9,399 matches
-
pândește, Constantin Brâncoveanu răspunde evaziv, făcând referire indirectă la situația critică În care se află: ,,De-am fost bun, rău la domnie,/Dumnezeu singur o știe;/de-am fost mare pre pământ,/Cât-acum de vezi ce sunt.". Prin aceste vorbe, domnitorul Îi sugerează sultanului că puterea pământeasca este vremelnica, făcând astfel, printr-un discurs aluziv, referire la sultanul Însuși, la puterea pe care acesta o deține, vremelnica și ea, cunoscut fiind cât de fulgerător se schimbau puterile În Imperiul Otoman. În
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
săi. De data aceasta, răspunsul lui Brâncoveanu vine prompt și categoric, refuzând pretențiile sultanului: ,,Facă Dumnezeu ce-o vrea!/ Iar pe toți de ne-ți tăia,/ Nu mă las de legea mea!". Acțiunea atinge În acest moment punctul culminant, căci domnitorul Își dă seama că totul este pierdut și se adresează direct ucigașilor exteriorizânduși Întreaga ură de care este capabil, prin cuvinte dure, neiertătoare, cu accente de neînduplecat blestem: ,,Alelei! Tâlhari păgâni /Alelei! Voi feciori de căni!/(...) Dare-ar Domnul Dumnezeu
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
Boier vechi, ghiaur hain". Pentru turcii de rând, limitați, de o cruzime feroce și incapabili să înțeleagă adevărată valoare morală a lui Constantin Brâncoveanu, el este doar ,,Ghiaur vechi, ghiaur hain". La rândul lor, formulele de adresare existente În replicile domnitorului reliefează măiestria cu care autorul anonim a știut să evidențieze atitudinea acestuia În funcție de momentele acțiunii și de interlocutor. Astfel, În discuția cu sultanul, el nu folosește nicio formulă de adresare, cu atat mai puțin vreuna care să vizeze slugărnicia
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
pentru destinul ulterior al românilor, și a atins un moment de grație În ianuarie 1859 prin dubla alegere a colonelului Al. I. Cuza. Trendul ascendent al epocii a fost spre finele anului 1861, odată cu recunoașterea unirii administrative pe durata vieții domnitorului, s-a Întărit și modernizat, odată cu domnia, prin Statutul din 1864, traversează un moment neplăcut, dar necesar, controversat Încă În istoriografie, prin abdicarea silită a lui Vodă Cuza și, În fine, se Încheie cu aducerea principelui Carol de HohenzollernSigmaringen și
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
Organic al Moldovei, ediție integrală realizată de Dumitru Vitcu și Gabriel Bădărău, cu sprijinul lui Corneliu Istrate, Iași, 2004, p. 168-172. </ref>. Acest din urmă act constituțional a reinvestit domnia cu atributul ei cel mai semnificativ: alegerea pe viață a domnitorului dintr-un număr restrâns de boieri autohtoni, fără Însă a-i asigura perpetuarea prin ereditate. Punând În practică principiul modern al separării puterilor În stat, Regulamentul Organic a Încercat să limiteze puterea absolută a domnitorului, așa cum era ea exercitată până
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
semnificativ: alegerea pe viață a domnitorului dintr-un număr restrâns de boieri autohtoni, fără Însă a-i asigura perpetuarea prin ereditate. Punând În practică principiul modern al separării puterilor În stat, Regulamentul Organic a Încercat să limiteze puterea absolută a domnitorului, așa cum era ea exercitată până atunci, În schimb i-a oferit o serie de atribuții În conducerea efectivă a statului, domnitorul fiind șeful puterii executive și având, În același timp, importante prerogative legislative și judecătorești. Cu toate acestea, la doar
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
Punând În practică principiul modern al separării puterilor În stat, Regulamentul Organic a Încercat să limiteze puterea absolută a domnitorului, așa cum era ea exercitată până atunci, În schimb i-a oferit o serie de atribuții În conducerea efectivă a statului, domnitorul fiind șeful puterii executive și având, În același timp, importante prerogative legislative și judecătorești. Cu toate acestea, la doar zece ani după punerea În aplicare a Regulamentului Organic, cele două puteri, suzerane și protectoare, Rusia și Poarta Otomană, Încălcând principiul
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
legislative și judecătorești. Cu toate acestea, la doar zece ani după punerea În aplicare a Regulamentului Organic, cele două puteri, suzerane și protectoare, Rusia și Poarta Otomană, Încălcând principiul domniei pe viață, l au Înlăturat de pe tronul Țării Românești pe domnitorul Al. I. Ghica, iar apoi prin Convenția de la Balta Liman (19 aprilie/ 1 mai 1849) au decis să revină la numirea domnilor din cele două principate doar pe o durată de șapte ani. În felul acesta, expunând sumar lucrurile, a
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
