9,900 matches
-
chiar și acolo unde sunt evocate contribuții personale și se rostesc nume ca Democrit, Rembrandt sau Goethe. Tendința apare și mai marcată în argumentele aduse pentru reabilitarea culturilor așa-zis „minore”. Teoria minus cunoașterii, pe de o parte, și a coordonatelor abisale, pe de alta, deschid sistemului blagian poarta către metafizică. Matricea stilistică face din om o ființă înzestrată cu darul metaforic, singurul în stare, după autor, să aproximeze misterele și să cheme spiritul la creație culturală; dar creația nu dă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
concretizări și exemplificări prin mostre specifice praxisului caragialian, probând în acest fel, atât validitatea acestuia drept etalon pentru ilustrările ulterioare, cât și asimilarea modelului său în cea mai mare parte a acestora. În mod similar sunt trasate în următoarele capitole coordonatele specifice esteticii absurdului, pornind de la sumare considerații teoretice și continuând cu sondarea operei lui Caragiale pentru astfel de repere, care îi certifică statutul de precursor în raport cu Urmuz, cu Eugen Ionescu și cu alți scriitori români ispitiți de formulele literare ale
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
două accepțiuni. În primul rând, denumim prin caragialism nu doar o atitudine specifică, un stil sau "o manieră proprie de a vorbi"33, ci un ansamblu de trăsături definitorii ale operei lui Caragiale, mai exact, o sumă de astfel de coordonate aflate la întretăierea axei tipologice cu cea tematică și cu cea a expresiei artistice. Poate cu ajutorul computerului s-ar contura silueta imaginarului caragialian, un fel de matrice cromozomială unică și irepetabilă, dar ale cărei gene se pot regăsi la descendenți
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
din combinarea mijloacelor și rămâne în sfera nedemonstrabilului". (G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent) Orice încercare de reconstituire a descendenței literare caragialiene va trebui să cerceteze acele direcții de evoluție ale componentelor estetice din paradigma caragialismului. Întrucât coordonata esențială a acestuia este comicul, zona sa de hegemonie va fi principala sursă de informare pentru stabilirea respectivei moșteniri literare. Investigația va porni, în consecință, de la teritoriul cu cea mai mare probabilitate de reverberație caragialiană, și anume, de la literatura română
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
apreciat de G. Călinescu la fel de puțin ca scrierile lui N.D. Cocea Flăcău de slugă, Pentru un petec de negreață -, romanul cu accente naturaliste Balanța de Ion Băieșu. În dramaturgie, modul satiric se concretizează într-o continuare a direcției caragialiene pe coordonata politică prin piese precum Apostolii, Plicul de Liviu Rebreanu, Escu de Tudor Mușatescu, Ultima oră de Mihail Sebastian, Generația de sacrificiu de I. Valjan, dar și mai puțin cunoscutele Schimbarea la față de George Mihail Zamfirescu, și farsa într-un act
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
univers ficțional guvernat de o "mare trăncăneală"133 la fel de ineficientă din perspectiva comunicării. De altfel, așa cum vom demonstra la momentul potrivit, aceste aspecte configurează dimensiunea absurdului din paradigma caragialismului, pentru care Eugen Ionescu este, cu siguranță, unul dintre descendenți. În ceea ce privește coordonata parodiei din aceeași paradigmă, ceea ce rezultă din această succintă prezentare a panoramei literare românești de această factură, este importanța de necontestat a textului caragialian, atât ca model, așa cum am specificat și în cazul satirei, cât și ca sursă primară pentru
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ironiei caragialiene, pentru a le putea recunoaște în eventualele reconfigurări din literatura postcaragialiană. Trebuie mai intâi să localizăm domeniul temporal și implicațiile ironiei caragialiene. Dacă zeflemeaua este procedeul predilect din scrierile jurnalistice ale primei perioade de creație 147, în schimb "coordonata esențială a comicului caragialian"148 în paginile maturității artistice devine ironia, înțeleasă nu doar ca procedeu retoric, ci și ca mod de contemplare a existenței, ca viziune estetică și chiar ca filosofie. Atitudinea detașată, discret semnificativă adoptată de Caragiale este
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
A Research Bibliography) pentru diversele problematici ale umorului, cuprinde sute de titluri, multe de neocolit în orice demers teoretic pe această temă. Ne limităm, din motive evidente de utilitate și spațiu posibil de alocat acestui subcapitol, la a trasa câteva coordonate din imensul și densul păienjeniș teoretic, pentru a marca reperele necesare analizelor ce vor încerca să circumscrie în această panoramă a comicului literar românesc, reprezentările diverselor forme ale umoristicului la Caragiale și la scriitorii din perioadele următoare. Cele mai multe încercări de
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
