petrece acolo Sărbătorile Crăciunului. Mihai
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
și o scrisoare de la Paul al Iugoslaviei (regentul - n.n.) îmi confirmă asta din plin; se pare că, într-adevăr, a făcut o foarte bună impresie peste tot unde a fost”. La masă, alături cu Duduia și Urdăreanu, Mihai are o conversație și maniere de adult, susține o conversație cu mult haz. Numai cu tatăl său era ,,cam reținut”. Carol spera să-i treacă, „ultima etapă de jenă”. Vineri, 28 mai. Pierderea lui Dan Mavros, coleg de clasă și prieten, ,,bun camarad
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
regentul - n.n.) îmi confirmă asta din plin; se pare că, într-adevăr, a făcut o foarte bună impresie peste tot unde a fost”. La masă, alături cu Duduia și Urdăreanu, Mihai are o conversație și maniere de adult, susține o conversație cu mult haz. Numai cu tatăl său era ,,cam reținut”. Carol spera să-i treacă, „ultima etapă de jenă”. Vineri, 28 mai. Pierderea lui Dan Mavros, coleg de clasă și prieten, ,,bun camarad, bun elev”, cu cele mai mari nădejdi
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
în rada portului Istanbul toată ziua. Abia la ora 1 noaptea au plecat spre Izmir. Vineri, 28 iulie. Au ajuns la Izmir (ora 8). „Mihăiță a fost, toată ziua, abătut și trist. Seara, după masă, a avut o foarte lungă conversație cu Duduia și cu Urdăreanu. A pus întrebări și s-a clarificat. „Avem impresia că la el se face o transformare de sentimente. Sigur că durerea acută persistă, dar se simte înșelat. Simte că fata n-a răspuns cu sinceritate
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Antonescu și împreună au părăsit Palatul, îndreptându-se către Casa Nouă. Regele își dezbrăcă uniforma și își puse un costum de interior. Imediat a apărut și madame Lupescu... A început o discuție aprinsă. Regele Carol fuma nervos țigară după țigară... Conversația trecea de la momente de dispută la scurte perioade de tăcere. Mihai nu înțelegea mare lucru din ceea ce se spunea și ori de câte ori cerea explicații, răspunsurile primite erau improvizate. Așa că se așeză tăcut pe canapea, urmărind ore în șir conversația și intervenind
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
după țigară... Conversația trecea de la momente de dispută la scurte perioade de tăcere. Mihai nu înțelegea mare lucru din ceea ce se spunea și ori de câte ori cerea explicații, răspunsurile primite erau improvizate. Așa că se așeză tăcut pe canapea, urmărind ore în șir conversația și intervenind rareori. Imediat după ora patru (își amintește Mihai, dar Carol scrie că după cină, deci nu după ora 16, ci după ora 18) primul aghiotant al generalului (col. Elefterescu) aduse regelui un plic pe care acesta îl desface
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Kyoto, ne-a povestit câte ceva despre pregătirea („ucenicelor”) „Maiko”, doritoare să devină gheișe. Pentru a deveni „geiko”, fetele își caută (cu acordul părinților) o maestră care le predă mai multe arte, specializându-se în: dans, caligrafie, poezie, muzică, ikebana, arta conversației etc... Formarea unei gheișe durează 5-6 ani. Gheișa este o profesionistă care, potrivit tradiției, îmbracă superbe kimonouri, în funcție de ocazie, are fața machiată cu pudră de orez, buzele roșii și ochii conturați cu negru. Ea este o femeie instruită, având solide
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
rând trebuie să ai aptitudini muzicale și pentru dans, să ai răbdare și voință. După aceea vin celelalte: pieptănătura, machiajul, îmbrăcatul kimono-ului, să înveți a merge pe „papucii” speciali, turnatul delicat al ceaiului, să fii feminină și să porți o conversație plăcută, să cânți la shamisen etc. Cum vă machiați pe atunci? Sprâncenele erau desenate cu cărbune, la fel și conturul ochilor, dar foloseam și roșu pe pleoape. Buzele erau în așa fel colorate, încât să devină lucioase și senzuale. Mai
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
