11,061 matches
-
realiza o anumită miză induc un proces de gândire intuitiv, creativ, și unul rațional. Strategul nu respinge analiza de care nu se poate, de altfel, lipsi cu ușurință. Cu toate acestea, el nu o folosește decât pentru a stimula procesul creativ, pentru a-și testa ideile, pentru a le evalua implicațiile strategice, pentru a se asigura de reușita punerii În practică a ideilor spontane și absolut noi, Încărcate de speranță și care, altfel, n-ar avea nici o șansă de a se
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
sau comercială adesea foarte precisă și un plan de acțiune care se va aplica. În acest caz, strategia este o emanație exterioară firmei și calitatea sa depinde prea puțin de management: ea depinde de talentul strategului cu privire la segmentarea fină și creativă. Într-o primă accepțiune, un segment produs-piață este o dată constatată, care rezultă din varietatea produselor și a tipurilor de clienți sau consumatori. Este o analiză utilă, dar prea statică și banală pentru a fi singurul suport al unei strategii. În
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
consumatori. Este o analiză utilă, dar prea statică și banală pentru a fi singurul suport al unei strategii. În a doua accepțiune, un segment produs-piață poate deveni o structură care se descoperă. Ideile sale conducătoare sunt: 1. segmentarea fină și creativă predispusă strategic constă În identificarea grupelor produse-clienți ce pot aduce un avantaj economic durabil În raport cu concurenții; 2. efectuarea unei asemenea segmentări Îi permite firmei să se diferențieze, deoarece: • piața nu este omogenă - clienții diferă prin nevoile și structura costurilor necesare
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
printr-o activitate colectivă aceste informații, precum și altele care le sunt comunicate. Această funcție de Îmbogățire este esențială. Câmpul de lucru preia o informație săracă, schema unei probleme sau a unei oportunități pe care o supune unui proces colectiv de asociații creative, schimburi de idei, obținându-se În final o informație Îmbogățită prin precizări, condiții, nuanțe, contrapropuneri, simulări de impact etc., care multiplică valoarea utilă pentru gândirea strategică. În aceeași măsură, și persoanele ies Înnobilate profesional și personal datorită procesului dinamic la
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
creștere naturală cu care compania poate trăi confortabil, cu condiția ca ea să fie În concordanță cu scopurile noastre În afaceri”. Scopurile personale În afaceri ale lui Chouinard erau: 1. să câștige bani ; 2. să doneze bani; 3. să fie creativ ; 4. să fie mândru de ceea ce face; 5. să nu dea naștere la disensiuni și certuri; 6. să creeze o atmosferă de destindere. Orice afacere are ritmul ei propriu de dezvoltare. Dacă acest ritm nu este atins, afacerea se va
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
marja de profit realizată; În acest scop, trebuie uniformizate sistemul de analiză contabilă, ratele de creștere și Îmbunătățire constantă a calității și de reducere concomitentă a costului. Firmele membre trebuie să Împartă proporțional beneficiile și să-și unească toate eforturile creative și productive. Respectarea acestor principii suple simultan cu elaborarea unei noi teorii a manufacturării ar garanta succesul la toate nivelurile strategice ale corporației viitorului. 3.9.9. Strategia internaționalizăriitc "3.9.9. Strategia internaționalizării" 3.9.9.1. Cadrul generaltc
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de grup. Neajunsul constă În faptul că majoritatea managerilor nu știu să reflecteze decât individual. Nevoile clasice ale reflecției strategice se rezumă la diagnosticul activităților existente. Dar, Într-o perioadă a schimbărilor, problemele majore ale firmei devin inovația și proiectul creativ. Dacă firma vrea să se lanseze pe noile căi, entuziasmul și spiritul de echipă devin elemente determinante pentru a proceda la experimentări și cercetări, fără a fi rebutate de eșecurile inevitabile. Firmele românești Întâmpină multe alte dificultăți, cum ar fi
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
programelor de pregătire de natură să dezvolte gustul pentru a Învăța. Restructurarea categoriilor de muncă, aplatizarea organigramelor, lărgirea responsabilităților și oferirea de noi sarcini ca urmare a rotației posturilor constituie modalități de capacitare a personalului pentru a acționa rapid și creativ la problemele noi. Aceste imperative trebuie să se bazeze pe o mai mare stabilitate a locurilor de muncă și pe recompense noi. Astfel de recompense sunt importante deoarece fixează atenția salariatului pe obiective pe termen lung. Într-un viitor nu
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
sens, W. Churchill spunea: „Mai Întâi noi ne formăm structurile, iar Într-o zi ele ne formează pe noi”. Concluzia simplă și, totuși, tulburătoare este că viitorul nu-l va decide genetica, informatica sau materialele noi, ci relansata disponibilitate profesională, creativă și culturală a subiectului uman. Viitorul este imposibil de atins altfel decât printr-o mobilizare sinergică a forțelor real creative, În care managerii sunt „vioara Întâi”. Diversele stări inerțiale, ce corespund unor obișnuințe și tradiții, subsumate unui alt tip de