o primă valoroasă reflectare artistică din literatura română chiar la marele dramaturg pe care Eugen Ionescu însuși îl considera precursor. Asupra acestui aspect vom insista însă în secțiunea consacrată Comicului absurdului. În concluzie, din paradigma comicului caragialian nu poate lipsi coordonata umoristicului. Cel puțin în privința umorului negru, contribuția lui Caragiale este imposibil de ignorat, așa cum se va observa în subcapitolul următor. Ceea ce înseamnă nu detronare, ci coparticipare meritorie alături de Ion Creangă la suveranitatea pe teritoriul acestui mod al comicului în literatura
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
pastișare a elementelor constitutive ale imaginarului caragialian, ci dezvăluie raporturi de continuitate care nu presupun nimic degradant sau epigonic. Independența față de modelul asumat se verifică în maniera originală de prelucrare și revalorizare a unui patrimoniu literar, recunoscut ca atare. Dintre coordonatele caragialismului, marcate pe axele tematice, tipologice și expresive, vizibil recurente în dramaturgia și în proza românească sunt cele care configurează universul tipologic. Mitică, semidoctul, figurile triunghiului conjugal, moftangiul politician, așadar acele tipuri exponente ale scrisului caragialian se regăsesc în contexte
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
discret, Mișu face afacerile domnului și doamnei... și-i plătit destul de binișor. Ar fi fericit dacă băiatul și Lucreția n-ar fi bolnavi... o casă igrasioasă în mahala... și el n-are lemne... și n-are șfanț..." 51. Pe aceleași coordonate se plasează și drama Logodnicului din romanul omonim al Hortensiei Papadat-Bengescu. Tânărul Costel este aici provincialul stabilit în București, permanent preocupat de integrarea în grupul celor mondeni, în special prin vestimentația modernă pentru care își cheltuiește toate resursele financiare trimise
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
o slujesc cu pasiune!... Da, domnilor!... Și de aceea trebuie să eliminăm dintre noi toate uscăturile, să facem toate jertfele, ca astfel să întemeiem în România nouă și mare o epocă de cinste, libertate și dreptate!...99 Satira politică pe coordonatele impuse de Caragiale cunoaște o viguroasă ilustrare prin piesa lui George Mihail Zamfirescu, Schimbarea la față, scrisă în 1938 în variante cu alte titluri sugestive precum Parada paiațelor, Cutia cu maimuțe, Mascarada, însă rămasă necunoscută, deși a fost publicată postum
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și amărăciune, ceea ce dizolvă satira, pe care simțul critic al autorului Momentelor a imprimat-o respectivelor situații și tipologii, în umor. Cu toate acestea, în esență, tema schiței caragialiene De închiriat dobândește amploare în romanul lui Damian Stănoiu pe aceleași coordonate ale comicului tangețial absurdului: căutând "mai binele", Liță Soare sfârșește prin a se convinge că l-a avut deja, întoarcerea la coana Tinca reprezentând singura soluție după un traseu inițiatic marcat de succesive dezamăgiri: de la frumoasa proprietăreasă care îl jecmănea
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și căutările prozatorilor târgovișteni vom insista în partea finală a lucrării. Referindu-ne deocamdată la descendenții posibili, recrutați din contingentul optzeciștilor, pornim de la un articol al lui Sorin Preda în care descifrăm o dare de seamă a moștenirii caragialiene în privința coordonatelor de pe axa expresiei artistice din paradigma caragialismului: Forțând nițel zicala memorabilă, am putea spune că prozatorii tineri din "Căldura" cea mare a lui Caragiale se trag. Oralismul, concizia, atenția îndreptată spre categorii sociale nou apărute, spre lumea intermediară ce desparte
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
aduna cârpe vechi, tinichele de untdelemn găurite și în special arșice, pe cari apoi le mănâncă împreună, după miezul nopții, în tăcerea cea mai sinistră..."113. În concluzie, și pe dimensiunea trofică se constată la Urmuz o multiplă raportare la coordonatele caragialiene, atât prin respingere, cât și prin înglobare, mai exact, prin inversarea parodică, prin revalorificarea unor aspecte periferice în raport cu grila centrală și prin aluzia directă la pasiunea gurmandă care identifică decisiv personajul lui Caragiale. 6.1.6. Un catharsis al
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
a caragialismului în paginile scriitorilor târgovișteni este cel tipologic. Așa cum anticipam în capitolul median, Miticii, amicii, semidocții, politicienii, pristandații, "rinocerii", încornorații "magnifici" care populează inconfundabila lume caragialiană, își transmit genetic trăsăturile prin urmașii lor dintr-un univers ficțional cu alte coordonate istorice și de idiostil. Am arătat deja că aceste suprapersonaje s-au dovedit, de altfel, cele mai fertile mărci ale caragialismului, trecând definitiv în patrimoniul valorilor atestate și reciclate printr-o activitate productivă de resemantizare, în afara oricărei intenții epigonice. În
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
conjugală, ambiguă în privința realelor raporturi între craidon și încornorat. În parodia din final, cu titlul Întoarcerea fiului risipitor, picaro-ul Felix Iacob, generalul care-l angajează pe post de profesor al copiilor, și frumoasa soție a acestuia refac pe aceleași coordonate situația incertă, amorală a personajelor caragialești din schița-moment 25 de minute (și nu doar de aici). În acest sens, și soțul Dorei, avocatul Albu din romanul Matei Iliescu, este la Radu Petrescu un surprinzător exemplar de senin și ridicol bătrân