și motivul pentru care dinastia străină nu trebuia să aparțină uneia din casele domnitoare ale imperiilor limitrofe. Erau evitate, În acest fel, mai vechile lor tendințe anexioniste. În aceste condiții, cea mai bună soluție a părut să fie Înscăunarea unui domnitor care, funcționând pe principiul „regele domnește, dar nu guvernează”, să exercite prin prerogativele acordate și prestigiul personal o influență pozitivă asupra mediului politic, să mențină stabilitatea internă, să vegheze la unitatea și consolidarea statului. Or, Înscăunarea cu drepturi ereditare a
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
gândi lucrurile, concretizat Într-un adevărat program politic, a produs un puternic curent de opinie În societatea românească, curent temperat de unele mari puteri europene, Îngrijorate de perspectiva apariției, În imediata vecinătate, a unui stat român având În frunte un domnitor dintr-o dinastie străină. Aceste puteri europene, cu deosebire Imperiul Otoman și Imperiul Habsburgic, erau conștiente că domnitorul străin nu putea avea alt proiect decât un statut internațional propriu, de sine stătător, pentru statul În fruntea căruia se afla, cu
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
curent temperat de unele mari puteri europene, Îngrijorate de perspectiva apariției, În imediata vecinătate, a unui stat român având În frunte un domnitor dintr-o dinastie străină. Aceste puteri europene, cu deosebire Imperiul Otoman și Imperiul Habsburgic, erau conștiente că domnitorul străin nu putea avea alt proiect decât un statut internațional propriu, de sine stătător, pentru statul În fruntea căruia se afla, cu consecințe neplăcute pentru imperiile multinaționale vecine. Franța, mai ales după Întâlnirea de la Osborne <ref id=""> 3 Dumitru Ivănescu
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
puteri au Încercat, În fapt, o soluționare decentă care să nu le afecteze prestigiul și interesele. Convenția din 7/19 august 1858, fructul Conferinței de la Paris, a stabilit, lucru cunoscut de altfel, că cele două principate vor avea câte un domnitor și câte o Adunare pentru fiecare, o Comisie Centrală la Focșani, pentru legiferări de interes comun, o Curte de Casație comună, armata sub comanda unui singur șef, menținerea suzeranității otomane, garanția comună a marilor puteri și denumirea de Principatele Unite
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
f.a., p. 231. </ref>. În ceea ce privește domnia, Convenția de la Paris stabilea că ea este acordată pe viață unui domn autohton, ales de Adunarea electivă. Era exclusă, Într-o formulare implicită, posibilitatea ca domnia să aibă ulterior un caracter ereditar, dinastic. Ca domnitor În unul din cele două Principate putea fi aleasă orice persoană, În vârstă de minimum 35 de ani, născut din tată moldovean sau valah, care putea justifica un venit funciar de 3.000 de galbeni și Îndeplinise cel puțin zece
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
valah, care putea justifica un venit funciar de 3.000 de galbeni și Îndeplinise cel puțin zece ani funcții publice. Investirea trebuia acordată În termen de o lună de către Poartă, ca și În trecut, În virtutea drepturilor ei de putere suzerană. Domnitorului, În conformitate cu legislația În vigoare, care asigura o relativă separare a puterilor În stat, Îi revenea poziția cea mai importantă În exercitarea de fapt a puterii. Asta făcea ca atribuțiile sale să nu se limiteze doar la a domni (așa cum trebuia
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
regimurile monarhice constituționale), ci și a guverna, lui fiindu-i atribuită și exercitarea prerogativelor executive, cu ajutorul miniștrilor pe care-i numea. Această ipostază a făcut ca domnia lui Al. I. Cuza să aibă un caracter special, prin implicarea efectivă a domnitorului În opera de desăvârșire a unificării, de reformare și reorganizare a societății. De altfel, chiar Convenția din august 1858 făcea ca Între cele trei puteri ale statului să nu existe echilibrul așteptat, autoritatea Înclinându-se covârșitor de partea domniei. Cadrul
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
echilibrul așteptat, autoritatea Înclinându-se covârșitor de partea domniei. Cadrul acesta constituțional a făcut ca soluționarea unor probleme stringente să accentueze, În timpul lui Cuza Vodă, această tendință, ceea ce va tensiona raporturile dintre domn și opoziția politică. În conformitate cu Convenția de la Paris, domnitorul, la recomandarea miniștrilor, numea persoanele ce ocupau funcții publice. În domeniul legislativ tot lui i se acordau importante prerogative: pregătea legile, inclusiv bugetul, pe care le supunea dezbaterii Adunării și, după caz, Comisiei Centrale de la Focșani, iar după adoptare le
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
