13,290 matches
-
un sistem propriu de referințe, precum filozofii; și nici nu are nevoie de o perspectivă totală, exhaustivă, asupra lumii și vieții, oricât de difuză ar fi ea, ci de o perspectivă personală asupra lucrurilor, adecvată acestui unic moment (adecvată unității emoționale a momentului), de o intuiție care nu se teme că, în alte împrejurări, ar intra în conflict cu alte moduri nepereche de intuiție. [...] Într-o operă lirică există o textură sentimentală organică și o imagine a vieții parțială și îngustă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
s.n.) care coboară până-n străfundul diferitelor obiecte, le dezghioacă din convenționalismul viziunii realiste și le transformă în simboluri 15 [...]. Așa stând lucrurile, forța aproape divină a marilor poeți constă și se manifestă în obiectivarea durabilă și fidelă a acestei atmosfere emoționale și a lumii create, care coboară adânc în ea; în crearea unei structuri cu sens (s.n.), a unei construcții în care elementele structurale sunt sensul emoțional al lucrurilor și nu lucrurile înseși 16. Poetul este asemenea viermelui de mătase: el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
marilor poeți constă și se manifestă în obiectivarea durabilă și fidelă a acestei atmosfere emoționale și a lumii create, care coboară adânc în ea; în crearea unei structuri cu sens (s.n.), a unei construcții în care elementele structurale sunt sensul emoțional al lucrurilor și nu lucrurile înseși 16. Poetul este asemenea viermelui de mătase: el își creează propria viață și atmosferă alta decât cea a prea comunei realități înconjurătoare contribuind cu mijloace proprii la înțelegerea celei din urmă. Trăirea obișnuită este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
sistem propriu de referințe, precum filozofii; și nici nu are nevoie de o perspectivă totală, exhaustivă, asupra lumii și vieții, oricât de difuză ar fi ea, ci de o perspectivă personală (s.n.) asupra lucrurilor, adecvată acestui unic moment (adecvată unității emoționale a momentului), de o intuiție care nu se teme că, în alte împrejurări, ar intra în conflict cu alte moduri nepereche de intuiție 19. Mai mult decât atât, glisând în spațiul transdisci plinarității, Basarab Nicolescu afirmă că poezia este suprema
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
discipline, nu este o simplă incursiune în istoria artei, nu este un album cu spectaculoase reproduceri color ale unor pânze celebre. Atunci, ce este? Se pornește, anatomic și fiziologic, de la glanda mamară, văzută și ca un organ cu mare semnificație emoțională, întrucât are o contribuție esențială la crearea imaginii, a identității feminine, dar și cu tangențe la social, cultural, estetic. De la acest punct de pornire se ajunge la incursiuni în cercetarea modului în care corpul uman este văzut în arta clasică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
al Căminului, cartea tratează stări complexe de comportare. De la relațiile de simpatie, admirație și atracție, proprii oamenilor buni, aducătoare de iubire, prietenie, compasiune, integrare, înțelegere și armonie, coexistente alături de cele de antipatie și respingere care provoacă separare și rupuri, trăiri emoționale perturbatoare, negative și de durere - proprii celor dominați de stări care înseamnă lăcomie, senzualitate inferioară, chiar animalică, uneori, precum ura, mânia, răutatea, mândria și indiferența, sustragerile, furtul direct, care, toate, înseamnă necesitatea cunoașterii ființei umane și a manifestărilor nefaste, exercitarea
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
influențată de cultură. învățarea culturală este elaborată în mod unic în cadrul societății, iar cultura este elementul central al adaptabilității. Se poate postula însă prezența unei echivalențe biopsihologice între diversele comunități, ceea ce înseamnă că deși indivizii diferă din punct de vedere emoțional și intelectual, toți dețin capacități echivalente pentru asimilarea culturii. Conform lui G. Jahoda (1988), invarianța culturală și metodologică este o cerință a universalismului. W.J. Lonner a observat variații considerabile în abordarea universalilor în termenii psihologiei interculturale. Una din orientări
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în practica marginalizării. Nici unul din aceste tipuri de aculturație nu reprezintă o alegere deplin liberă din partea subiectului individual, în toate existînd o negociere simbolică tacită între actorii sociali implicați. 3.6. Șocul cultural Șocul cultural se referă la "acea experiență emoțională și intelectuală ce apare la cel care, plasat accidental sau datorită unor activități specifice în afara contextului sociocultural inițial, resimte o puternică stare de disconfort și de stres existențial" (Cucoș, 2000, p. 131). Experiența integrării nu de puține ori tensionate într-
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
eficient în noul context social. A fost sugerat teoretic și dovedit empiric faptul că relațiile familiale de calitate joacă un rol important în prevenirea problemelor provocate de aculturație ale tinerilor emigranți (Liebkind, Jasinkaja-Lahti, 2000; Liebkind, 2008). Percepția calității suportului parental emoțional și social se poate deteriora în timpul aculturației. în familiile amenințate de acest risc, gradul scăzut de aculturație (de exemplu, menținerea valorilor tradiționale) poate fi văzut ca un mijloc de a susține coeziunea familială și de a evita conflictul intergenerațional. Așadar
