10,090 matches
-
problema căsătoriei, dacă vreau să am un copil cu el, pentru că face copii frumoși... Nu l-am luat în serios, pentru că în țara în care mă născusem această întrebare sinceră e departe de a avea mai mult decât sensul unei glume dubioase. René era foarte serios chiar și atunci când îmi repeta, vorbind despre femei (ofensându-mă și moralizându-mă în același timp), că între o femeie care a dat naștere unui copil și alta care se străduiește să nu facă asta
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
în aceste zile de doliu. A spus că Iisus a introdus în lume acest cult, nepotrivit naturii omenești iubitoare de viață. I-am spus glumind: „Atenție, vorbind de rău despre Hristos, te acuz de antisemitism!”. Andrei a înghițit bine această glumă, zâmbind și el. Octombrie În fine, ceva m-a scos din letargia mea: călătoria la Kristianstad (în Scania), la proprietatea Wanas, unde se ține o seară de muzică și poezie. Am dormit în casa poetei și prietenei Eva (Ström), în
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
despre o celebritate a scenei, dirijorul Emanoil Elenescu de care sunt de asemenea legat, pentru că în tinerețea îndepărtată primul meu interviu de jurnalist amator ș-am făcut cu domnia sa și mărturisesc, am fost încântat mai ales că savoarea povestirilor și glumelor lui Elenescu mi-au asigurat un succes, nu datorită mie care nu aveam nici un merit, ci a interlocutorului. Nu vreau să lungesc mai mult acest cuvânt (pe care îl simt, nu-l inventez, îl simt), în raport cu domnul Zaborilă și îl
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
primăvară, încurajat de experiența Argea, iatămă în fața comisiei Revizoratului școlar județean pentru ocuparea unui post de suplinitor. Am ieșit al doilea. și am fost repartizat într-un sat răzeșesc, cum spunea inspectorul hâtru, un sat de țigani lingurari. Era o glumă dar nicidecum batjocură fiindcă o astfel de alegere îmi asigura concurența zero la post, deci liniștea atât de necesară pregătirii pentru viață. și iată-mă la Slobozia Panu, un sat al comunei Colonești, undeva la 8o de kilometri depărtare de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
colo, în parcul de pe malul Ialpugului cu fetița aia-n alb și cine o strângea în brațe iar ea îl săruta de mama focului, noi sau matale? - Duceți-vă, măi copii, nu-s eu omul care să umble după trufandale. Glumă, neglumă, conu Iancu intra în joc discuția continuând cu apropouri, cu discreții nediscrete și tot felul de chestii care-i cam plăceau. - `vă-n mama voastră de pezevenghi. Nu poate omul să facă un pas, să strângă și el o
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
stau jos la marginea pădurii, la umbră, când au apărut noii șefii cu Aro-ul. Mâncaseră undeva în sat, băuseră un pahar de vin vechi și o cafea bună. Erau veseli, miroseau a usturoi, a țuică și erau puși pe glume. Pană, fostul primar de la B., văzându-mă, îi spune instructorului fără nici o jenă, ca și cum ar fi fost ceva firesc: Ce-ar fi să luăm fata asta și să mergem până la camping, la șoseaua națională? Servim o cafea, vedem un film
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
îl aveam și pe popularitatea de care mă bucuram. Adeseori mă certa, amenințându-mă cu „raportarea” la județ, motivând că ajung târziu la serviciu, dar amâna mereu. Nu avea suflet rău. Pe deasupra era și o fire veselă, mereu pusă pe glume. Nu-mi spunea nimic despre activitatea ei, nu mă lua cu ea pe teren. Mi-ar fi plăcut să merg. Era mereu invitată la mese și, adeseori, când venea de pe teren, mirosea a usturoi și a țuică, era veselă și
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
să se facă porumb. O ploaie scurtă, cu piatră, venită ca din senin, a distrus și bruma de recoltă irigată spre disperarea tuturor. Secretarul Țăpoi într-una din zilele în care a poposit la primărie ne-a spus mai în glumă, mai în serios: Măi, tovarăși, ați auzit de icoana aceea de la Poeni, care aduce ploaia? N-am auzit, i-am răspuns mirată. Trimiteți pe cineva să vorbească cu popa de acolo să aducă icoana, să vă trimită Dumnezeu ploaie, că
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
vorbească cu popa de acolo să aducă icoana, să vă trimită Dumnezeu ploaie, că muriți de foame. 88 Secretarul era glumeț, dar și cu toane, așa încât niciodată nu știai dacă vorbește serios sau glumește. Am luat-o ca pe o glumă recomandarea cu icoana. La următoarea vizită, deși nu căzuse nici un strop de ploaie, nu a mai amintit nimic despre icoana de la Poeni făcătoare de minuni. Zadarnic ni se tot cereau situații optimiste pentru producțiile de cereale. Câmpul era pârjolit de