ocupau funcții publice. În domeniul legislativ tot lui i se acordau importante prerogative: pregătea legile, inclusiv bugetul, pe care le supunea dezbaterii Adunării și, după caz, Comisiei Centrale de la Focșani, iar după adoptare le promulga sau nu, potrivit opțiunilor sale. Domnitorul convoca Adunarea deputaților În sesiune ordinară, cu o durată de trei luni, la nevoie putând să o prelungească. Avea dreptul de a convoca Adunarea În sesiune extraordinară și chiar să o dizolve, cu condiția Întrunirii uneia noi ca rezultat al
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
durată de trei luni, la nevoie putând să o prelungească. Avea dreptul de a convoca Adunarea În sesiune extraordinară și chiar să o dizolve, cu condiția Întrunirii uneia noi ca rezultat al alegerilor Într-un termen de trei luni. Tot domnitorul desemna o parte din membrii Comisiei Centrale de la Focșani, către care putea trimite propuneri ce urmau a fi legi de interes comun pentru ambele principate. Referitor la puterea judecătorească, ea se exercita În numele șefului statului, dar fără amestecul său, de către
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
Comisiei Centrale de la Focșani, către care putea trimite propuneri ce urmau a fi legi de interes comun pentru ambele principate. Referitor la puterea judecătorească, ea se exercita În numele șefului statului, dar fără amestecul său, de către magistrați pe care Îi numea domnitorul, dar care nu putea interveni În gestionarea justiției. Cu toate acestea, i se conferea dreptul de a grația și de a comuta, În materie criminală, pedepsele. Prerogative importante avea și În calitate de comandant al armatei pentru ambele principate: desemna inspectorii generali
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
În calitate de comandant al armatei pentru ambele principate: desemna inspectorii generali și numea comandantul șef al oștirii <ref id="5">5 Constantin C. Giurescu, Viața și opera lui Cuza Vodă, București, 1966, p. 42-45. </ref>. După cum se poate observa, prerogativele acordate domnitorului de către Convenția de la Paris făcea ca instituția domniei să dețină rolul central În actul de guvernare al țării. Acesta este motivul pentru care În epocă se acorda o atenție specială domnitorului, ca factor esențial În deținerea și exercitarea puterii. În
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
p. 42-45. </ref>. După cum se poate observa, prerogativele acordate domnitorului de către Convenția de la Paris făcea ca instituția domniei să dețină rolul central În actul de guvernare al țării. Acesta este motivul pentru care În epocă se acorda o atenție specială domnitorului, ca factor esențial În deținerea și exercitarea puterii. În acest fel se Înțelege mai lesne efectul produs, În țară și În străinătate, de dubla alegere a lui Al. I. Cuza. Taxând omisiunile și lipsa de precizie a Convenției din 7
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
străinătate, de dubla alegere a lui Al. I. Cuza. Taxând omisiunile și lipsa de precizie a Convenției din 7/19 august, românii au pus Europa În fața unui fapt Împlinit, ce nu putea fi schimbat fără asumarea unor grave consecințe. Același domnitor pe tronurile ambelor principate era o inițiativă curajoasă și inteligentă care a produs o unire personală. În momentul când a fost ales domn, Cuza era o personalitate notorie, unionist convins, un bun cunoscător al problemelor administrative, judecătorești și militare, un
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
partidei unioniste de a acționa cu consecvență, și pe viitor, pentru realizarea acestui ultim obiectiv al programului unionist: Înscăunarea pe tronul țării a unui principe străin. Din aceste motive, la 4/16 ianuarie 1859, cu doar o zi Înaintea alegerii domnitorului, un grup de cinci deputați, printre ei și M. Kogălniceanu, au prezentat Adunării elective a Moldovei propunerea de a se da „un vot foarte lămurit”, care „să facă cunoscut țării și Europei că noi persistăm a voi Unirea sub un
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
și contemporanii săi ne dau asigurări că, Înainte de a fi ales domn, el le-a garantat că va respecta dorințele românilor și va acționa pentru Împlinirea lor. Chiar În ziua de 24 ianuarie/5 februarie 1859, odată cu alegerea sa ca domnitor al Țării Românești, Al. I. Cuza a Întocmit o notă pe care a trimis-o puterilor garante, notă publicată a doua zi În „Monitorul Oficial” al Moldovei - ceea ce făcea ca gestul său să devină public - prin care considera că dubla
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
ceea ce făcea ca gestul său să devină public - prin care considera că dubla sa alegere avea „o semnificare Îndestul de vederată pentru toți, adică unirea completă a Principatelor, pe care nația română a voit a o Întemeia”. În același timp, domnitorul atrăgea atenția că „Întemeindu-mă din nou pe votul Adunărilor ad-hoc”, reconfirmat de Adunarea Moldovei la 5/17 ianuarie, „constat Încă o dată că țara a cerut unirea cu prinț străin”, el Însuși contribuind „la succesul acestei combinări”. În această situație
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]