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
emigranții asiatici în Statele Unite. Ei au urmărit în ce măsură gradele diferite de expunere culturală și de experiență interculturală influențează "sentimentul de a fi chinez sau american". Cultura chineză a fost descrisă ca accentuînd relațiile interpersonale, supunerea colectivă la autoritate și controlul emoțional, pe cînd cultura americană a fost caracterizată prin individualism accentuat, sfidarea autorității și libertatea exprimării emoționale. Aceste "sentimente" de "a fi chinez" și "american" sînt, în opinia autorilor cercetării, fie unidimensionale pentru chinezii născuți în America, fie independente unele de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
interculturală influențează "sentimentul de a fi chinez sau american". Cultura chineză a fost descrisă ca accentuînd relațiile interpersonale, supunerea colectivă la autoritate și controlul emoțional, pe cînd cultura americană a fost caracterizată prin individualism accentuat, sfidarea autorității și libertatea exprimării emoționale. Aceste "sentimente" de "a fi chinez" și "american" sînt, în opinia autorilor cercetării, fie unidimensionale pentru chinezii născuți în America, fie independente unele de altele, pentru că subiecții implicați sînt crescuți de către părinți chinezi într-o cultură americană (expunerea lor la
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
situații prin legi și reguli stricte, prin măsuri de siguranță și securitate, iar la nivel filosofic și religios, prin credința în adevărul absolut: "Poate exista un singur adevăr și noi îl deținem". Oamenii din aceste culturi sînt de asemenea mai emoționali și motivați de o energie interioară. Tipul opus, al culturilor care acceptă incertitudinea, se caracterizează printr o toleranță mai mare a opiniilor diferite față de propria opinie, de poziția personală stereotipă cu care sînt obișnuiți. Astfel, membrii acestor culturi încearcă să
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
iar la nivel filosofico-religios sînt relativiști și permit conviețuirea mai multor curente în același spațiu al dezbaterii sociale. Subiecții individuali aparținînd acestor culturi sînt mai flegmatici, contemplativi și se arată a fi mai reținuți din punctul de vedere al expresivității emoționale. Orientarea pe termen lung și opusul său, orientarea pe termen scurt, reprezintă a cincea dimensiune studiată de Hofstede, ea fiind adăugată în urma modelului de chestionar alcătuit de echipa lui M.H. Bond din Chinese Culture Connection. Valorile asociate cu orientarea pe
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
păstrare a imaginii publice, recunoaștere socială. S. Schwartz a susținut că structura sistemului de valori este determinată de două dimensiuni motivaționale. Prima dimensiune, deschiderea spre schimbare conservare, se referă la motivația subiectului vizat de a urmări propriile interese intelectuale și emoționale în direcții nesigure și impredictibile sau de a menține statu-quo-ul și siguranța în relațiile cu ceilalți sau cu alte instituții. A doua dimensiune, individual-social, se referă la tensiunea dintre consecințele acțiunilor proprii și ale celorlalți asupra sinelui, pe de o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
individual ai individualismului și colectivismului sînt, așa cum s-a precizat anterior, idiocentrismul și alocentrismul (Triandis, Suh, 2002, p. 140). Idiocentrismul și alocentrismul sînt atribute ale personalității, adesea ortogonale unul altuia. Idiocentrismul subliniază încrederea în sine, competitivitatea, unicitatea, hedonismul și distanța emoțională față de in grup. Alocentrismul se definește prin interdependență, sociabilitate, integritate familială, considerarea nevoilor și dorințelor membrilor grupului de apartenență, sentimentul de apropiere în relațiile cu ceilalți membri ai grupului. Este posibil ca un individ să aibă un scor înalt atît
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cît și negative. Totodată, emoțiile exprimate în culturile colectiviste tind să fie subsumate relațiilor întreținute și sînt percepute ca reflectînd statutul acestor relații. în plus, diferența între conținutul emoțiilor și importanța pe care individualiștii și colectiviștii o atribuie experiențelor lor emoționale ca întreg par să difere. De exemplu, Suh și colaboratorii (1998) au evidențiat că emoțiile sînt predictori puternici pentru satisfacția în viață în culturile individualiste, în timp ce pentru culturile colectiviste predictori mai influenți se arată a fi normele sociale (aprobarea de către
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
au evidențiat că emoțiile sînt predictori puternici pentru satisfacția în viață în culturile individualiste, în timp ce pentru culturile colectiviste predictori mai influenți se arată a fi normele sociale (aprobarea de către ceilalți). în egală măsură, se constată că în culturile individualiste factorii emoționali (precum cei angajați într-o relație de dragoste) joacă un rol mai însemnat în deciziile personale majore (cum ar fi căsătoria), decît în culturile colectiviste. De asemenea, există diferențe semnificative între cele două tipuri de culturi în modul de exprimare