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
spună mai mult, că în sală a intrat Țăpoi, secretarul cu probleme organizatorice al Comitetului Județean de Partid. S-a făcut liniște profundă. Ne vorbește tovarășul Țăpoi, fără a ne stârni prea mult interesul. Din cuvântul lui lipsesc însă obișnuitele glume. Era simpatic Țăpoi! Nu prea 107 înalt, grăsuț, cu părul grizonat, trecut de 50 ani, îmbrăcat îngrijit, chiar impecabil, cu bun gust, purta lucruri de calitate. Când veneam la instruire, îi aduceam toamna o sticlă de țuică bună, câte o
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
fișetul de lângă biroul mare din lemn de stejar, ce faci dacă o să cadă comunismul? Nu știu, am răspuns uimită de întrebare. Nu mă gândisem niciodată la asta. Dar dumneavoastră ce faceți?, întreb la rându-mi, știind că va spune o glumă bună. Eu ce fac? Satul meu e pe graniță. Pun un picior în România și unul în Ungaria și mă p.. în România! Asta fac! Își permitea tovarășul să facă glume. Nu avea unde să-l mute ca să fie mai
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
întreb la rându-mi, știind că va spune o glumă bună. Eu ce fac? Satul meu e pe graniță. Pun un picior în România și unul în Ungaria și mă p.. în România! Asta fac! Își permitea tovarășul să facă glume. Nu avea unde să-l mute ca să fie mai rău ca în cel mai sărac județ din Moldova. După puțin timp, intră în sală primul secretar Petrea, instalat în funcție doar de câteva luni, care pentru prima dată ne vorbește
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
dimineață la primărie, mi-a șoptit Sofia. Am stat până noaptea târziu în curte la lumina stelelor și mi-au povestit despre casa lor, despre patiseria pe care o aveau. Mi-au arătat poze. Am vorbit, am cântat, am spus glume, am depănat amintiri. Uneori neamțul vorbea cu Sofia nemțește și din gesturile pe care le făcea, din inflexiunile vocii și din refuzurile ei repetate, am înțeles că o îndeamnă să-mi propună ceva. Într-un târziu, după miezul nopții, când
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
de "marja de manevră" necesară. În toate deciziile Tratatului de la Varșovia și CAER, la ONU și în alte organisme internaționale, votul RDG se alinia automat celui al URSS, indiferent de problema pusă în discuție (ilustrativ pentru această obediență circula o glumă: la o reuniune, la Kremlin, a șefilor din țările "frățești", convocată de Brejnev, acesta, pentru a verifica atașamentul față de Moscova al invitaților, le-a pus la fiecare, pe scaun, câte o pioneză mare și ascuțită. A venit Jivkov, a văzut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
la soție, o minune de româncuță brunetă și cu ochi albaștri, elegantă și distinsă, i-a zâmbit și a sărutat-o pe obraz! Scenă a fost ulterior "picant" comentată de colegii de la alte ambasade, care ne-au felicitat, avansând în glumă ideea unei "fructuoase colaborări între Pinochet și România socialistă". Aveam nevoie și de astfel de momente de destindere, încordarea zilnică, non-stop, solicitându-ne la maximum atenția, nervii, capacitatea de analiză, sinteză și concentrare. Eram prezenți la acțiunile protocolare organizate cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
N-am rezistat prea mult la acest traseu făcut pentru Tarzan și m-am oprit într-un loc "mai ferit", lăsându-i pe specialiști să-și continue aventura. Au revenit cam după o oră și jumătate, ghizii spunând, mai în glumă, mai în serios, că m-au găsit "din întâmplare"! Așteptându-i, eram atent la tot ce mișcă în jur, amintindu-mi de legendele locale cu stafii, vârcolaci și vrăjitoare ce bântuie pădurea. Mi-am făcut cruce când am ajuns la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