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
simplă și, totuși, tulburătoare este că viitorul nu-l va decide genetica, informatica sau materialele noi, ci relansata disponibilitate profesională, creativă și culturală a subiectului uman. Viitorul este imposibil de atins altfel decât printr-o mobilizare sinergică a forțelor real creative, În care managerii sunt „vioara Întâi”. Diversele stări inerțiale, ce corespund unor obișnuințe și tradiții, subsumate unui alt tip de act existențial, vor fi brutal confruntate cu mutațiile socioprofesionale ultrarapide. Soluția? Un alt tip de instrucție, cu o psihopedagogie adecvată
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
doar o altă abordare, ci și o generație nouă, instruită altfel, receptivă la implicațiile socio-umane ale științei, cu conștiința valorilor culturii, În care omul și relațiile interumane sunt adevărata măsură a progresului. Trecerea de la Învățarea adaptivă, de menținere, la Învățarea creativă, precum și educația participativă și Învățarea prin experiență directă constituie achiziții fundamentale ale metodologiei didactice contemporane pe deplin confirmate de practica dezvoltării economice. Învățarea nu trebuie redusă la educație. Educația este numai o componentă a cuprinzătorului proces al Învățării. În esență
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
fi Înlocuit de nimic și care redimensionează conceptul de om eficient, de grup eficient, precum și de mod eficient de a pregăti și valoriza disponibilitățile inițiale și cele dobândite ale fiecărui participant și ale fiecărui grup uman implicat Într-un act creativ. Factorilor de ordin somatic și funcțional, psihologii le adaugă astăzi o serie de factori psihosociali precum: spectrul motivațiilor, nivelul aspirațiilor, echilibrul emoțional, aptitudinile (atunci când sunt evaluate corect și puse În valoare), pregătirea psihologică pentru competiție, capacitatea de autoreglare a mobilizării
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
capacitatea de autoreglare a mobilizării volitive, precum și coeziunea afectivă, În cazul performanțelor care implică existența echipei. Toate acestea asigură un mereu reînnoit echilibru Între spiritul de competiție, spiritul de cooperare și propulsarea interacțiunilor corect diferențiate ierarhic la nivelul fiecărui grup creativ. O primă condiție este educarea, Încă din școală, a spiritului de echipă, a capacității de a colabora interdisciplinar, de a intui avantajele unui echilibru optim Între subordonare, cooperare și competiție. Dezideratul național este un model economic de dezvoltare durabilă, cu
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
mediu ale cărui caracteristici sunt fundamental nesigure (nu pot fi Înțelese În termenii teoriei probabilităților). Nevoile clasice ale reflecției strategice se rezumă la diagnosticul activităților existente. Dar, Într-o perioadă a schimbărilor, problemele majore ale firmei devin inovația și proiectul creativ. Dacă firma vrea să se lanseze pe noile căi, entuziasmul și spiritul de echipă devin elemente determinante pentru a proceda la experimentări și cercetări, fără a fi rebutate de eșecurile inevitabile. Centrând posturile de muncă pe o sarcină ușor de
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
opinia lui, „drepturile primordiale ale emoției și intuiției estetice” sunt de necontestat, însă exercitarea acestora duce la bune rezultate numai dacă se au în vedere, în același timp, procesul de creație a unei opere și expresia artistică. Pentru luminarea procesului creativ poate fi utilă examinarea „aspectelor sociologice”, întrucât acestea „ne ajută să pătrundem atmosfera din care a purces opera”. C. admite că, în acest sens, metodologia sociologică lui C. Dobrogeanu-Gherea, „alături de unele afirmări îndoielnice și nebuloase, aduce în discuție și întrebări
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
luminarea creativității sale. Obsesiv întrebuințat, dar vag definit („dinamismul interior stârnit de opoziția planurilor de rezonanță în care vibrează felul constant de a fi al creatorilor”), termenul „creativitate” numește când personalitatea artistică în acțiune, când puterea de creație, când procesul creativ individual. Prin voința de scientizare a criticii în spirit estetic, C. acționează în convergență cu M. Dragomirescu. Spre deosebire însă de autorul Științei literaturii, el găsește inadecvate clasificările analoage celor din științele naturii: „valorile umane nu pot fi considerate cum
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