am luptat Împotriva lui, de partea papei Grigore? Ne-a adus familia imperială altceva decât nenoroc? Cum adică, prietenul nostru este dintr-odată prietenul vrășmașilor noștri? Cel care rostise aceste cuvinte era un bărbat Înalt, cu părul cărunt, care urmărise conversația atent, dar În tăcere, sprijinindu-se de perete. Chipul său deschis și cinstit, Îmbrăcămintea sobră, din postav simplu, arătau că nu punea preț pe nimicuri. Mâna lui uriașă se odihnea pe sabia la fel de uriașă de la cingătoare, și după pintenii de
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
al Frumosului. Mă întorc în timp. Mă văd în casa atât de caldă într-o iarnă cumplită (cred că erau 20 grade în Suceava) și primitoare. Mai întâi fac cunoștință cu un motan serios, care nu prea avea chef de conversație și musafiri (cum îl chema?!), trece pe lângă mine, apoi pe lângă castronul cu mâncare, atenționându-mă că nu am voie, deh, e teritoriul lui. Angela mă îmbrățișează, cu același chip frumos și sensibil. Intrăm în sufragerie, intru în alte timpuri, cărțile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
atunci când l-ai ratat. A.B.Ce faci când nu ai inspirație? Râd mult cu prietenii, citesc pe rupte, am și un scris pe pilot automat pentru a menține tonusul expresiei, fac jogging, gantere, plan înclinat, fitness, călărie, bulimie, visătorie, conversație, filme noi, pictură, fotografie, documente și arhive, pagini de cercetare pe istorie literară si critică literară, probleme de geometrie plană si de trigonometrie, amintiri, periaj compulsiv motan, spart alune în dinți, șah, bridge, udat flori și curățat tulpinile de frunze
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și petrecerile de Crăciun și Revelion pe care le organizau părinții mei și prietenii lor, cu infinite dificultăți pentru a întocmi un meniu decent (mai ales după 1980), dar care erau pline de viață, cu dans și jocuri de societate, conversații fine și spirituale. A.B.A fost lung drumul de la debut și până în prezent? Am debutat în presă cu poezie, în august 1982, la cîteva zile după ce împlinisem 20 de ani. Se petrecea în "Amfiteatru" după ce, în iarnă, debutasem la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
a ieșit această prietenie literară, dar nu l-am învinovățit niciodată pe el. niciodată. A.B.Astăzi știți de ce? V-ați redescoperit? După moartea lui Nichita Stănescu, abia atunci, am descoperit unicitatea. Astăzi, aș prefera un sfert de oră de conversație cu Nichita, decât săptămâni întregi de coabitare cu un alt coleg antipatic, de la care nu ai ce învăța și nu-ți poate oferi nimic. Nichita avea o generozitate imensă, și chiar dacă uneori, să spunem, mai cădea și el în lucruri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
serie de campanii monografice Între 1928 1932. Mă găseam astfel intr-o seară din 1934 la seminarul de sociologie al Universității, de unde mă pregăteam spre casă. Când să ies Îl Întâlnesc pe prietenul Romulus Cotaru cu care Încep o mică conversație, Întrebându-l Între altele ce știe depre Petre Comarnescu aflat atunci la studii În S.U.A. Multe studii se fac În S.U.A. Îi spusei eu, dar extrem de interesant ar fi studiul economiei agrare americane. De ce nu vorbești cu profesorul Gusti, imi
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
că și el este student și Își câștigă existența după cum se vede. Te-am studiat și te-am admirat, Îi spun. Unde stați și când plecați? După masă vine la hotel un ziarist care mă roagă să-i acord o conversație de câteva minute. E trimisul studentului barman. E curios cum dau ei astfel de știri; domnul N. Cornățeanu, profesor În România, 37 de ani; doamna Elena Cornățeanu, casnică, 28 de ani și Sandra 7 ani, aici la noi În Blyteville
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
voastră, dar avem o suprafață mai mare decât Statele Unite. Niciun alt țăran din Europa n-a făcut așa. Iată Rusia cu minunatul ei cernoziom, nu a Îmbrățisat cultura porumbului În măsura În care trebuia. Seara, reporterul Îmi aduce ziarul În care a părut conversația noastră. Temperatura Sănduței e În creștere. Mă duc din nou la studentul meu. Cum aude, pune mâna pe telefon și peste 20 minute, doctorul chemat era la hotel. Ziua următoare, 6 iunie, nu pot pleca. Mă duc să vizitez Împrejurimile
