KorAP: Find »[drukola/base=filosofic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...369 370 371 ...429 >

10,713 matches

Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465

Cizek desenul după model, realizarea unor copii fidele erau înlocuite cu desenul din imaginație, cu activitatea spontană, creatoare (3 bis, p. 39). Acțiunea practică de promovare a artei prin școală a fost sprijinită și de mișcarea filosofică a vremii. Pozitivismul filosofic care cunoscuse o puternică afirmare în secolul al XIX-lea și care nu poate fi străin de orientarea școlii spre utilitarism este, către sfîrșitul secolului, supus unor critici vehemente. Omul trebuie să pătrundă se susținea de o anumită grupare a

Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
este particular, calitativ și nemăsurabil, realitatea fiind mult mai bogată și mai profundă decît o poate cuprinde știința și inteligența. Pe de altă parte, spiritul uman este un tot organic, înzestrat nu numai cu inteligență, ci și cu sensibilitate. Concepția filosofică nouă care se contura spre sfîrșitul secolului al XIX-lea, cunoscută sub numele de filosofia vieții, a stimulat cercetările pe plan psihologic și estetic. În această direcție, în mod deosebit s-au remarcat reprezentanții neospiritualismului francez, integrați în curentul mai

Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
ȘTIINȚIFIZARE A PEDAGOGIEI Spre sfîrșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, concomitent cu procesul de organizare pe noi baze a educației, au fost formulate numeroase și înverșunate critici la adresa pedagogiei din Europa și nordul Americii. Unii criticau caracterul filosofic al vechii pedagogii, faptul că aceasta era lipsită de rigoarea științifică, limitîndu-se să deducă, din diverse teze filosofice, opinii despre educație neconfirmate prin metodele științifice. Alții criticau orientarea individualistă a vechii pedagogii, accentul pus pe educarea individului, neglijîndu-se rolul și

Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
pe noi baze a educației, au fost formulate numeroase și înverșunate critici la adresa pedagogiei din Europa și nordul Americii. Unii criticau caracterul filosofic al vechii pedagogii, faptul că aceasta era lipsită de rigoarea științifică, limitîndu-se să deducă, din diverse teze filosofice, opinii despre educație neconfirmate prin metodele științifice. Alții criticau orientarea individualistă a vechii pedagogii, accentul pus pe educarea individului, neglijîndu-se rolul și trebuințele societății în dezvoltarea ființei umane. Din aceste multiple reacții au rezultat către sfîrșitul secolului al XIX-lea

Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
rezultat către sfîrșitul secolului al XIX-lea mai multe direcții teoretice, dintre care unele s-au constituit în adevărate curente pedagogice, a căror durată a acoperit întreaga primă jumătate a secolului XX, unele persistînd și acum. Din reacția față de pedagogia filosofică a apărut pedagogia experimentală; din opoziția față de pedagogia individualistă, dar și din tendința de a pune la baza teoriei educației cunoașterea prin metode științifice a societății, s-a conturat pedagogia socială și pedagogia sociologică. 2.1. Pedagogia experimentală În secolul

Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
să nu se manifeste și în pedagogie. Și aici a apărut după cum s-a arătat o reacție față de pedagogia veche, acuzată de a fi avut un conținut constituit din norme deduse exclusiv din scopul educației, scop furnizat de filosofie. Pedagogiei filosofice încărcată de opinii și norme neverificate i se opunea "pedagogia științifică", întemeiată pe experiment și eliberată de filosofie. Vechea pedagogie era criticată și pentru faptul că își întemeia tezele pe simple observații necontrolate prin experimente comparative. Această situație îi îngăduia

Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
pedagogie totul a fost spus, dar nimic n-a fost probat. Inițiatorii experimentalismului în domeniul educației considerau că pedagogia va deveni științifică în momentul în care toate tezele ei vor fi formulate sau confirmate cu ajutorul experimentului și în afara oricărei influențe filosofice. "Un experimentator" scrie unul dintre primii reprezentanți ai pedagogiei experimentale, J. J. van Biervliet "este cu totul independent față de teoriile care împart pe filosofi și, dacă prin educația ce a primit, este împins să admită o anumită doctrină, el o

Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
considerau în mod eronat că pedagogia poate deveni științifică numai prin renunțarea la orice legătură cu filosofia și, totodată, aveau naivitatea să creadă că este cu putință ca un experimentalist să poată interpreta datele cercetărilor sale desprins de orice concepție filosofică. Cu toate acestea, pedagogia experimentală a constituit un moment important în dezvoltarea teoriei pedagogice. Practica educativă simțea nevoia înlocuirii opiniilor contradictorii, întîlnite în diverse scrieri pedagogice, cu un sistem de teze confirmate pe cale experimentală, prin măsurători riguros științifice. Unele din

Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
aceasta din urmă o parte a sistemului științelor pedagogice; există, după opinia sa, probleme ale pedagogiei științifice care nu intră în domeniul cercetării faptelor. Așa este, de pildă, problema stabilirii scopurilor generale ale educației, care rămîne o sarcină a pedagogiei filosofice (5, p. 68). Pedagogiei experimentale îi revine obligația de a stabili, pe de o parte, dacă aceste scopuri corespund legilor generale de dezvoltare a copiilor și, pe de altă parte, modul în care ele pot fi realizate în cît mai

Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
experimentale îi revine obligația de a stabili, pe de o parte, dacă aceste scopuri corespund legilor generale de dezvoltare a copiilor și, pe de altă parte, modul în care ele pot fi realizate în cît mai bune condiții. Alături de pedagogia filosofică, E. Meumann situează alte ramuri ale pedagogiei științifice: știința despre tineret, știința acțiunilor educative, metodica educației și învățămîntului etc., fiecare dintre ele primind sprijin din partea pedagogiei experimentale ca "fundament empiric al pedagogiei". Cercetările întreprinse l-au condus pe Meumann la

Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
consecință a neîncrederii pe care pedologia o manifesta față de puterea educației. Lacunele "noii pedagogii" au devenit evidente la puțin timp după apariția sa pe scena istoriei. Rezultatele cercetărilor de pedagogie experimentală erau fragmentare, eclectice; le lipsea mai ales o concepție filosofică în stare să permită o interpretare unitară și obiectivă a numeroaselor date obținute. Cu toate aceste deficiențe, pedagogia experimentală are o valoroasă contribuție la dezvoltarea pedagogiei. Ea a deschis calea utilizării experimentului și a celorlalte tehnici moderne de cercetare în

Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
educației și arta educației, Ém. Durkheim plasează pedagogia ca teorie practică -, asemănătoare cu medicina, politica, strategia, fiind constituită din combinații de idei care îndrumă activitatea educatorului. Cu Ém. Durkheim se deschide seria teoreticienilor educației care, manifestînd insatisfacție fie față de caracterul filosofic al pedagogiei tradiționale, fie față de însuși termenul de pedagogie, au propus înlocuirea lui. Soluția oferită este însă artificială. Preocupările teoretice autentice asupra fenomenului educației nu pot să nu-și întemeieze ideile ce călăuzesc activitatea practicianului pe cercetarea, cu metode riguros

Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
de frunte ai pragmatismului și fondatorul unei variante a acestei filosofii instrumentalismul. Filosoful american s-a ambiționat să creeze o filosofie care să "depășească" cele două mari sisteme opuse unul altuia: materialismul și idealismul. Cum disputa dintre aceste două sisteme filosofice se purta în jurul conceptului de materie, J. Dewey renunță la el, adoptînd un altul care, considera el, îi îngăduia să se situeze dincolo de materialism și idealism. Acest concept, central pentru filosofia sa experiența exprimă interacțiunea organismului cu mediul. Experienței îi

Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
a reușit să surprindă sintetic și pregnant viciul fundamental al teoriei pragmatice cu privire la adevăr: pragmatismul nu descoperă, ci inventează adevărul. De aici și relativismul concepției pragmatice în domeniul teoriei cunoașterii. Pentru omul de știință, ca și pentru cele mai multe din orientările filosofice relevante, o idee este adevărată nu pentru că este utilă, ci este utilă întrucît este adevărată. Conceptul de experiență, după cum vom vedea, va sta la baza teoriei instrucției a lui J. Dewey. Sistemul pedagogic al gînditorului american nu se explică numai

Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
este adevărată nu pentru că este utilă, ci este utilă întrucît este adevărată. Conceptul de experiență, după cum vom vedea, va sta la baza teoriei instrucției a lui J. Dewey. Sistemul pedagogic al gînditorului american nu se explică numai prin concepția sa filosofică. El a căutat să țină seama de tot ceea ce considera ca fiind determinant pentru profilul social, economic și cultural al societății americane de la sfîrșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. Aceste condiții se concretizează în următoarele realități: democrația

Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
nega principiul evoluționismului, impunînd întreruperea procesului de dezvoltare a ființei umane. Acestea sînt numai cîteva din cele mai semnificative obiecții pe care Dewey le aducea școlii vechi și care vor deschide seria criticilor formulate de "educația nouă". După cum pe plan filosofic gînditorul american ținuse să depășească opoziția dintre materialism și idealism, tot așa și în construirea sistemului pedagogic a urmărit să se situeze dincolo de teoriile aflate la poli opuși. În fundamentarea teoriei sale, pedagogul american a pornit, de cele mai multe ori, de la

Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
prin intervenția divinității: "E în perioada senzitivă o orînduire dumnezeiască ce însuflețește prin spirit lucrurile inerte" (14, p. 40). Prin conținutul unora din scrierile sale, ca și prin declarații directe, M. Montessori lasă impresia că se bazează pe o concepție filosofică pozitivistă, vrînd să dea teoriei sale o bază științifică. "Casele copiilor" pe care le-a creat le considera ca laboratoare ale științei umane, iar prima sa lucrare Metoda pedagogiei științifice cuprinde chiar în titlu intenția de științifizare a pedagogiei. Winefried

Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
și tendința constituirii pedagogiei mai ales prin reflecție asupra tezelor formulate de marii teoreticieni ai educației și completarea lor cu unele noi generalizări întemeiate pe observația practicii școlare a vremii. Calea deductivă de constituire a unui sistem pedagogic proprie pedagogiei filosofice din secolele anterioare s-a menținut, mai ales, prin Ion Găvănescul. Cu această direcție de manifestare a teoriei despre educație se va și începe prezentarea pedagogiei românești din primele două decenii ale acestui secol. 5.2.1. Pedagogia filosofică Pedagogia

Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
pedagogiei filosofice din secolele anterioare s-a menținut, mai ales, prin Ion Găvănescul. Cu această direcție de manifestare a teoriei despre educație se va și începe prezentarea pedagogiei românești din primele două decenii ale acestui secol. 5.2.1. Pedagogia filosofică Pedagogia filosofică, chiar dacă a avut un caracter eclectic, a încercat să dea răspuns unora din problemele cu care se confrunta școala românească la începutul secolului. Exponentul ei principal ION GĂVĂNESCUL (1859-1949) (14) a fost dominat de o concepție social-politică conservatoare

Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
din secolele anterioare s-a menținut, mai ales, prin Ion Găvănescul. Cu această direcție de manifestare a teoriei despre educație se va și începe prezentarea pedagogiei românești din primele două decenii ale acestui secol. 5.2.1. Pedagogia filosofică Pedagogia filosofică, chiar dacă a avut un caracter eclectic, a încercat să dea răspuns unora din problemele cu care se confrunta școala românească la începutul secolului. Exponentul ei principal ION GĂVĂNESCUL (1859-1949) (14) a fost dominat de o concepție social-politică conservatoare, care se

Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
și la mulți alți teoreticieni ai pedagogiei din acea vreme, asocierea dintre pedologie și pedagogie experimentală. Ghidionescu era preocupat de stabilirea locului și rolului pedologiei și pedagogiei experimentale în clasificarea disciplinelor ce constituiau atunci pedagogia științifică, în opoziție cu pedagogia filosofică. Se pregătirea astfel și pentru cel de al doilea congres de pedologie, programat pentru 1919, la care urma să se discute raportul dintre pedologie și întregul domeniu al pedagogiei. Se pare că această dezbatere se impunea, întrucît unii nu mai

Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
a fost obligată să îmbrățișeze noi aspecte, creîndu-se astfel numeroase discipline care abordează fenomenul educației din perspective variate. El compară această ramificare a pedagogiei, de la începutul secolului XX, cu un arbore, căruia însă i-a apărut mai întîi coroana pedagogia filosofică și abia după aceea, rădăcina pedologia și tulpina pedagogia experimentală. Vladimir Ghidionescu își imagina astfel "arborele pedagogiei" (vezi pag. 78). Deși un neobosit propagator al pedagogiei experimentale, Ghidionescu nu consideră necesară renunțarea la pedagogia filosofică; chiar în condițiile în care

Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
apărut mai întîi coroana pedagogia filosofică și abia după aceea, rădăcina pedologia și tulpina pedagogia experimentală. Vladimir Ghidionescu își imagina astfel "arborele pedagogiei" (vezi pag. 78). Deși un neobosit propagator al pedagogiei experimentale, Ghidionescu nu consideră necesară renunțarea la pedagogia filosofică; chiar în condițiile în care și-a dobîndit independența, pedagogia trebuie să păstreze legătura cu filosofia. Cum s-a văzut, pedagogia experimentală s-a constituit și ca o reacție împotriva caracterului normativ al pedagogiei filosofice. Recunoscînd slăbiciunile pedagogiei exclusiv normative

Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
consideră necesară renunțarea la pedagogia filosofică; chiar în condițiile în care și-a dobîndit independența, pedagogia trebuie să păstreze legătura cu filosofia. Cum s-a văzut, pedagogia experimentală s-a constituit și ca o reacție împotriva caracterului normativ al pedagogiei filosofice. Recunoscînd slăbiciunile pedagogiei exclusiv normative, autorul Introducerii în pedologie și pedagogia experimentală aprecia că pedagogia modernă se va sluji, în continuare, de filosofie, dar se va întemeia pe datele disciplinelor legate de experiență. Este acesta un punct de vedere înțelept

Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
modernă se va sluji, în continuare, de filosofie, dar se va întemeia pe datele disciplinelor legate de experiență. Este acesta un punct de vedere înțelept, pe care mulți ,,experimentaliști" l-au nesocotit, în dauna cercetării însăși. Experimentarea, lipsită de orientare filosofică, devine limitată și lipsită de un criteriu care să confere unitate interpretării datelor obținute. Se cunoaște, de asemenea, că, de cele mai multe ori, reprezentanții pedagogiei experimentale au tins spre o educație individualistă. Ghidionescu însă nu nesocotește influența factorilor sociali în dezvoltarea

Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]