bani pe salarii, tehnică sofisticată... se cheltuiau "din banii poporului". (Apropo de "ascultători", la televizor s-a comentat recent o intenție a ministrului justiției de a interzice pe viitor înregistrarea convorbirilor telefonice, intenție salutară "condimentată" de un prieten cu o glumă: cică la un neurochirurg este trimis, pe vremea lui Ceaușescu, un "Cooperator" care acuza violente dureri de cap. Se hotărăște operația, i se decupează calota craniană și înăuntru gol! Doar un fir subțire care traversa "peștera" dintr-o parte în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Carp, mai ales știut fiind faptul că acesta apărase pe evrei În Cameră În 1868, și avea s-o mai facă și În 1879, așa Încât, deși s-a simțit ofensat, a rămas stăpân pe el, și Întorcând foaia pe panta glumei i-a răspuns Într-un mod caracteristic, pe cel mai liniștit ton: „Excelența Sa nu trebuie să uite că românul a ieșit de curând din epoca de piatră”, răspuns care se pare că a fost gustat de Bismarck. În cadrul ședinței Camerei
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
bolnavii lui, încât distanțele de vîrstă și de situație nu mai funcționau. A murit subit, mirosind un trandafir, alături de unul dintre acești bolnavi, celebrul paranoic "Domnul Papazol" care îl dojenea la o clipă după moarte: "ce te-a apucat, faci glume proaste, ești om bătrân..., ești doctor și profesor!" * Altfel trebuie să-ți dai duhul lângă Roza canina. A cam trecut însă vremea marilor prietenii de acest gen. Nu mai există parteneri potriviți; psihiatrii sunt mai grăbiți, iar bolnavii s-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
marele om”. Cu toate acestea, cu aceștia doi din urmă am fost bun prieten în ultimii doi ani de liceu și am petrecut împreună multe după amiezi plăcute - chiar dacă de multe ori, mândri pe experiența lor în chestiunile sexuale, făceau glume nu tocmai plăcute pe socoteala pudicității mele. Începând din clasa opta, m-am dus regulat, împreună cu Remus - la cursurile lui Iorga de la Universitate. Ne așezam în [28] banca a cincea sau a șasea (Remus lua regulat note) și ascultam cu
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
să merg prima oară să vorbesc cu Corneliu Zelea Codreanu Amintirile din serile acelea de Iulie și de August, petrecute de noi, de cele mai multe ori, într-o poieniță de pe malul Teleajenului, la lumina lunii, cu discuții literare, jocuri de societate, glume dar și discuții politice, își fac adesea și acum drum prin gândurile mele. Împreună cu Gh. Ștefan și cu Bubu Panaitescu am scris chiar o comedie simbolistă, în versuri, eu și cu Bubu compunând fiecare partea câte unui singur personaj, iar
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
lipsesc în genere Românilor și aceasta este în mare măsură pricina haosului ce domnește în administrația noastră publică. Tot în această privință îmi face mare plăcere să amintesc cuvintele Directorului Contabilității, Stancu. La părăsirea Ministerului, când i-am spus în glumă: „Ei, acum ești și dta fericit, căci scăpați de mine!”, mi-a răspuns: „De ce vorbiți așa, Domnule Secretar general? Sunt funcționar public de 31 de ani și jumătate, dar n-am lucrat încă așa de bine cu vreunul dintre conducătorii
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
mai național-socialist european și mai puțin german, dar împrejurările politice nu se repetă în aceeași generație, și deci conducătorii politici care au greșit fundamental nu mai pot avea prilejul să adopte altă atitudine. Dacă îmi este îngăduit să întrebuințez o glumă puțin vulgară, se poate să fie adevărat că după tramvaie și după femei nu trebuie să alergi niciodată, căci vin altele, dar o situație politică excepțional de favorabilă lăsată să-ți fugă printre degete nu se mai repetă. În loc să dezarmeze
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
un puseu trecător și că societatea aceea avea reală nevoie de unii ca noi, cei din „generația a treia” profesională. Cruntă naivitate juvenilă să-ți închipui că lumea de-abia așteaptă să-ți exploateze posibilitățile! Nu ne venea să credem gluma amară potrivit căreia „noi cu brațul ca oțelul, vom culege mușețelul”. Condiția necesară ca să ne exersăm profesia în științe socioumane era aceea de a fi membri de partid. Fiindcă nu aveam nimic esențial „rău” la dosar (rude în străinătate, părinți
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
nenăscuți se purtau după legile naturii, nu după cele ale partidului-stat. Tot așa făceau și bietele noastre organisme cărora le era foame la fel de tare, deși rațiile difereau în urban/rural și pe criterii de clasă. Pe vremea aceea făceam o glumă amară: nu ne supărăm că partidul ne normează consumul, ci că mai avem nevoi. Ce poate să facă o tânără mamă și profesoară, la douăzeci și patru de ani? Să spere că mâine va fi mai puțin rău. Și să dispere când
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]