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
a primelor "experimente postmoderne românești"5, identifică o categorie pe care o numește "umorismul neocaragialian și neourmuzian. Alte absurdități "serioase"", în care include proza lui Tudor Octavian, Dumitru Dinulescu, Marian Popa, Teodor Mazilu sau Dumitru Solomon 6. Astfel încât, unirea acestor coordonate diacronic stabilite, duce la constituirea unei direcții literare caragialiene deloc de neglijat, întrucât certifică faptul că literatura română nu poate fi concepută fără opera lui Caragiale. I-ar lipsi o bună parte din armătură. Tocmai de aceea, considerăm că nu
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
În anumite situații se Între pătrunde cu alte cities, anterior distincte. Jane Jacobs, The Economy of Cities, 1961. ▪ Orașul este un Întreg teritorial nedisociabil, cuprins Între limite impuse de funcțiunile urbane. Vintilă Mihăilescu, Geografie teoretică, 1968. ▪ Orașul este caracterizat prin coordonate geografice și se definește printr-un anumit număr de criterii descriptive, care-l diferențiază de sat, Îl includ În categorii sistematice sau regionale și permit studiul activităților sale. (...) Orașul se afirmă prin tot ceea ce corespunde epitetului de urban. În primul
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
acțiune. Normele tradiționale i se par individului ca fiind depășite și există o neîncredere tot mai difuză față de ceea ce se prezintă ca principiu absolut. De asemenea, este clar că nu poate fi validă alternativa unei subiectivizări complete a moralității după coordonate tipice gândirii moderne. Subiectivismul modern, de fapt, este o exaltare aparentă a subiectului, o absolutizare a individului izolat în sine, în concurență cu ceilalți pentru a-și afirma propriile dorințe și arbitrul propriei libertăți. Anumite fenomene ca industrializarea, urbanismul, promovarea
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
probleme anume alese pentru a „gimnastica spirituală” am anticipat și facilitat asimilarea algoritmului de calcul. Elevii au înțeles că matematica face deopotrivă apel la gândire, judecată profundă, atenție, spirit de observație și un bun matematician, acționează simultan pe toate aceste coordonate. Orice unitate de învățare se finalizează printr-o evaluare sumativă care permite stabilirea cunoștințelor factuale, înțelegerea conceptuală cât și capacitatea de analiză și argumentare. Evaluarea sumativă a unității de învățare Înmulțirea și împărțirea numerelor în concentrul 0-1 000 000, s-
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
Sadoveanu, București, 1988; Ion Marin Sadoveanu, RRI, III, 216-219, 225-233; Petre Răileanu, Calmul narațiunii, RL, 1989, 15; Mircea Mancaș, Ion Marin Sadoveanu - istoric al teatrului și dramaturg, RL, 1991, 15; Negoițescu, Ist. lit., I, 221-222; Cornel Munteanu, Ion Marin Sadoveanu. Coordonate lirice, F, 1993, 7-8; Marian Barbu, Aspecte ale romanului românesc contemporan, II, Craiova, 1995, 233-253; Ion Marin Sadoveanu, DRI, IV, 307-312; D. St. Rădulescu, Dicționarul personajelor din „Sfârșit de veac în București” de Ion Marin Sadoveanu, București, 1997; Dicț. esențial
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
de asemenea, poemul în proză, ca în Nocturnalia, o carte ce dobândește, în discursul poetic, accente care duc spre fantastic, cu viziuni baroce ale unei lumi aflate într-un continuu proces de coagulare. Volumul Dragonul spre ziuă (1988) dezvoltă aceleași coordonate ale experimentului poetic, interesant mai ales prin elementele elegiace, într-o formulă lirică aforistică, având în nucleu meditații de rezonanță filosofică („A iubi altceva / înseamnă a te iubi într-o altă dimensiune / într-un alt spațiu într-un alt timp
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285926_a_287255]
-
desfășurat corespunzător cerințelor metodice specifice antrenamentului sportiv. Conținutul și orientarea jocului, precum și procesul de instruire trebuie să fie în sprijinul modelului de joc și de pregătire prevăzut în funcție de sex, vârstă, de obiective, sarcini, mijloace. Modelul jocului și al pregătirii stabilește coordonate precise pentru diferiți factori ai antrenamentului și pentru stabilirea unor raporturi între jucători prin sisteme de joc, în scopul realizării unor indici de valoare care să asigure obținerea succesului. În conducerea unei echipe reprezentative de liceu obiectivarea procesului de antrenament
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
4; b. f = 4/3; c. f = 3/4; d. f = 4/3. 4. Dimensiunea imaginii reale a unui obiect așezat vertical pe axul optic principal al unei lentile biconvexe este mai mare decat dimensiunea obiectului în cazul în care coordonata obiectului, x1 , îndeplinește condiția: a. 3f > x1> 2f; b. − x1 = f; c. f < − x1 < 2f ; d. f < − x1 < 0. 5. O lentilă biconvexă din sticlă în=1,5), situată în aer, are distanța focală f. Lentila este introdusă pe rând
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]