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
putere (DFP) Dimensiunea DFP exprimă măsura în care într-o cultură națională anume, subiecții se așteaptă și acceptă ca puterea sa fie distribuită în mod inegal în societate. în societățile caracterizate de o distanță mare față de putere, o importantă distanță emoțională separă subordonații de reprezentanții autorității. Aici sînt valorizate respectul și deferența formală față de persoanele cu statut înalt (precum părinți, vîrstnici etc.) (Basabe et al., 2002, p. 106), iar inegalitățile între oameni sînt așteptate și dorite. O distanță mică față de putere
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în defavoarea competitivității, apreciind egalitatea între sexe, preocuparea pentru mediu, calitatea vieții și grija pentru cei slabi. Tonul dominant îl dau aici valori precum egalitatea și solidaritatea, modestia. O consecință importantă a valorii culturale de feminitate este aceea că furnizarea suportului emoțional este perceput\ ca o obligație pentru ambele sexe (Basabe et al., 2002, p. 106). Pentru G. Hofstede (1980/2001), feminitatea caracterizează societățile în care rolurile de gen se suprapun peste comportamentul implicit asumat de subiect, atît femeile, cît și bărbații
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ranguri un clasament similar al calităților dezirabile ale "celuilalt" (din acest motiv, și varianța în funcție de gen este atît de redusă). Atributele identitare cele mai prețuite ale partenerului sînt, în aceste condiții, "atracția mutuală", "caracterul demn de încredere", "stabilitatea și maturitatea emoțională", precum și "dispoziția plăcută, generoasă". Totodată, criteriile cele mai valorizate după care se efectuează "judecarea celuilalt" sînt "bunătatea și înțelegerea" probate, "inteligența", caracterul "pasional" și "sănătatea" sa. în concluzie, se poate vorbi de o cvasiunanimitate în funcție de gen în realizarea aprecierii "celuilalt
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
o persoană din afara cuplului" activează cel mai energic sentimentele de gelozie în Ungaria; după cum "a dansa împreună cu altul" în Rusia; "a flirta" în Serbia; "a avea fantezii sexuale despre altcineva" în Olanda sînt cele mai supărătoare scenarii. CAPITOLUL 12 Expresivitatea emoțională examinată din perspectivă interculturală 12.1. Paradigma alegerii impuse vs paradigma alegerii libere în evaluarea exteriorizării faciale a emoției Una dintre temele psihologiei sociale care a fost deseori vizitată în anii din urmă și care a generat numeroase evaluări contradictorii
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
s-au articulat o serie de sinteze românești semnificative, concentrate asupra acestui subiect (Chelcea, 2008a, pp. 355 376; Iluț, 2009, pp. 553-594), precum și o monografie consistentă, care tratează problematica sociologiei emoțiilor în spațiul public românesc (Chelcea, 2008b). Cercetările asupra expresivității emoționale au fost inițiate încă de la sfîrșitul deceniului al șaptelea al secolului XX de către P. Eckman și colaboratorii săi (1969, 1982, 1987, 1993, 1994), care au prezentat participanților la experiment fotografii cu fizionomii diverse, iar subiecții erau puși în situația de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în cea mai mare parte a experimentelor care pun în evidență ideea "universalității", subiecților participanți observatori li se arătau fotografii cu persoane care exprimau diferite emoții. Apoi aceste grupuri trebuiau să aleagă, dintr-o listă între șase și nouă expresii emoționale, pe aceea care reprezenta cel mai bine emoțiile exprimate în fotografii. Această paradigmă a alegerii impuse, cum a fost ea calificată, este o tehnică simplă și clară, cu o metodologie solidă, și care a oferit rezultate semnificative (Ekman, 1972; Ekman
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
nesiguranță" în Africa, așa cum rezultă din metaanaliza lui O. Klineberg (1980). în al doilea rînd, alți psihosociologi au sugerat că expresiile faciale sau mimica ar reprezenta simple gesturi comunicative, ceea ce presupune că ele nu sînt rezultatul unor stări sau trăiri emoționale interne, ci numai rezultatul mobilurilor sociale ale unei persoane situate într-un context particular, așa cum subliniază psihologul behaviorist Fridlund (1997). în cercetarea pe care a coordonat-o psihologul american, s-a observat că valoarea "zîmbetului" nu este asociată stării de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
consistent argument universalist la aceste demersuri metodologice a recentrat accentul pe studii în care observatorilor li se dă posibilitatea să descrie liber emoția prezentă într-o expresie facială dată. Cercetările au demonstrat că observatorii tind să dea răspunsuri folosind etichete emoționale echivalente cu acelea solicitate în paradigma alegerii impuse (Carroll, Russell, 1996; Rommey et al., 1997; Gardiner et al., 1998), confirmînd cu moderație, astfel, rezultatele experimentelor realizate de adepții primei poziții. Totuși, bilanțul studiilor care au pornit de la paradigma alegerii libere
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]