codul genetic cultural”, C. constată că există „un tip de sensibilitate ce trăiește din mediere, și nu din frustețe și inocență, dintr-o cultură a senzației, și nu din senzația pură și diformă”. Având ca specific un dezechilibru al funcțiilor creative, „poezia livrescă se ivește în umbra celei clasice, reflexive și vizionare, destructurând nucleul ei funcțional”. După modul în care receptează „convenționalizarea poemului” și după reacția la „presiunea ideologiei literare”, poeții livrești se grupează, în terminologia criticului, în „rentieri ai convenției
CISTELECAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286280_a_287609]
-
Mare în literatura română, în comparație cu literaturile orientale și cu literaturile europene occidentale. A cercetat, de asemenea, prima versiune românească a Istoriilor lui Herodot. Are studii în domeniul retoricii literare, al poeticii și esteticii antice, medievale și moderne. Urmărește problema imitației creative (tractatio) în cadrul școlilor retoricii antice, precum și diferitele faze ale imitației propriu-zise de la copierea servilă la emulația cu modelele tradiționale. Teoretizează modalitățile de manipulare ale unor atare modele în sensul manierismului literar și în sens politic. A scris și despre anumiți
CIZEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286290_a_287619]
-
tip fishbowl 178 2.15. Grupurile de discuție tutoriale 179 2.16. Reuniunea Phillips 66 179 2.17. Tehnica grupului nominal 180 2.18. Tehnică: Oferta de 100 de lire 181 3. Utilizarea conflictului în învățare 183 3.1. Controversa creativă 183 3.2. Tehnica controversei decizionale 184 3.3. Tehnica „dezbaterilor” 185 3.4. Tehnica focus-group 186 4. Metode bazate pe rezolvarea problemelor (problem-solving) 191 4.1. Metode de analiză 191 4.1.1. Tehnici de prioritizare 191 4.1
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
4.2.1. Reflecția personală 203 4.2.2. Problematizarea 203 4.2.3. Învățarea prin categorisire 205 4.2.4. Metoda concasării 206 4.2.5. Cubul 207 4.2.6. Tehnica bisocierii 207 4.2.7. Metoda rezolvării creative de probleme 207 4.2.8. Recensământul problemelor 209 4.2.9. Discuția-panel 210 4.2.10. Brainstorming-ul 211 4.2.11. Tehnica galaxiilor 214 4.2.12. Brainwriting-ul 215 4.2.13. Metoda divizării 216 4.2.14
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
5.1. Tehnica „sus și jos” 219 5.2. Tehnica teatrului 219 5.3. Jocul de rol 220 5.4. Metoda jocului de rol 221 5.5. Jocul strategiilor de gândire 223 5.6. De la jocul de rol la dramatizarea creativă 224 5.7. Exercițiile/Jocurile de spargere a gheții (ice-breaking) 224 5.8. Definirea personală 226 5.9. Tehnica „Obiecte găsite” 226 5.10. Turul galeriei 226 5.11. Tehnica „Adevărat și fals” 227 6. Metode bazate pe experiență (reală
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
similaritatea sau egalitatea - tendința obiectelor asemănătoare ca formă, culoare etc. să fie percepute ca o formațiune (o lege Gestalt aplicabilă la memorie sau amintire). Acestor legi li se supun și alte contribuții la teoria învățării prin Gestalt: gândirea productivă (gândirea creativă); înțelegerea (opusă logicii formale și asociaționismului); învățarea perspicace (o înțelegere bruscă, plină de înțeles a relațiilor, fără apelul la experiența anterioară, sau, așa cum a spus Köhler: „apariția unei soluții depline cu referire la întregul domeniu expus”); izomorfismul psihofizic (o corespondență
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
respectiv, behaviorismul. Programul psihologilor umaniști s-a constituit și rămâne mai mult decât un antireducționism virulent; el afișează o poziție constructivă ce include: 1) o concepție în care întreaga persoană (sau persoana ca întreg) servește drept model; 2) conștiința aspectelor creative și intenționale ale individului; 3) homeostazia ca element motivant și vector teleologic al întregii vieți umane; 4) obiectivul existenței umane în care individul crede cu tărie; 5) sinele, ca o caracteristică esențială a personalității; 6) accentuarea personalității prin experimentare; 7
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Elevul nu are practic nici o șansă să-și dea seama că în orice câmp există o căutare a cunoașterii, care este importantă, și că acea „cunoaștere” deja dobândită este numai o ipoteză bine lucrată, formulată momentan. 5. Cetățenii constructivi și creativi se dezvoltă dintr-un mod de învățare pasiv. Pare să existe o unanimitate oratorică în promovarea scopului educației ca producere de cetățeni buni, capabili de o activitate constructivă, cu o independență și o originalitate adecvată problemelor complexe de astăzi. Totuși
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
întâmpla în descoperirea experimentală a unei noi idei generate de sine, în învățarea unei deprinderi dificile ori în actul creației artistice - o pictură, un poem, o sculptură. Întreaga persoană (whole person) se desfășoară pe sine în acest tip de învățări creative (creative learning). Un element important în aceste situații îl constituie faptul că cel care învață este conștient de propria sa învățare și, astfel, o poate menține sau poate renunța la ea, înlocuind-o cu o învățare mai profundă, fără a
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]