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
fotografiile lui Roosevelt și Wallace. Îmi dau 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 95 seama că face parte din partidul democrat și cum suntem În anul alegerii are mult de lucru. La Întoarcere, mulțumindu-i, Încep o conversație asupra situației economice. Întrucât mă aflu Într-o regiune În care cultura bumbacului joacă un rol important, Îl Întreb ce părere are despre măsurile luate de ministrul agriculturii H. Wallace asupra reducerii suprafețelor. Măsura e foarte bună, Îmi răspunde el
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
cotim spre nord, pentru a intra În Nebraska. Înainte de a intra În Beatrice, unde suntem deja În Nebraska, ajungem din urmă un fermier ce merge pe jos. Îl invităm Între păpușile Sandei și avem astfel o nouă ocazie a unei conversații plăcute. Facultățile, stațiunile, laboratoarele, Îți prezintă lucruri temeinic studiate, dar și Întâlnirile neașteptate cu oameni ai vieții practice au farmecul lor și-ți relevă probleme importante. Discutăm mult cu el problema rentabilității, problema prețurilor și politica agrară alui Wallace. Prin
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
final, am scăpat un nedumerit: - Da... am înțeles! - dar emisesem o mică și nevinovată minciună. Superficial, l-am categorisit ca fiind o ființă rece - Popor nordic, mi-am zis în sinea mea - ne zâmbeam și... cam la atât se reducea conversația noastră. Mama însă, ne-a pus alături de multe ori în India. La Pune am locuit din nou în aceeași cameră, iar în cele două nopți petrecute în marea colectivitate de pe stadion, am stat alături. Nici de această dată nu am
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
mod direct multitudinea de țesături și culori din nenumăratele magazine ce te îmbiau la tot pasul? Apoi, odată ajuns în zona lor de influență, ar fi fost o impietate să nu mă tocmesc pentru fiecare rupie, măcar de amorul artei conversației în engleza mea împiedicată. Trebuia să mă bucur că sunt acolo, că viețuiesc și eu în... mulțimea aceea umană imposibil de descris în cuvinte obișnuite. Pipăiam țesături, admiram imprimeuri, desfăceam sari-uri, alegeam... în fine, mă răzgândeam apoi, pentru că alte
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
cu mine însumi) Al șaptelea dialog (Temă la alegere) Da, ați intuit și singuri: nu sunt doar simple dialoguri între două persoane diferite (un căutător și o persoană ce și-a primit Realizarea Sinelui) ci, în egală măsură, pot reprezenta conversațiile fiecăruia dintre noi cu propria conștiință. Dialoguri reale, pe care oricare dintre noi le poartă în momentele de sinceritate cu propria conștiință, dialoguri ce - în cazul fericit - ar trebui să ne conducă spre marile răspunsuri existențiale. Este vremea ca, în
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
și condițiile în care trăiesc o bună parte dintre opi‑ nenți : peste patru milioane continuă să locuiască în case de chirpici, un soi otoman de zidărie, un agregat din băle‑ gar, paie și lut. De asta ce vă cer în conversația noastră -poate cer prea mult - e de a acoperi atât cursul tranziției, cât și implicațiile în destinul celor care suportă prețul ei. Într-adevăr, sunt 25 de ani de când destinul României a luat o altă direcție, printr-o ruptură teribilă
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
lor naționale, să rupă orice legătură cu conaționalii lor de peste hotare, să-și abandoneze limba și să uite de datinile și obiceiurile lor strămoșești pentru a se contopi cu celelalte neamuri și într-o specie exotică bucovineană cu limba de conversație germană. Și era sprijinită această doctrină de întreg aparatul administrativ și de școală, de la universitate până la școala primară...” De la afirmațiile lui Ion Iancu Nistor, făcute în 1918, s-a scurs aproape un secol iar românii bucovineni au rezistat atât perioadei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]